Folclorul, în programa școlară

După prima ediţie a proiectului „10 pentru folclor“, desfăşurată anul trecut în 40 de şcoli din judeţul Suceava, s-au introdus săptămânal 120 de ore opţionale de folclor. Rezultatul aparţine, în egală măsură, artiştilor care au acceptat să susţină „această cauză nobilă fără a avea vreo pretenţie financiară, primarilor, directorilor de şcoli, elevilor şi părinţilor, care, în final, au fost de acord ca în aceste unități de învățământ să existe un opţional de folclor.

Artişti, profesori şi preoţi pledează pentru studierea folclorului

Ediţia a II-a a proiectului, care are ca scop introducerea folclorului ca obiect de studiu opţional în şcolile din judeţul Suceava, s-a desfăşurat anul acesta în luna februarie, prin mai multe evenimente culturale organizate în localităţile rurale. Din echipa de 10 promotori ai introducerii folclorului ca obiect de studiu au făcut parte soliştii de muzică populară Grigore Gherman, Andra Matei, Angelica Flutur, prof. Constantin Irimia, coordonatorul Grupului folcloric „Dor, Leonard Zamă – poliinstrumentist, Costinel Leonte – maestru coregraf al Ansamblului profesionist „Ciprian Porumbescu din Suceava, preotul Iulian Florea, paroh la Biserica „Sf. Dumitru din Suceava, Loredana Ceică (inspector şcolar), Giani Leonte (preşedintele Alianţei Sindicatelor din Învăţământ) şi Mihaela Bârsan (realizator emisiuni folclorice). În demersul lor, cei 10 au avut în vedere cei trei factori decisivi din viaţa fiecărui copil: familia, şcoala şi biserica, din acest an echipei proiectului alăturându-se Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Chiar dacă o parte dintre artiştii care au participat anul trecut la proiect – George Sârbu (dirijor şi folclorist), Constantin Mândrişteanu (instrumentist) şi Alexandru Brădăţan (interpret de muzică populară) – nu s-au mai regăsit pe afişul proiectului, ei sprijină în continuare această iniţiativă şi sunt alături de organizatori.

Toţi au pledat în favoarea acestei cauze prin discursuri, dansuri populare, piese folclorice vocale şi instrumentale pe parcursul a zece întâlniri la care au participat profesori, elevi şi părinţii acestora, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene.

Biserica susţine introducerea folclorului ca opţional în şcoli

„Ne bucurăm foarte mult că această poveste continuă. Cred că eram şi obligaţi de rezultatele foarte frumoase, pe care nici noi, organizatorii, nu ne-am aşteptat să le obţinem. Am mărit echipa considerabil, chiar dacă este un proiect pe bază de voluntariat, toţi cei care participă neavând nicio pretenţie financiară, inclusiv artiştii.

Din acest an, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor are un rol foarte important în proiect, fiind vizibilă implicarea consilierului economic, părintele Gheorghe Saftiuc, consilierului administrativ Vasile Baltag şi a preotului Iulian Florea, cel care a fost delegat să reprezinte instituţia în proiect. Alături de noi au venit şi interpreţii de muzică populară Andra Matei şi Grigore Gherman, Andra fiind prima suceveancă ce a adus în judeţ trofeul celui mai important Festival de folclor din România, «Maria Tănase», organizat la Craiova, iar Grigore are o educaţie muzicală foarte solidă şi predă canto popular la Bucureşti. Cu ajutorul celor 10 persoane am reuşit să aducem şi artişti din alte zone ale ţării. Angelica Flutrur l-a adus pe bunul prieten şi coleg hunedorean Ovidiu Homorodean, iar Andra Matei a determinat o tânără interpretă foarte îndrăgită din zona Mehedinţului, Olguţa Berbec, să se alăture spectacolelor maraton, adevărate regale de folclor“, ne-a spus Mihaela Bîrsan, iniţiatoarea şi coordonatoarea proiectului.

Artişti renumiţi în echipa „10 pentru folclor“

Întâlnirile au fost cu atât mai importante cu cât în sală s-au aflat şi factorii de decizie de la nivelul Inspectoratului Şcolar şi cei ai localităţilor care au susţinut proiectul „10 pentru folclor“. Majoritatea dintre ei au susţinut introducerea folclorului ca obiect de studiu în şcoli, mai ales că proiectul este susţinut de cei mai cunoscuţi artişti populari din Bucovina.

„Sunt onorată că fac parte din acest proiect, iubesc foarte mult copiii şi abia aştept să mă reîntâlnesc cu ei în fiecare şcoală. Explicăm copiilor, părinţilor şi profesorilor de ce ar trebui să fie implementată ora de folclor în şcoli. Trăim într-o lume modernă, dar nu trebuie să ne uităm rădăcinile. Lucrul acesta ar trebui să-l învăţăm prin studiu şi practică, iar prin muzică îi atragi pe copii spre folclor. Le cântăm, facem hore, jucăm împreună, vrem să le trezim dor pentru aşa ceva. Prin joacă, prin cântec ei învaţă mai mult despre folclor. Este mult mai simplu pentru copii o astfel de modalitate de a le preda folclorul. Folclorul se cultivă de mic, de aceea am mers la şcolile cu clasele I – VIII. Sper să ajungem la cât mai multe şcoli şi folclorul să devină un obiect de studiu important“, ne-a precizat solista de muzică populară Angelica Flutur.

„Eu am terminat Facultatea de Litere, română-spaniolă, iar prin acest proiect sunt un fel de învăţător. Copiii văd în noi un exemplu, iar eu vreau să fiu demnă de acest exemplu şi să le arăt copiilor partea frumoasă a ceea ce fac eu. Folclorul nu înseamnă numai muzică populară, ci şi poveşti, basme, înseamnă şi zicători şi ei trebuie să ştie din toate câte puţin, a adăugat solista Andra Matei.

Grigore Gherman este din Cernăuţi şi s-a stabilit la Bucureşti de 5 ani, unde predă muzică la şcoala actriţei Cristina Stamate. Crede din toată inima că este un proiect de care avea nevoie Bucovina pentru că „aici muzica populară este mult mai curată decât în alte zone, aflându-se pe aceeaşi treaptă cu credinţa, cu omenia. Chiar era nevoie de acest proiect nu pentru că muzica populară este cartea de vizită a neamului nostru, ci pentru că ne reprezintă starea de suflet, ca oameni credincioşi, muncitori. Am îmbinat credinţa cu folclorul, elemente care în ultimii ani au reuşit să unească nordul cu sudul Bucovinei.“

Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava sprijină demersul artiştilor

În proiectul «10 pentru folclor» şcoala a fost reprezentată în egală măsură de Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, prin inspectorul şcolar general Gheorghe Lazăr şi inspectorul de arte Loredana Ceică, iar Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor susţine proiectul prin părintele Iulian Florea.

„Ediţia de anul trecut a acestui proiect a avut rezultate foarte bune, 120 de opţionale pentru folclor fiind foarte importante pentru elevii care vor să ducă mai departe tradiţiile poporului român şi ale zonei noastre. «Cusături tradiţionale româneşti», «Obiceiuri şi tradiţii la români», «Tradiţii şi obiceiuri populare în satul meu», «Folclor în sat», «Patrimoniul cultural din Bucovina», «Satul de ieri şi satul de azi», «Tradiţii şi obiceiuri româneşti», «Folclorul, sufletul românului» sunt doar câteva denumiri ale opţionalelor din acest an școlar. Este o gamă variată de denumiri prin care copiii se apropie de folclor prin cusături, prin instrumente muzicale, prin obiceiuri sau meşteşuguri tradiţionale, prin dans şi cântece. Trebuie să ducem mai departe această zestre frumoasă a Bucovinei şi doresc ca în anul şcolar 2017-2018 să avem peste 200 de astfel de opţionale“, ne-a spus inspectorul şcolar general Gheorghe Lazăr.

„Este o onoare şi o bucurie pentru noi să punem suflet în ceea ce numim «10 pentru folclor». Biserica dintotdeauna a fost parte integrantă din spiritualitatea noastră străbună, iar în Bucovina lumea merge la marile sărbători în costum popular. Dacă ne gândim numai la Simion Florea Marian, un folclorist al sfântului altar, un slujitor al lui Dumnezeu şi al oamenilor, un reprezentant de seamă al bisericii şi un mare etnograf şi folclorist din ţinutul Bucovinei, această invitaţie reprezintă o onoare pentru biserică“, a adăugat preotul Iulian Florea.

„Dacă nu ar fi folclor, noi ca popor nu am mai exista“

Leonard Zamă, numit şi omul orchestră prin numărul mare de instrumente tradiţionale la care cântă, face parte din echipa care a pus bazele proiectului. „Eu tot timpul am fost aproape de copii pentru că am şi eu elevi şi îi îndrum tot timpul să cânte la instrumentele tradiţionale româneşti. Dacă nu insist eu, care le stăpânesc, altul nu ar putea să o facă. Totul trebuie să pornească de la oameni cunoscători, pentru instrumente populare tradiţio­nale nu avem acele metode analitice de predare şi atunci trebui arătat ochi la ochi, mână la mână cum trebuie manevrat fiecare instrument. Ar fi păcat să nu îi învăţăm pentru că instrumentele tradiţionale mâine, poimâine poate nu le mai întâlnim în România. Venim cu acest proiect şi pentru ca aceste instrumente să fie păstrate şi folosite, să îi îndrumăm pe aceşti copii să prindă dragoste de folclor şi de instrumentele tradiţionale folosite de ţăranul român. Este mai greu să înveţi un instrument tradiţional decât să stăpâneşti bine o melodie cu vocea, de aceea pedagogii, învăţătorii şi părinţii se ocupă mai mult să găsească talentele vocale. Eu apreciez părinţii care investesc într-un copil care iubește muzica şi nu îl obligă să cânte. Folclorul este totul. Dacă nu ar fi folclor, noi ca popor, nu am mai exista“, s-a destăinuit instrumentistul Leonard Zamă

GALERIE FOTO

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 50-52