Găteala tivurilor, înscrisă în lista Patrimoniului Cultural

Ne reîntoarcem la tradiții și obiceiuri, la portul popular, la cum era odată. După o perioadă de neajunsuri, libertatea de a putea cumpăra de toate ne-a cam îndepărtat de la viața simplă și ne-a îndreptat spre a avea tot mai mult, dar nu neapărat și lucruri de calitate.

Așa s-a ajuns ca într-o perioadă costumul popular să fie uitat în podurile bunicilor sau chiar aruncat te miri pe unde. Să mai fie și cusut/ țesut? De prea puține persoane! Dar, din nou, lucrurile s-au schimbat și au început să existe demersuri tot mai multe în ceea ce privește purtarea cămășilor naționale, coaserea lor, ba chiar în 2022 cămașa cu altiță a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.

A coase o iei nu-i o activitate chiar simplă, necesită cunoaștere dacă vrei ca în final să poți spune că este tradițională, românească. În acest sens, Asociația Semne Cusute a reușit să unească mii de doamne din toată lumea care au readus la viață modele vechi, ori s-au adaptat vremurilor și au creat cămăși urbane, dar mai important, au readus în lumină motivele și tehnicile prin care se realizează o cămașă tradițională.

În acest context s-a impus și cunoașterea mai bine a tot ceea ce înseamnă tehnicile de înfrumusețare a tivurilor obiectelor de port tradițional (cu acul si croșeta), au urmat cercetări, demersuri, iar de curând, Găteala Tivurilor face parte din lista Patrimoniului Cultural/Patrimoniului Imaterial din România.

A ști, a respecta și a aprecia

Dacă nu cunoști prea multe despre ceea ce înseamnă portul popular, și poate nici nu ai timp de cercetare și studiu, poți începe prin a te înscrie pe grupul de Facebook Semne Cusute în acțiune, acolo unde doamna Ioana Corduneanu a creat un fel de tărâm al cunoașterii portului tradițional și de-a lungul timpului, a adunat alături de ceilalți membri, informații și explicații valoroase.

Aici ai parte de informație scrisă, de tutoriale video, de experiențele celor care cos, a celor care au greșit și-au luat-o de la capăt.

Cu alte cuvinte începi prin a ști, a respecta și a aprecia, și mai apoi, de ce nu, a aplica tehnici de cusut. Acum ceva timp am aflat tot de pe acest grup și despre facerea de bibiluri, mofturi, țacuri, cheițe, ajururi, colțișori cu acul, zăfșori, mărunțele, zimți, horbotă, zărfurele, bagadele, păianjeni, rețe, folosite în diverse combinații specifice, tehnica oya în comunitatea turco-tătară, adică tot ceea ce presupune Găteala Tivurilor și demersul a fi un element ce face parte din Patrimoniul Cultural. Iar acest lucru s-a întâmplat luna aceasta și a fost un motiv de bucurie, dar și motivație, pentru toți cei implicați.

Dincolo de grup, este vorba mai ales de asociația cu același nume, Semne Cusute, și demersurile pe care le inițiază, documentează și susține doamna Corduneanu, printre care și Găteala tivurilor.

O poveste despre grijă

Conform fisei tehnice, ce se poate accesa pe pagina Patrimoniului Național, Găteala tivurilor presupune încheierea cu acul, încheierea cu croșeta și structuri ornamentale realizate cu acul sau cu croșeta, pentru secțiune de port femeiesc, iar la secțiunea Port bărbătesc, cu tehnici de realizare bazate pe încheierea cu acul sau cu croșeta și pe structuri ornamentale decorative dispuse la tivuri.

Din punct de vedere tehnic,  elementul presupune o serie procedee dezvoltate din punctul de feston, aplicate pe marginea tivului rulat (de tip vechi) sau împăturit (variantă mai recentă), executate cu acul și, într-o etapă ulterioară, cu croșeta. Se utilizează fir de bumbac, in, mătase sau lână și constă în răsucirea firului pentru a conferi stabilitate prin forța de frecare, generând lațuri și noduri.

Firul poate fi răsucit după ac, împrejurul acului, în feston cu dublă trecere sau dublat cu fixare. Ritmarea acestor puncte fixează tivul rulat, prevenind dezrăsucirea acestuia și consolidând protecția pânzei împotriva destrămării.

Elementul poate fi definit prin poziție - la tivuri (mâneci, gât – unde poate avea și rol de încrețire, poale) și la îmbinarea a două foi de pânză (cheițe); prin funcție - protecție structurală, finalizare trainică, ornament cu valoare adăugată și personalizare; prin context - practică tradițională transmisă comunitar, cu influențe culte în anumite perioade istorice, adaptată specificului regional și morfologie - forme vechi, preponderent abstract-geometrice și forme mai noi, cu dezvoltări florale.

 “Găteala Tivurilor - Tehnici de înfrumusețare a tivurilor obiectelor de port tradițional (cu acul și croșeta) este înscrisă în lista Patrimoniului Cultural / Patrimoniului Imaterial din România. Este un element viu, noi știm asta, pentru că bibilim, unim cu cheițe, festonăm cu dichis, dar putem s-o facem mai bine, mai frumos, mai conștient.

Și trebuie să ne mândrim că am păstrat practici vechi, că le-am înnoit, dar le-am păstrat spiritul, ne-am păstrat creativitatea și motivația de a face frumos și trainic, până la ultimele detalii. Este o poveste mai veche decât am crede și o vom spune ca să ajungă la toată lumea.

Vom avea grijă de ea, pentru că, ea - în sine, este o poveste despre grijă”, scrie Ioana Corduneanu într-o postare postată pe grupul menționat anterior.

De ce s-a impus înscrierea lui în lista Patrimoniului Cultural? Pentru că deși elementul nu se află în stare de dispariție, se află într-o zonă de vulnerabilitate calitativă ce necesită intervenții de documentare, formare și valorizare publică pentru a reduce riscul gătelii tivurilor la un simplu adaos decorativ standardizat, cu pierderea caracterului său structural, simbolic și identitar. Există și un plan de salvgardare a elementului prin acțiuni specifice ce vor fi coordonate de Asociația Semne Cusute.

Sursa foto – Facebook/Semne Cusute în acțiune

Larissa Dinu