Cât de eficient este sistemul SGR

Sistemul Garanție-Returnare (SGR) înregistrează constant rezultate pozitive și a devenit, în mai puțin de doi ani de la lansare, un mecanism important pentru reducerea deșeurilor și protejarea mediului înconjurător.

În primul an de funcționare au fost colectate peste 3,35 miliarde de recipiente de băuturi, reprezentând aproximativ 55% din totalul ambalajelor cu garanție puse pe piață, iar rezultatele sunt în creștere.

Start incert, parcurs excelent

Dacă în primă fază SGR era văzut de majoritatea populației ca un program greoi și complicat deoarece nici măcar comercianții nu reușeau să se alinieze cerințelor, pe parcurs, reciclarea ambalajelor de băuturi a devenit o obișnuință.

România a fost a 12-a țară europeană ce a implementat un astfel de sistem, după state precum Germania, Belgia, Norvegia, Danemarca, Islanda, Estonia, Slovacia, Țările de Jos, Letonia, Lituania și Cehia, iar în scurt timp a intrat în topul celor mai bine integrate sisteme la nivel global, precum și al doilea ca mărime, după Germania.

ReturRO, administratorul SGR, anunța încă din primele luni de la lansare faptul că evoluția programului este una favorabilă, iar în ultimele luni s-a înregistrat o rată de colectare cu tendință de creștere.

Statisticile arată că primul trimestru din 2025, consumatorii au returnat peste 190,2 milioane PET-uri, 88,7 milioane doze de aluminiu și 69,7 milioane sticle. Mai mult decât atât, doar în luna mai au fost colectate cca 438 milioane de ambalaje, adică 73% din cantitatea pusă pe piață.

Unde și cum returnăm

Dacă în primele luni de la lansare încă erau implementate de comercianți metodele de reciclare, astăzi fiecare cetățean știe unde poate returna. Este mai facil în zonele urbane, unde acest lucru se poate face în magazine și supermarketuri, chiar și la unele magazine mai mici de cartier sau chiar pot fi ridicate de unele companii ce fac livrări la domiciliu.

Mai dificil poate fi pentru persoanele din mediul rural, deoarece comercianții mici din sate nu sunt obligați să înființeze un punct de reciclare, ceea ce poate fi dificil din mai multe perspective, iar pentru a returna ambalajele este necesară deplasarea în localități cu un număr mai mare de locuitori, unde există magazine înregistrate în sistem.

Ambalajele pot fi returnate fie prin metoda automată, fie cea manuală, adică cu ajutorul aparatelor RVM (Reverse Vending Machine), care se află de obicei la intrarea în magazin sau parcare sau predate direct la casa de marcat.

Sunt colectate doar ambalajele de plastic, sticlă sau metal ce au eticheta cu codul de bare și simbolul SGR, care sunt în forma inițială, nedeformate, curate și fără lichide în interior. În schimbul ambalajelor fiecare persoană primește un voucher ce poate fi folosit în magazinul sau în rețeaua de magazine unde au fost duse ambalajele sau poate fi preschimbat în bani la casa de marcat.

Cel mai adesea, valoarea unui ambalaj reciclat este de 0.50 bani, adică exact suma pe care o plătești în plus la comercianți pentru garanție, însă există și campanii limitate în care se oferă dublul valorii, în special în marile magazine sau la firmele ce fac livrări la domiciliu, și foarte rar chiar 1.5 lei pentru fiecare ambalaj.

Dincolo de statistici, de cifre sau metode de returnare, se observă o schimbare la nivel de mentalitate, iar intenția de a arunca la coșul de gunoi aproape că a dispărut, iar recipientele sunt păstrate pentru a fi returnate. Cu alte cuvinte, s-a creat un automatism, iar obiceiul de a returna a devenit parte din rutina zilnică a fiecărei familii.

Există și excepții, bineînțeles, când însă se mai aruncă ambalaje, însă în acest caz există persoane care profită de cei care nu le păstrează, așa că merg le adună din coșurile de gunoi și reușesc, prin returnare lor, să-și creeze un venit suplimentar. Rezultatele? Ei bine, mai mult decât sesizabile. Este vizibil mai curat atât în parcuri, pe marginea șoselelor sau chiar pe râuri.

Larissa DINU