Profit în ferma de vaci de lapte: Roboți versus mașini de muls

Deși poate părea de domeniul științei și imaginației pentru mulți, robotizarea în agricultură este mult mai aproape decât credem. De altfel, este și o soluție pentru lipsa forței de muncă, și chiar una eficientă.

De ceva timp, asistăm la o adevărată revoluție a roboților în agricultură la nivel mondial, România făcând pași destul de mari în acest sens. De altfel, primii pași în domeniul roboților agricoli din România, care s-au finalizat cu rezultate vizibile, prin apariția robotului „Banat“, au fost făcuți de o echipă formată din studenți de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara și Universitatea Politehnica din Timișoara. Iar estimările sunt destul de optimiste: în aproximativ cinci decenii, fiecare gospodărie din domeniul rural va fi sprijinită și de roboți agricoli. Sau, altfel spus, fiecare țăran va avea roboți agricoli.

Părțile componente ce intră în alcătuirea robotului fac parte din toate industriile importante: mecanică, electrică, electronică, IT. În figura de mai jos este prezentată structura de bază a unui robot autonom. Structura unui robot are ca și componentă principală cadrul robotului (1) de care sunt atașate toate celelalte componente. Pentru deplasare este nevoie de un sistem de propulsie (4), a cărui mișcare se transmite la sol prin sistemul de rulare (2), prin intermediul unei transmisii (3), direcția fiind asigurată de sistemul de direcție (5). Interacțiunea robotului cu mediul înconjurător, ceea ce ține de detectarea și cartografierea obstacolelor din jurul acestuia, se datorează senzorilor (6), iar interpretarea acestora, precum și deciziile de direcționare și deplasare a ansamblului sunt îndeplinite de către sistemul de control al robotului (7), potrivit prezentării conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu, din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara (USAMVBT), realizate la Lozenec, Bulgaria.

Igiena reprezintă unul dintre avantajele importante

Despre eficiența roboților agricoli atestă studiile concrete. Iată care sunt datele studiului de caz pentru ferma Pădureni, din Chișineu Criș. Potrivit conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu, ferma Pădureni este dotată din anul 2015 cu un robot de muls marca Lely, care are capacitatea maximă pentru 70 de bovine. După muls, laptele este transportat automat printr-o conductă direct în tancul de răcire, acolo unde este răcit până la temperatura de 2-4°C, până când acesta este preluat de către cisterna de lapte care îl duce la fabrică. Este foarte important de menționat faptul că laptele nu intră în contact cu aerul nici măcar o secundă, ceea ce înseamnă o igienă foarte bună a laptelui. Într-o zi sunt bovine care se mulg cu robotul de muls de 2, 3, 4 sau chiar 5 ori. „Este foarte rar, să se mulgă vaci doar o dată sau deloc într-o zi“, explică conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.

De asemenea, funcțiile de curățare și de spălare a sfârcurilor ugerului și de punere a paharelor de muls pe sfârcuri se efectuează cu ajutorul unui braț robotic automatizat și acționat hidraulic prin intermediul unor cilindri hidraulici. Curățarea sfârcurilor se face cu ajutorul a două perii robotizat-automatizat și cu ajutorul unei duze care stropește în permanență pe perii o soluție pentru curățarea acestora. După cum spuneam, toate acestea duc la o igienă corespunzătoare la muls.

Cum funcționează concret un robot de muls

Acest robot de muls ales de ferma Pădureni a înlocuit 2 mașini de muls mobile cu 2 bidoane. Modul de funcționare este unul simplu, care nu înseamnă bătăi de cap pentru fermieri, dar nici o sursă de stres pentru animale. Dimpotrivă, acestea învață ușor unde trebuie să meargă și se duc pentru a se mulge singure. Cum intră bovina în robotul de muls? Ei bine, aceasta merge la muls atunci când simte că trebuie să fie mulsă. „Ea știe că, după ce intră în robotul de muls, i se dă o cuvă cu mâncare, astfel încât se hrănește cât timp este mulsă. Bovina are montat la gât un cip cu care ea este recunoscută de către robotul de muls, iar când ajunge în dreptul porții de la rotul de muls bovina este recunoscută și poarta se deschide. După intrarea acesteia în boxa robotului poarta se închide la loc“, mai explică conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.

Ce putem monitoriza datorită computerului

Robotul de muls este dotat în interior cu un calculator care ne dă, printre altele: recunoașterea bovinei și numărul acesteia, timpul de muls pentru fiecare cap de bovină, cantitatea de lapte pentru fiecare bovină și pentru fiecare mulsoare, cantitatea de lapte pentru fiecare sfârc în parte etc. De exemplu, pentru bovina cu numărul 77, timpul total de muls a fost de 5 min. și 23 secunde, cantitatea de lapte la o mulsoare a fost de 15,1 litri, cantitatea pe fiecare sfârc în parte a fost de: LF – 2,35 min.; RF – 2,44 min.; LR – 3,15 min și RR – 2,11 min. Cantitatea de furaje consumată de bovina analizată până în acel moment a fost de 3 kg.

În prezentarea efectuată în Bulgaria, conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu mai arată că robotul de muls este dotat și cu un soft care este montat pe un computer în fermă în camera în care stă fermierul. Acest soft poate arăta în fiecare secundă cantitatea de lapte pentru fiecare vacă în parte/zi, cantitatea totală de lapte obținută pe zile, celulele somatice, grăsimea, cantitatea de furaje concentrate, câte concentrate se dau la 100 litri de lapte, de câte ori s-a muls fiecare bovină pe zi și alte date relevante pentru fermieri. 

Cu ajutorul acestui soft fermierul este atenționat în legătură cu probabilitatea perioadei de împerechere pentru bovina cu numărul „X“. De asemenea, se prezintă și pragul probabilității perioadei de împerechere și totalul minutelor de rumegare.

Ce arată calculele economice ale fermei analizate

Până în anul 2015, la Societatea Agricolă Pădureni s-au muls bovinele cu ajutorul unor mașini de muls, iar pentru acest lucru erau angajați 2 muncitori. Timpul de muls era destul de mare, iar laptele nu ajungea direct în tancul de răcire, acesta intrând și în contact cu aerul. Anul 2015 a fost un an în care proprietarul fermei,  domnul ing. Szabo Zoltan, a hotărât achiziționarea unui robot de muls de la firma olandeză Lely, cei care au făcut pionierat în acest domeniu, se mai arată în lucrarea științifică prezentată de conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu. Fermierul avea de ales între o instalație de muls performantă și un robot de muls. „Deoarece acesta a fost în Olanda și a văzut pe viu performanțele robotului de muls, domnul ing. Szabo Zoltan a decis să treacă peste instalația de muls și să achiziționeze un robot de muls. Investiția s-a făcut cu ajutorul băncii, nu printr-un proiect de investiți. Astfel, fermierul a luat un credit pe 7 ani pentru robotul care a costat 120.000 de euro. Dacă facem un calcul simplu, în fiecare zi domnul Szabo trebuie să plătească la bancă o sumă echivalent cu prețul la 130 litri de lapte“, a mai detaliat Conf. Dr. Ing. Bungescu. Este deci rentabil sau nu? Ei bine, robotul a costat 120.000 de euro. În anul 2015, pe vremea când se mulgeau bovinele cu mașinile de muls, cantitatea de lapte zilnică medie pe cap de bovină era 21-22 litri/zi la 65 de bovine mulse, iar în anul 2018 cantitatea medie de lapte pe cap de bovină a ajuns la 29-30 litri/zi la 65 de bovine mulse. În urma acestor cifre, reiese clar că a crescut cantitatea de lapte mulsă pe zi/cap de bovină cu 8 litri. Mai precis, la 65 de vaci mulse, o cantitate suplimentară de 520 litri de lapte/zi/65 de bovine. Din 520 de litri care se obțin suplimentar în anul 2018 față de 2015, 160 de litri merg zilnic în bani către bancă. Asta înseamnă că ferma are un câștig de 360 de litri lapte pe zi/65 bovine mulse.

„Pe litrul de lapte, domnul Szabo primește de la fabrică 1,5 lei indiferent de luna din an. Adică, pe zi, trebuie să dea la bancă 160 litri lapte 1,5 lei = 240 lei. La 365 de zile pe an: 87.600 lei. În 7 ani: 613.200 lei. Astăzi 1 euro = 4,66 lei. Deci în 7 ani avem de plătit: 131.587,98 de euro*

În concluzie, achiziționarea robotului de muls la Societatea Agricolă Pădureni Chișineu Criș a fost rentabilă deoarece domnul Szabo poate plăti fără probleme în fiecare zi la bancă banii care corespund cantității de 160 litri de lapte și mai rămâne și în câștig față de 2015 cu 360 litri de lapte/zi“, mai spune conf. dr. ing. Tiberiu Bungescu.

Din studiile efectuate la Societatea Agricolă Pădureni Chișineu Criș s-au obținut următoarele date:

• bovine la muls – 62;
• niciuna din cele 62 de vaci nu era bolnavă de mamită;
• vacile sunt mulse cu un robot de muls Lely, care are capacitatea maximă de 70 de capete;
• cantitatea de lapte în ziua respectivă pentru cele 62 de vaci a fost de 1.762 l/24 h, vizualizată pe calculator la ora 24;
• cantitatea de lapte medie pe zi, luând în calcul 7 zile, este de 1.802 l/24h;
• numărul pulsațiilor la muls a fost fixat la pulsator la 55 pulsații/min.;
• cantitatea de lipide în laptele muls este de 3,70%;
• cantitatea de proteine în laptele muls este de 3,25%;
• numărul de rumegări în ziua respectivă a fost de 445;
• numărul de rumegări, media pe 7 zile, este de 430;
• cantitatea de furaje, kg concentrate/100 litri lapte, este de 17,3/24 h
• cantitatea medie de furaje pe 7 zile, kg concentrate/100 litri de lapte, este de 17,2/24 h;
• furajarea/zi este de 4,87 kg/zi/cap de vacă, deci aproximativ 5 kg/zi/cap de vacă;
• furajarea/cap de vacă, la 7 zile, este de 301,94 kg/cap de vacă;
• furajarea medie, cap de vacă, la 7 zile, este de 302,8 kg/cap de vacă;
• cantitatea totală de furaj pe zi pentru cele 62 de capete de vacă este de aproximativ 310 kg/zi;
• de mulsori pe zi a fost de 2,5 în ziua respectivă;
• media de mulsori pe 7 zile a fost de 2,6;
• laptele, după ce este muls, este transportat automat în tancul de răcire,
• laptele este răcit la temperatura de 2-4°C, până când acesta este preluat de către cisterna care să-l transporte la fabrică.

* Atenție: calculele realizate la prețul laptelui și la cotația euro la momentul respectiv.

Simona-Nicole DAVID