Gheorghe Florea: „Există interesul ca fermierii români să renunțe la vacile de lapte“

În ultimul ceas, fermierii și autoritățile responsabile trebuie să discute despre susținerea și dezvoltarea zootehniei, un domeniu de activitate neglijat prin comparație cu altele din agricultură. Această afirmație vine din partea președintelui Asociației Crescătorilor de Taurine Rasa Brună, filiala Prahova, Gheorghe Florea. Prin prisma experienței pe care o are la conducerea unei asociații de profil, acesta ne-a vorbit despre starea zootehniei românești.

„Pe hârtie avem cca două milioane de vaci, eu vă spun că abia avem 700.000 de mii“

Președintele asociației ne-a adus în atenție probleme independe de voința crescătorilor de animale sau a asociațiilor de profil. Numărul animalelor din zootehnie este în scădere, spune acesta, chiar dacă pe hârtie efectivele se mențin. Devalizarea României de toate bunurile ei, în mai toate domeniile de activitate, se vede cu ochiul liber, spune președintele Asociației Crescătorilor de Taurine Rasă Brună, filiala Prahova. Previziunile acestuia sunt cu atât mai sumbre pentru că, spune acesta, există interesul de a-i determina pe crescătorii de vaci de lapte să renunțe la activitatea lor.

„Puteam să avem multe efective de animale, nu doar vaci, ci și oi, capre, pentru că avem potențial în sensul ăsta. În schimb, uitați-vă câte terenuri sunt pârloagă. Unitățile administrativ teritoriale, în loc să ne ofere ajutoare în sensul de a crea utilități până la poarta fermei, îi pune pe fermieri să meargă la 500 de metri de fermă, dar acolo nu pot construi pentru că este un alt teren agricol. Există tot felul de îngrădiri ca să renunți la vacă, dar nu înțeleg care este interesul. Până în 1989 nu exista IAS care să nu aibă zootehnie. Rumegătoarele consumă bine producția auxiliară cerealieră. Într-un an în care a fost secetă și porumbul nu a ajuns la maturitate, îl toci, îl faci siloz și îl dai la animale. La fel și grâul și orzul. La noi nu se face așa. Asta a făcut ca de la 8 milioane de vaci, cât aveam înainte de 1989, să avem  astăzi, statistic, pe hârtie, 1.700.000 de exemplare, dar eu vă spun că, de fapt, nu avem nici măcar 700.000 de vaci.“

„S-au dictat niște linii“

O problemă gravă, semnalată de-a lungul timpului de crescătorii de animale și reprezentații asociațiilor de profil, este și inegalitatea repartiției pășunilor către fermieri. Au fost de-a lungul timpului dezvăluite tot felul de metode prin care pășunile ajungeau la oricine, mai puțin la crescătorii de animale. În plus, noile directive creează presiuni suplimentare pentru fermieri, iar zootehnia pare să fie la urma preocupărilor celor care decid soarta agriculturii românești de la tribunele europene.

„E posibil ca cel care a negociat intrarea în Uniunea Europeană să considere islazurile comunale din zona de deal pășuni permanente? Dacă stăm și ne uităm pe harta României, din zona de deal și până în Lunca Dunării toate islazurile sunt create în jurul comunelor, pe cursul râurilor. Să zicem că suntem locuitori ai unei comune unde la un moment dat aveam terenuri și câte cinci vaci. Nu ne duceam fiecare cu ele la păscut și atunci am creat în devălmășie aceste islazuri ca să putem pășuna. Au venit acești experți și au spus «nu, domnule, acestea sunt pășuni permanente și nu aveți voie să le arați sau supraînsămânțați.» Așa că le ținem așa, în pierdere. O pășune înființată produce undeva la 35 de tone de masă verde, pe când una neîngrijită nu produce nici 5 tone. Și atunci unde este avantajul? Plus că islazurile au trecut din proprietate publică în proprietate privată a comunelor și acum un primar care nu vrea să aibă zootehnie în comună transformă islazul în parc fotovoltaic sau alltceva. S-au dictat niște linii.“

• „Gândiți-vă la programele de imediat după integrare. Ce a susținut Uniunea Europeană? A susținut cultura vegetală, cultura de viță-de-vie pentru vin nu pentru masă, pomicultura și legumicultura nu au fost sprijinite, zootehnia, de asemenea, nu pentru că asta însemna un pas înainte în procesare pentru România, locuri de muncă și plus-valoare. Noi facem cerealele și le dăm lor și restul fac ei. Aducem legume și fructe din import.“

• „Am intrat aproape ultimii în Uniunea Europeană. Credeți că cei care au fost primii ne-au primit pe noi ca să ne fie nouă bine? Nu! Noi trebuie să fim o piață de forță de muncă și de desfacere. Supermarketurile au închis aproape tot. Unde era Tractorul Brașov este acum un supermarket. Ce spune asta?“

Laura ZMARANDA