Fermele cu sistem integrat de producție au cele mai multe șanse să facă profit

Zootehnia, în pofida tuturor limitărilor și a mediului economic auster din ultimii ani, s-a dezvoltat foarte mult datorită eforturilor incredibile ale fermierilor români. De fapt, putem spune chiar că în momentul de față România are unități de creștere a animalelor care depășesc nivelul altor ferme europene considerate de top. Este și cazul fermei Eragro din Nucet, Dâmbovița, unde sunt crescute vaci de lapte din ras Holstein, cu genetică superioară. Administratorul complexului Nucet, Bogdan Popescu ne-a vorbit despre provocările managerierii fermelor zootehnice din România.

Activitatea începe de la firul cerealelor și se încheie cu distribuția produselor lactate

În complexul integrat de la Nucet se asigură întregul lanț, de la producerea cerealelor folosite ulterior ca furaj pentru vacile de lapte și până la procesarea laptelui. Acesta este procesat în fabrica Erbalact unde se realizează sortimentația de lactate Nucet. Ulterior acestea sunt distribuite regional în șase județe, dar se găsesc și în retailul modern.

„Lucrăm în momentul de față cca. 400 de hectare de teren cu utilaje de teren, iar ferma de vaci are un efectiv de 1.000 de capete, dintre care 500 de capete sunt la muls. Complexul este compus atât din ferma vegetală, cât și din cea zootehnică. Fluxul începe cu un cântar unde se ia tara camioanelor, practic se cântăresc materiile prime aduse din ferma vegetală, dar și alte premix-uri.

Avem capacitatea de a stoca furajele în silozuri proprii, în momentul de față vorbim despre 6.000 de tone, dar putem dubla aceasta capacitate, avem deja fundația turnată. Avem fânare unde depozităm silozul lucernă și paiele și ulterior compoziția furajului se realizează într-un FNC propriu. Cu ajutorul unei remorci tehnologice furajul este adus în fermă și împrăștiat pe aleea de furajare.

În grajduri există sisteme mecanizate care curăță și îndepărtează dejecțiile. Cu ajutorul tuburilor laculare aceste dejecții ajung într-un canal colector care se află la capătul grajdurilor și prin intermediul unor sisteme de pompare ajung în stația de cogenerare.“

Bunăstarea animalelor este o prioritate

Una dintre prioritățile din ferma Eragro este bunăstarea animalelor. Aici se respectă toate standardele impuse de reglementările din domeniu și ca urmare o mare parte din investii este direcționată în acest sens. În ferma de vaci de lapte de la Nucet totul funcționează după precizia unui ceas elvețian. Mai ales pentru că dotarea tehnologică a fermei presupune un nivel ridicat de automatizare.

Totul însă se desfășoară sub supravegherea specialiștilor de aici. În sala de muls, animalele intră pe grup, în funcție de cantitatea de lapte pe care o dă fiecare exemplar. Vacile sunt mulse de trei ori pe zi, prima mulsoare se realizează la ora 4 dimineața, iar ultima mulsoare la ora 11 seara. Întregul proces se realizează în condiții sterile, iar lapte pleacă spre tancurile de răcire fără să intre în contact cu altceva.

„Ultima investiție s-a implementat anul trecut și a fost realizată în urma câștigării unui proiect european.  Parte din bani a fost folosită pentru achiziționarea de echipamente și utilaje zootehnice, iar o altă parte pentru componența agricolă. În ferma zootehnică am implementat un sistem de menținere și îmbunătățirii a sănătății animalelor, respectiv un sistem de monitorizare a parametrilor care ne indica statusul lor cu ajutorul unor colare.

Am achiziționat și un echipament pentru îngrijirea copitelor. Acesta reprezintă un element definitoriu în creșterea bunăstării animalelor. Ferma dispune și de roboți furajeri care aranjează furajul pe aleea de furajare și avem, de asemenea, o remorcă furajeră autopropulsată care face trei activități de una singură, respectiv culege porumbul siloz sau fânul lucernă, iar în cămara furajeră încarcă celelalte ingrediente necesare pentru realizarea rețetelor furajere.

„Profitul nostru este minim, dar sunt alte ferme zootehnice care pierd bani“

Vorbim Rentabilitatea fermelor de vaci de lapte este condiționată de mulți factori, de la volumul de investiții făcute, producția obținută, dinamica pieței laptelui, concurența din piață până la discrepanțele privind ajutorul diferențiat pe care fermierii îl primesc în funcție de țara în care își desfășoară activitatea.

Fermierii români au semnalat de multe ori faptul că, prin comparație cu alți fermieri europeni, subvențiile pe care le primesc sunt mai mici și că, deși există această diferență importantă, ei trebuie să reziste pe aceeași piață.

„Investițiile au fost foarte mari, numai în ferma Eragro s-au investit până acum 10 milioane de euro, iar investițiile continuă. Legat de rentabilitate, zootehnia este un domeniu foarte provocator pentru că este foarte greu să ajungi pe plus. Noi, din fericire, reușim lucrul acesta, dar cu eforturi și cu dedicația unei echipe de specialiști. E loc mult pentru îmbunătățiri și sprijin din partea statului.

Dacă noi suntem printre cei norocoși care câștigă un profit, nu un plus foarte mare, totuși, sunt multe alte ferme zootehnice care pierd bani. Fermele românești ar trebui ajutate, am fi mulțumiți dacă am ajunge la nivelul subvențiilor din celelalte țări și nu mă refer doar la țările vestice care se știe că sunt mult peste noi, ci mă refer și la țări apropiate cum este Ungaria sau Polonia, spre exemplu, unde subvenția acordată este mult mai mare decât cea pe care o primim noi.

Practic, în situația aceasta vorbim și despre o concurență neloială pentru că toți, indiferent de subvenția obținută, valorificăm pe aceeași piață.

„În contextul economico-politic din regiune s-au închis multe businessuri din agricultură“

Dezvoltarea afacerilor agricole pe principiul circuitul închis asigură rentabilitate afacerii și stabilitate economică. Firește că și în cazul acestor ferme integrate există dificultăți, dar riscul de a pune lacătul este mai mic.

„În anii grei contează foarte mult dacă reușești să îți produci propriul furaj, să întreții animalele și ulterior să produc produsele finale. Noi avem un grup puternic în spate, iar în perioadele de restriște, cum a fost perioada pandemiei sau începerea războiului din Ucraina care a destabilizat lucrurile, spre exemplu, asta a contat foarte mult. A fost acum doi ani o situație incredibilă.

Prețurile la input-uri au crescut de trei sau patru ori, iar prețurile la lapte au scăzut cu 20-30%. Această situație a fost cauzată de contextul politico-economic din regiune. Este important să reziști în vremuri grele, mulți nu au rezistat și s-au închis multe businessuri din agricultură. Fermele zootehnice și cele vegetale sunt oarecum similare pentru că și acolo vorbim despre subvenții mai mici decât în alte țări europene și acolo vorbim despre probleme pe care fermierii le depășesc cu greu.“

În prezent în ferma Eragro există o producție de 34-38 de litri de lapte pe cap de vacă, dar administratorul fermei spune că aceasta va crește la 40 de litri. Vorbim despre o cantitate zilnică de 17.000 de litri de lapte care pleacă integral spre fabrica de procesare.

Legat de prețul laptelui, Bogdan Popescu spune că acesta variază, în perioada rece acesta crește, iar în sezonul cald scade. Aceasta a subliniat și faptul că prețul laptelui este influențat de producția venită din exterior, fie prin importuri directe, fie prin importarea produselor finite care ajung pe rafturile marilor magazine. Practic fermierii din România sunt loviți din două direcții și anume subvenții mici și concurență neloială.

Laura ZMARANDA