În prima lună de vară calendaristică, grâul va intra în „linie dreaptă“, boabele vor fi în faza de umplere, iar peste aproximativ o lună va începe recoltarea. În această perioadă fermierii mai au două provocări, una entomologică și cealaltă legată de mersul vremii. În luna iunie vremea este călduroasă și secetoasă. În același timp, există posibilitatea de a avea surprize neplăcute în lanul de grâu din cauza vijeliilor, care pot produce pierderi de recoltă, mai mici sau mai mari, în funcție de ce sole sunt afectate de fenomenele meteo extreme.

În această perioadă, cultura grâului de toamnă poate fi atacată de o serie de dăunători de sezon, cel mai important dintre ei fiind reprezentat de grupul ploșnițelor cerealelor (Eurygaster spp.). Acestea prezintă o generație pe an, iernând în frunzarul pădurilor de stejar. Ploșnițele devin active primăvara, când temperatura medie zilnică ajunge la 8-9°C, iar temperatura maximă diurnă la 14-15°C. În mod normal, în condițiile climatice normale din sudul și sud-estul României, ploșnițele devin active începând cu a treia decadă a lunii martie. Primăvara anului 2023 a fost foarte atipică, în sudul țării, în luna martie înregistrându-se temperaturi mai ridicate decât în mod normal. După vremea călduroasă din luna martie a urmat un aprilie mai rece decât în mod normal, însoțit de precipitații însemnate cantitativ (peste media perioadei). Vremea a fost răcoroasă și în prima jumătate a lunii mai, după care temperaturile au început să crească treptat.

Se știe că migrarea în masă a ploșnițelor hibernante, din locurile de iernare către solele cu grâu, începe când temperatura medie a aerului din timpul zilei ajunge la valoarea de 18-20°C. Temperaturile ridicate au ca efect scurtarea perioadei în care începe să fie depusă ponta; de asemenea, scurtarea perioadei de incubație a pontelor și cea a dezvoltării larvare. Astfel, pentru incubație sunt necesare 7-10 zile, iar pentru parcurgerea celor 5 vârste larvare, sunt necesare 30-49 de zile.

O femelă poate depune, în medie, 50-60 de ouă (până la 125, după unii autori), în grupe de câte 12-14. Zborul insectelor din locurile de iernare până în câmpurile cu grâu durează, în medie, 25 de zile și poate atinge distanțe de până la 100 km! Deci, ploșnițele cerealelor pot să ajungă chiar în zone de câmpie, unde nu există păduri prin apropiere (cum ar fi Câmpia Bărăganului).

După cum bine știți, ploșnițele cerealelor sunt insecte iubitoare de căldură și secetă. Toate procesele din perioada primăverii, începând cu migrația în masă de la locurile de iernare, continuând cu hrănirea, copulația, depunerea pontei, apariția și dezvoltarea larvelor, au loc în condiții optime de temperatură și luminozitate ridicată, fără curenți de aer (vânturi puternice) sau perioade cu ploi prelungite. Dacă în perioada depunerii pontei și a eclozării larvelor intervin perioade ploioase, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, în lunile mai-iunie, atunci populația ploșnițelor poate scădea, iar presiunea de infestare asupra grâului de toamnă este mică. Din contră, dacă lunile mai și iunie sunt secetoase și călduroase, se întrunesc condițiile ideale pentru dezvoltarea ploșnițelor cerealelor și trebuie să fim cu ochii în patru. Pe durata iernii, o parte din ploșnițele hibernante pot pieri din cauza lipsei de grăsimi acumulate anul precedent. Dacă iarna este mai ușoară, există posibilitatea ca un număr mai redus de insecte hibernante să moară pe durata sezonului rece, dar situația este foarte variabilă, de la un loc de iernare la altul și de la un an la altul. În principal, dacă insectele reușesc să se hrănească corespunzător și să acumuleze rezervele grase, pot trece iarna fără probleme. Ploșnițele noii generații au nevoie de o perioadă de hrănire de 10-12 zile pentru acumularea rezervelor grase. Cercetări efectuate de dr. Constantin Popov, la INCDA Fundulea, au scos în evidență faptul că o condiție esențială pentru supraviețuirea ploșnițelor în perioada de iarnă constă în acumularea unei cantități cât mai mari de substanțe de rezervă în corpul gras, proporția acestora față de masa uscată fiind de 30,48-37,75% la femele, respectiv 28,85-36,86% la masculi.

În acest articol voi face referire la atacul produs de către larvele ploșnițelor cerealelor și adulții noii generații. Insectele atacă boabele din spic, pe care le înțeapă și se hrănesc cu conținutul lor. În procesul de hrănire ploșnițele secretă în bob niște enzime care produc degradarea glutenului și pierderea elasticității acestuia. Boabele atacate devin șiștave. În caz că nu sunt deformate se poate vedea urma înțepăturii, sub forma unui punct negru, înconjurat de o zonă decolorată. Dacă procentul de boabe înțepate este mai mic de 2%, calitatea recoltei nu este afectată semnificativ. Dacă mai mult de 15-20% din boabe sunt înțepate, grâul nu mai poate fi panificat, ceea ce înseamnă că fermierii nu își mai pot valorifica recolta, cu consecințe economice negative.

Pentru identificarea înțepăturii este necesar un ochi avizat și necesită foarte mult timp, pe care fermierii, în general, nu îl au în această perioadă. În schimb, se poate identifica prezența sau absența ploșnițelor dintr-un lan de grâu, pentru a se lua decizia efectuării unui tratament în vegetație cu unul dintre produsele avizate pentru combaterea acestora. Sondajele se fac cu rama metrică, pe diagonala parcelei, numărul punctelor de determinare variind în funcție de mărimea solei. Determinările trebuie efectuate cu mare atenție și multă răbdare. La cea mai mică atingere, ploșnițele aflate pe plantele de grâu pot cădea pe sol și există riscul ca să nu fie înregistrate. Conform metodologiei dezvoltate la INCDA Fundulea, pragul economic de dăunare pentru ploșnițele cerealelor este de 5 larve/m2 în cazul culturilor cu densitate optimă, bine fertilizate cu azot și care se află în faza de vegetație corespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele. Pentru culturile cu densitate mică, nefertilizate cu azot, ce se află într-o fază de vegetație necorespunzătoare perioadei în care s-au efectuat sondajele, pragul economic de dăunare este de 3 larve/m2. Pentru culturile destinate producerii de sămânță, PED este de 1 larvă/m2. Dacă aceste valori ale pragului economic de dăunare s-au atins, atunci este necesară efectuarea unui tratament în vegetație cu unul dintre insecticidele omologate pentru combaterea ploșnițelor cerealelor. Nu e important numai să se efectueze tratamentul, ci cum se face acesta, cu ce se face şi, mai ales, când se face. Executat corect și la timp, tratamentul chimic are ca efect o mortalitate de 90, chiar 100% în rândul adulților noii generații și al larvelor ploșnițelor cerealelor. Tratamentele efectuate necorespunzător, cu produse neomologate sau folosirea produselor la doze necorespunzătoare, situație care se mai întâlnește, din păcate, la noi în țară, are ca principal efect „combaterea“ entomofaunei utile, paraziții oofagi în acest caz, cu consecințe negative pe termen mediu și lung. Mare atenție la respectarea timpului de pauză dintre ultimul tratament efectuat la grâul de toamnă și recoltare. Înainte de a aplica tratamentul, verificați eticheta insecticidului.

Important este, așadar, să supraveghem lanul de grâu în lunile iunie și iulie (până înainte de recoltare) și să luăm măsuri numai când situația impune acest lucru. De asemenea, este foarte importat să recoltăm grâul la timp; în caz contrar ne putem trezi cu ploșnițe în lan, venite de la vecinii care au recoltat înaintea noastră.

În final vă urez să aveți o recoltă bogată de grâu, de o calitate foarte mare și, mai ales, să o valorificați la un preț cât mai corect.

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea