Cerințele biologice ale prunului și mărului privind factorii climatici și pedologici

Prunul

Temperatură: Prunul este oarecum exigent față de căldură, comportându-se favorabil în zona de câmpie și dealuri mici. În zona colinară, cu excepția soiului Grase românești, prunul are recolte instabile și de slabă calitate. Temperaturile orare optime sunt cuprinse între 18 și 33°C, cu minime absolute de 8°C și maxime de 36°C; în afara acestor intervale, creșterea încetează. La ger rezistă până la -35°C, cu următoarele valori ale organelor vegetative: muguri florali – minus 31-33°C; flori în faza de buton alb – minus 3,3-3,5°C; flori deschise – minus 2,2°C (la minus 5°C se distrug în masă, cu afectarea recoltei de până la 90%); fructele curând formate – minus 0,5-1,1°C.

Apă: Cerințele față de apă ale prunului sunt mari, fiind satisfăcute în zonele deluroase, cu peste 600 mm precipitații anual, din care 300-350 mm în intervalul mai-iulie. Ploile reci și prelungite din timpul înfloritului compromit destul de frecvent producția. Comportamentul față de secetă este oarecum favorabil pentru unele soiuri – Agen, Anna Späth, Renclod D`Althan, Tuleu gras, Stanley etc. – care produc satisfăcător, dar fructele sunt de calitate inferioară. În general, în zonele de stepă, silvostepă și unde există păduri de stejar se recomandă irigarea pomilor.

Lumină: prunul are cerințe nu foarte mari, cel puțin nu la fel de mari precum speciile nuc, cireș, cais, piersic și păr; cultivat însă pe versanți mai puțin însoriți, produce fructe de slabă calitate.

Sol: specia are cerințe mici față de sol, valorificând bine sau satisfăcător aproape toate zonele de la noi. Cele mai bune terenuri sunt cele cu o reacție slab acidă spre neutră (pH de 5,8-7,4). Totuși, prunul nu tolerează solurile sărăturoase și nici pe cele cu exces de calciu.

Mărul

Temperatură: se dezvoltă și fructifică bine în zonele cu temperatura medie anuală de 8-11°C. Temperaturile orare optime ale mărului sunt cuprinse în intervalul 14-27°C, cu minime de 8°C și maxime de 33°C, limite dincolo de care procesele de creștere încetează. Pomii rezistă la ger până la minus 36°C, iar florile au toleranță diferită: când apar petalele în primul boboc din inflorescență îngheață la minus 2,2°C, iar la minus 4,4°C bobocii sunt distruși în totalitate; când sunt deschise degeră la minus 2,2°C și sunt compromise la minus 3,9°C, cu afectare de 80-90% a producției.

Apă: mărul are pretenții mari, necesitând 700-900 mm precipitații anual pentru soiurile de iarnă și cel puțin 550 mm pentru cele de toamnă și vară. Nu suportă excesul de umiditate, dar nici seceta, fie ea pedologică sau atmosferică.

Lumină: cerințele sunt mai mici comparativ cu alte specii, dar oricum, pe versanți, este preferată pentru înființarea plantațiilor expoziția sudică, sud-estică și sud-vestică.

Sol: crește bine pe diferite tipuri de sol, însă recolte mari, de calitate și constante se obțin pe terenuri fertile, profunde, bine structurate, lutoase, suficient de umede, cu o reacție moderat spre slab acidă (pH 5,0-7,0). Apa freatică este de preferat să fie sub 2,0-2,5 m adâncime; portaltoii vegetativi, în perioadele ploiase, au mult de suferit dacă pânza freatică se ridică la 1,2 m adâncime.

Maria BOGDAN