Ce mă mai oftică în anul de trecu' (2)

TVA-ul micşorat la pită. Staţi, nu daţi cu piatra! Că se reduse preţul pâinii (vorba vine, că după ora 10 nu mai găseşti decât specialităţi carele nu-s reduse, ba din contră) nu mă oftică. Mă oftică faptul că pot să mănânc mai multă pâine şi mai puţină carne, că la asta TVA-ul şade ca un nesimţit la 24%. Un prieten care citeşte peste umăr îmi zice s-o las mai moale cu TVA-ul la carne, că se mai intoxicară unii din asta, de fură nevoiţi să se ducă în hagialâc de tratarisire taman la Western High Gate.

Lauda cu locul unu la producţia de floarea-soarelui şi locul doi la porumb, în Europa celor 28. Puneţi asta lângă locul ocupat la nivelul venitului mediu anual pe cap de rural dezvoltat şi competitiv şi o să aveţi motivul ofticării mele. Că vândurăm şi porumbul pe te miri ce. Ia ascultaţi ici' şa să vedeţi cum sună: 128 dolari pe tonă în pieţe, 212 dolari pe tonă în port la Constanţa, aburcat piste copastie. Diferenţa, de 84 de dolari! O să ziceţi că nu mă pricep la riscurile majore pe care le are un comersant între descărcatul vagonului şi încărcatul vaporului. Aşa-i! Nu mă pricep, mă pricep doar să socotesc: 84 dolari ori 3,2 lei/dolar (ieri) fac 268 lei, adică cam 25 duble la tona de cucuruz vândut prin oboarele Banatului, care vin de acoperă osteneala negustorului.

Preţurile din pieţe şi oboare pe care onorabilul minister al Agriculturii nu le mai afişează pe pagina de net din vineri, 15 martie 2013 17:59  (informaţia este plagiată, luată cu copy-paste, de aceea are alt corp de literă). Că mă lăsă fără de marketing de Ignat nu-i bai, că tot tăiai porcu' de pe listă, dar că mă lasă fără de informare pentru preţul făsuiului mă aduce la dezasperare. Nu de alta, dar după cum s-aude, guvernul o să impoziteze şi emisiile de gaze cu efect de seră şi, cum io's un bun contribuabil, plătesc în avans, s-acopăr acciza tăiată la combustibili  înainte de Lăsata Secului, plus că iese şi ştevia care ştiţi cât e de flatulentă şi mă dezechilibrează financiar.

„Nivel foarte scăzut de conştientizare în rândul comunităţilor rurale cu privire la aspectele legate de impactul schimbărilor climatice asupra capacităţii de rezilienţă şi conceptelor care stau la baza unei agriculturi şi silviculturi durabile.“ Citat! Nu vă spui de unde! De ce mă oftică? Pen'că finu', care-i precum ghiţălul ante incintă nouă, când auzi chestia asta la televizor, spuse cu adâncă şi transcendentală pricepere un „Aha“ şi mă întrebă cât i s-ar da ca să crească nivelul de conştientizare cum creşte coca în copaie. Se prinse că-i rost de mălai de la UE. Ce treabă are el cu agricultura? Niciuna! Da', ce? Firmele selectate să facă strategii, formări profesionale şi consultanţe pentru PNDR au?

Tăierile ilegale de păduri. Nu mă oftică însă foarte tare că şi io sunt cam frigurelnic de felu' meu şi-i înţeleg pă ăia de taie, că săracii, de groaza lu' Fe-Marte, ţin Ignatu', Crăciunul, Sân' Vasile, Sân' Ion şi Dragobetele prin Insulele Aligatorilor şi Madagascareze, cotoşmăniţi în pleduri sufletiste. Legale, ca la ăia e legal şi, pe medie, se compensează cu ilegalitatea bărbieririi munţilor de acasă.

Fi-miu! Carele cum văzu pe sticlă cum se face cartea la oraş mă îmboldeşte să-l dau la şcoală în târg.

Gheorghe SOCOTITORU

P.S. Domnilor gubernanţi, vă rog să instituţionalizaţi daru' la profesori în păsărică salmonelizată, castraveţi ecolizaţi şi lapte neconform (cf. Western High Gate), că ce drac de dar să duc să apuce nătărău' o diplomă şi un post de consultant pentru dezvoltare rurală? Îi cumpăr şi garsonieră, că am auzit că fără de asta nu se poate!

Acelaşi