Ce mă mai oftică în anul de trecu

Laptele reformat din lapte praf pentru că intră în contradicţie cu principiile mele culinare ortodoxe, care sunt mai catolice decât ale papei de la Roma.

Telemeaua BIO cu apelaţie la origine (Sibiu) făcută de jinarul care-şi paşte mioarele în coasta Bucureştilor, pe câmpurile de la Acumulatorul; cică şi plumbul inclus este bio, că pe acolo nu s-a mai lucrat pământul de la Revoluţie, aşa că perioada de conversie minimal necesară s-a depăşit prisoselnic.

Consultările publice pentru taxele şi impozitele anului 2014, care s-a desfăşurat între 8,30 şi 8,29, a.m., într-o zi din toamna anului ce trecu. Vina e a mea! Nu am capacitatea de a înţelege că în algebra fiscală se operează şi cu numere negative, în special pentru zona de colectare în care se găsesc buzunarele noastre.

Experţii naţionali independenţi consultaţi pentru fundamentare a documentelor de poziţie ale României pentru perioada de finanţare 2014-2020. După ce că prestează moca, nici nu flatulează, aşa, să se simtă bine ursul administrativ când se preumblă!

Top-modelele şi guristele ajunse funcţionari publici de decizie care, cum au ajuns pe foncţie, cum şi-au tras ţoale business, întinse din călcâie în gâţi. Li s-ar turti conciu’ dacă ar purta hainele de la mama lor? Ca să ne putem făli că „a noastră e frumoasă, siliconat-lăptoasă şi devreme acasă (la şefu’)“.

Reclamele la săpunurile pentru păduchi promovate numai înaintea începerii şcolilor. Poate pentru că nu există cerere în timpul anului, deşi, după cum se scarpină înaltele sfere ale politicului autohton şi european, avem de-a face cu o invazie endemică de lăţei.

Salmonela şi ecoli (ecoli am scris, ecoli citiţi!). După ce că sunt nişte nenorocite de bacterii ubicue, se trag în faţă numai când oferta românească pe piaţa europeană la ouă, carne, lapte, peşte şi legume ameninţă să ia vadu’ gazdelor. Scuzaţi! Se mai iţesc naţional isterico-diareic în bătătura concurenţilor (ca gripa aviară!) sau a găinăriilor aflate în lichidare financiară.

Aflatoxinele. Ca mai sus! Dacă le muţi virgula la dreapta titlului comunitar admis ajungi în zona de risc pentru securitatea alimentară. Şi ăla eşti! Geaba spun altfel analizele autorităţilor independente. Cu securitatea (Honi soit qui mal y pense!) nu te pui!

Catârul şi bardoul. Pentru că au resturi de urme fragmentare de ADN cabalin şi sunt etichetaţi necorespunzător normelor comunitare. Problema este insolubilă. Măgarul e măgar, plus că PNDR-ul nu-ţi permite să-i discriminezi accesul pe imaşul comunal, pe lângă harmasari şi iepe neliniştite.

Mâncărurile tradiţionale din târgurile de agricultură. Ascultaţi ici şa: mozzarella cu busuioc; prosciutto de Mangaliţă; covrigi cu olive; langoşi cu parmezan; kurtoş cu cocos; ştrudel cu dovleac; fasole mungo făcăluită. Mai vreţi? Mai am!

Socru’miu. După ce mărimea pensiei l-a convins să treacă pe mâncare vegană (neprelucrată termic, că de unde bani de butelie?) ca să-i ajungă de hapuri şi să atingă suta, se spurcă la un ou de pichere slobozit în bătătura lui de orătania megieşului.

Sulurile de dospapir tăiate pe jumătate din toaletele instituţiilor publice. Dacă tot se puse Guvernu’ pe economie, n’ar fi mai bine să dea un OUG pentru folosirea confetelor rămase de la arhivare?

Pensionarea femeilor la 65 de ani. Nu mai poţi tu, bărbat cum ar veni, nici măcar în ultimii trei ani de viaţă activă să-ţi tragi de-o asistentă debutantă, 90-60-90. Asta-i încălcare a drepturilor omului!

Regionalizarea. Până acu’ putem să mă fălesc că’s năsăudean. Acu’ oi fi nordvestean! Sper să nu priceapă europenii că-s groenlandez, ca pescăruşii.

Gheorghe Socotitoru

P.S. Mai am ofticări da’mi zise secretaru’ de redacţie că nu are spaţiu. Atunci: Offfff!

Acelaşi