Cartofii româneşti ajung în sfârşit la export

După un an 2012 „catastrofal“ pentru producătorii de cartofi din România, anul în curs se anunţă ceva mai bun pentru cei care activează în sector. Mai mult, producţia mică obţinută la nivel european a făcut ca după mulţi ani interesul pentru cartofii româneşti să fie tot mai mare. Nu numai că aceştia sunt căutaţi, ci sunt preluaţi chiar direct din câmp. Mai rămâne doar ca şi producătorii să câştige de pe urma acestei situaţii.

La nivel naţional vorbim de o medie de 15-16 tone la hectar, faţă de 9 tone anul trecut şi chiar 25-30 de tone la hectar în cazul societăţilor care folosesc sămânţă de calitate, după cum afirmă Romulus Oprea, vicepreşedinte al Federaţiei Naţionale Cartoful din România.

Producţiile au fost bune în Covasna, Harghita şi Braşov, în timp ce în Suceava au fost mici, spune şi Ioan Benea, preşedintele federaţiei. El adaugă că pentru „că cine a avut curaj să pună cartofi a fost un an bun“. Benea face referire la costurile ridicate pentru înfiinţarea unui hectar de cartofi (25.000-30.000 de lei), dar şi la faptul că în ultimii ani condiţiile meteo dificile, dar şi preţurile mici i-au determinat pe mulţi agricultori să renunţe la această cultură.

Suprafeţele s-au micşorat inclusiv în Harghita, una dintre regiunile importante pentru această cultură. Reducerea a fost determinată în principal de condiţiile dificile de piaţă, mai ales de importurile ieftine, care au adus în pragul falimentului agricultorii din zonă nevoiţi să renunţe la cultura cartofului şi să se reorienteze din mers spre alte culturi. În ultimii zece ani, în Harghita suprafeţele s-au redus cu aproape 5.000 de hectare, ajungând la mai puţin de 10.000 ha în acest an.

Producţii mai mari decât în 2012

În Braşov, una dintre zonele renumite pentru cartofi, producţia din acest an a fost considerabil mai ridicată decât cea de anul trecut, când condiţiile meteo nefavorabile şi-au spus cuvântul. Suprafeţele cultivate au atins în 2013 circa 13.400 de hectare, estimările privind producţia la hectar ridicându-se la aproximativ 23 de tone, comparativ cu 9,8 tone, în 2012.

„Putem spune că este o producţie normală pentru zona Braşovului. Producţia medie care se obţine într-un an agricol bun poate ajunge şi la 25 de tone la ha, iar la marii producători care aplică toată tehnologia necesară pentru obţinerea unei producţii mari se poate ajunge şi la peste 30 de tone la ha“, a declarat Mihai Gyero, director în cadrul Direcţiei Agricole Braşov.

În Harghita producţia a fost ceva mai mică, estimările iniţiale ale oficialilor de la Direcţia Agricolă şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita – cu câteva săptămâni înainte de finalizarea recoltatului – ridicându-se la circa 16 tone la hectar în medie, în timp ce în Covasna estimările erau de peste 20 tone/ha.

Interes scăzut pentru cartofii de sămânţă

Suprafeţele cu loturi semincere s-au redus dramatic în ultimii ani şi se pare că vor continua să scadă şi în viitor. Cultivatorii spun că s-a ajuns la această situaţie din cauza lipsei apei.

„2013 a fost un an slab pentru cartoful de sămânţă pentru că nu a plouat. Din luna mai nu a mai căzut nicio ploaie şi s-a instalat seceta. A fost un an prost, la fel ca şi 2012. Fără irigaţii nu se poate face producţie“, spune Emil Turdean, un producător de cartofi din Turda, judeţul Cluj care a recoltat în acest an doar vreo 60 de tone de cartofi de sămânţă de pe 15 ha. El susţine că este pe cale să renunţe la loturile semincere, pentru că nu poate să facă faţă secetei.

Nici la cartofii de consum lucrurile n-au stat deloc mai bine în zona Clujului, pentru că nici aceştia n-au crescut din cauza lipsei apei, povesteşte Turdean.

Potenţial de export

Spre deosebire de alţi ani, în care producătorii locali se plângeau de faptul că piaţa românească este invadată de importuri, la preţuri de dumping, din Polonia în mod special, în acest an situaţia s-a schimbat radical. Pe fondul producţiei mici la nivel european, este cerere mare pentru cartofii româneşti, care sunt preluaţi direct din câmp, după cum spune Ioan Benea.

„Producţia s-a vândut direct din câmp la greci, bulgari, unguri sau polonezi. Importatorii vin direct cu tirul în câmp, îl încarcă, dau banii producătorului şi pleacă. Producătorii sunt mulţumiţi, chiar dacă iau pe un kg 1 leu – 1,5 lei, dar au fost eliminaţi intermediarii, iar faptul că primesc banii imediat este un mare ajutor pentru ei. Cererile sunt destul de mari, de la 5.000 de tone până la 100.000 de tone de cartofi“, a spus Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful“ din România.

Pe piaţa internaţională cererea continuă să crească ca urmare a producţiei reduse din Europa în acest an. Aşa se şi explică preţul actual de 1,5-2 euro pe kilogram la extern, comparativ cu 1 euro pe kilogram cu un an în urmă, spune Benea.

Şi producătorii din Harghita speră să profite de pe urma acestei conjuncturi.

„Preţul este mult mai bun decât anul trecut şi avem speranţe că va mai creşte. (...) Este o producţie mai slabă şi în Germania, nordul Italiei, Slovacia sau Cehia şi de aceea creşte preţul. Vestea bună este că se cer cartofi atât pe piaţa internă, cât şi la export, în Grecia, Italia sau Ungaria şi avem producători pregătiţi pentru export“, a afirmat Torok Jeno, directorul Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita.

Acesta susţine că pe piaţa internă preţul la producător este de 1 leu pe kilogram, comparativ cu 65 de bani, anul trecut.

Cât despre evoluţia viitoare a pre­ţului, Romulus Oprea susţine că acesta va mai creşte mult în acest an pentru că nu e marfă nicăieri şi să nu ne mire dacă peste câteva luni vom găsi în piaţă cartofii la 3 lei kilogramul.

Suprafeţele cultivate cu cartofi în 2013 la nivel naţional se ridică la circa 41.000 de ha, potrivit datelor APIA, comparativ cu 250.000 ha, în 1989. Cât despre loturile semincere, în prezent mai avem doar 103 ha, faţă de 13.000 ha în anul 1990.

Ioana GUŢE