Cartoful în România: cum ne furăm căciula singuri

Deunăzi vreme, oficiali ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale spuneau așa privitor la cartof: „România cheltuie anual în jur de 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi din import, deși ar putea să-i producă în țară. După datele asociațiilor, noi asigurăm maximum 40% din consum, restul – de până la 60% din consum – importăm.“ Și s-a mai vehiculat o cifră, rostogolită în toată mass-media și pusă pe seama reprezentanților Federației Naționale a Cartofului: „Cartofi de consum se cultivă pe doar 28.000 de hectare, o suprafață la jumătate față de 2013“.

Adevărul este că noi nu avem o statistică foarte clară. Nu facem decât să compilăm cifre, așa cum le oferă ba APIA sau MADR, ba INS sau asociații ale cultivatorilor, ba rapoarte/studii Eurostat sau bancare, ba analize secvențiale oferite de diverse publicații mai mult sau mai puțin specializate. Și acestea, ce să vedeți, nu seamănă deloc între ele!

Care să fie cifra reală: 28.000 sau 176.396 ha? 

Să plecăm de la afirmația: „Cartofii de consum se cultivă pe doar 28.000 de hectare“. Ca surse ale acestei cifre sunt menționate APIA și Federația Națională a Cartofului. Ce nu se spune este următoarea realitate: APIA are în evidență numai suprafețele pentru care efectuează plăți (subvenții ori alte tipuri de ajutoare), nu și pe cele care nu se încadrează în acest tip de sprijin sau pe cele din gospodăriile populației. De asemenea, se înțelege, organizațiile producătorilor inventariază suprafețele deținute de membrii lor, nu de toți cei din afară, cultivatori pe suprafețe mai mici.

Pe de altă parte, MADR nici nu pomenește pe site-ul instituției depre cultura cartofului.

Singurii indicatori oficiali îi găsim în baza de date a Institutului Național de Statistică, însă nici aici nu avem certitudinea că ei reflectă cu fidelitate realitatea din teren. Și asta pentru un simplu motiv: cifrele sunt furnizate de direcțiile agricole, dar specialiștii de aici nu au cum în mod real să cunoască cu exactitate datele din județ, așa că suprafețele sunt aproximate în cazul micilor cultivatori (sectorul gospodăresc). Oricum ar fi, INS este singura entitate care deține și centralizează anual o bază de date privind agricultura, în general și cartoful, în cazul de față.

În tabelul de mai jos găsiți suprafețele din România cultivate cu cartof, iar în dreptul anului 2020 observați că sunt 176.396 ha, și nu 28.000! Scăderea față de 1990 este evidentă: 39,1%! Cine are deci dreptate, pe cine să credem?

Datele INS ne mai spun că, în 2020, România s-a situat pe locul patru în UE, ca suprafață cultivată, după Franța, Germania și Polonia, și pe locul șase, la producția realizată, după Germania, Franța, Olanda, Polonia și Belgia.

Unde e logica: avem producție mai mare decât consumul, dar importăm masiv cartofi?

Mai departe se spune așa: „După datele asociațiilor, noi asigurăm maximum 40% din consum, restul de până la 60% din consum importăm.“ Și se mai afirmă că, în România, „consumul de cartof a atins aproape 100 kg/an/persoană“. În raportul Disponibilitățile de consum ale populației în anul 2019, publicat de INS, se arată că, în urmă cu doi ani, consumul a fost de 92,3 kg/an/persoană, în scădere față de 2018 (95,5 kg) și 2017 (96,6 kg).

Raportând această cifră la populația rezidentă în România (cea care locuiește și consumă efectiv în țară), de 19.328.838 locuitori, ar rezulta un necesar anual de cartofi de 1.784.051.747,4 kg, adică 1.784.052 tone de cartof anual. Cât produce România, conform datelor INS, furnizate de direcțiile agricole? Ei bine, observați din tabelul de mai jos că România a produs, statistic, mult mai mult cartof decât necesarul: 2.697.733 tone, față de 1.784.052 tone!

Și-atunci: de unde această statistică absolut prăpăstioasă?

Din trei una: ori raportările în baza cărora s-au realizat statisticile INS sunt eronate (cifre „umflate“, ca pe vremuri), ori afirmațiile despre importuri nu sunt foarte exacte, ori satistica pentru consum folosește doar anumiți indicatori.

Bine, ar mai fi tot felul de explicații: producții supraestimate în gospodăriile populației, necuprinderea în statisticile privind consumul a producției realizate în micile gospodării, neevidențierea cantității utilizate strict pentru industrializare ori, de ce nu, în micile gospodării, pentru furajarea animalelor (practică utilizată chiar și astăzi).

Într-un raport bancar (nu dăm numele băncii, din motive lesne de înțeles), de la care s-a preluat cifra importurilor, se arată că, în 2019, România ar fi importat cartofi de 64 de milioane de euro, iar în 2020 țara noastră a importat de 50 mil. euro, dar a și exportat de 3,5 mil. euro.

Unde să fie adevărul?

Deci avem în statistici producție internă mai mare cu 66% decât necesarul de consum, dar aducem din afara țării cartof în valoare de zeci de milioane de euro!

Suprafețe și producții în 2020

Ca să finalizăm corect analiza de față trebuie să arătăm și cum este distribuită suprafața (producția) de cartofi. Din reflex poate, noi obișnuim să spunem că „patria cartofului“ ar fi localizată în Harghita și Covasna. Statistica ne spune însă altceva, că „patria“ s-a mutat în Moldova, mai precis în Suceava, Neamț și Bacău. Pe regiuni de dezvoltare, cifrele arată astfel, pentru anul 2020: Nord-Est, 53.357 ha; Nord-Vest, 37.547 ha; Centru, 33.829 ha; Vest - 17.580 ha; Sud-Muntenia - 16.480 ha; Sud-Vest Oltenia, 11.232 ha; Sud-Est, 5.872 ha; București-Ilfov, 498 ha.

Pe județe, cea mai mare suprafață de cartof în România se cultivă la Suceava - 21.776 ha, urmat la mare distanță de Neamț - 15.672 ha, Covasna - 11.567 ha, Maramureș - 9.852 ha, Dâmbovița - 9.540 ha și Harghita - 8.326 ha.

În ceea ce privește producțiile, ordinea se păstrează. Situația diferă însă la media la hectar, unde pe prima poziție trece Covasna. Bine, studiind tabelul de mai jos, în cazul județului Neamț a fost un accident în dificilul an climatic 2020, fiindcă altfel aici media este de 14-15.000 kg/ha.

Ar mai fi de spus că suprafața de cartofi timpurii, semitimpurii și de vară a fost de 28.350 ha, iar cartofi de toamnă se cultivă pe suprafețe de aproape 5 ori mai mari (148.046 ha). Specialiștii cunosc deja faptul că județul Dâmbovița este cel mai mare producător de cartofi timpurii din România (7.321 ha), iar Suceava deține cea mai mare suprafață de cartofi de toamnă (21.076 ha).

Maria BOGDAN