35 de ani de cercetare în ameliorarea cartofului. Povestea lui Dumitru Bodea, cercetător la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava

Într-o perioadă în care cercetarea agricolă din România se confruntă cu numeroase provocări, povestea lui Dumitru Bodea – cercetător științific în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava – este o mărturie vie a pasiunii, perseverenței și devotamentului pentru știință.

Cu o carieră de peste 35 de ani dedicată culturii cartofului, din care a obținut 14 soiuri omologate, inginerul agronom format la Iași a contribuit semnificativ la îmbogățirea patrimoniului genetic agricol al României. Drumul său profesional, pornit dintr-un sat montan din Vrancea, ilustrează modul în care vocația și seriozitatea pot transforma o cultură „văzută doar în farfurie“ într-un domeniu de excelență științifică.

Născut în 1962, în localitatea Negrilești, o așezare de munte din județul Vrancea, Dumitru Bodea a finalizat studiile gimnaziale în satul natal, apoi  urmat cursurile Liceului Agroindustrial din Râmnicu Sărat, județul Buzău, pe care l-a absolvit în anul 1981, specializându-se în Agronomie. Între anii 1982 și 1986 a urmat cursurile Facultății de Agronomie din cadrul Institutului Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” din Iași.

După absolvire, în perioada 1986–1990, a efectuat un stagiu de trei ani în producție, iar din februarie 1990 și-a început activitatea la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava, fiind angajat ca inginer în cadrul laboratorului  „Ameliorarea cartofului“.

De-a lungul carierei, a ocupat postul de cercetător științific și a devenit șeful laboratorului mai sus menţionat. Între anii 1999 și 2019 a condus instituția în calitate de director, iar în perioada 2020–2024 a ocupat funcția de director adjunct științific.

Ceea ce l-a motivat pe Bodea Dumitru să urmeze o carieră în cercetare a fost interesul timpuriu pentru acest domeniu, interes care a început să prindă contur încă din perioada liceului și care s-a consolidat decisiv în timpul studiilor universitare.

Alegerea cercetării nu a fost una întâmplătoare, ci rezultatul unei vocații cultivate în timp. La finalizarea facultății, având posibilitatea unei duble repartiții – în producție și în cercetare –, a decis să urmeze calea cercetării științifice în cadrul Stațiunii de Cercetări Agricole Suceava. Această oportunitate i-a deschis un parcurs profesional plin de provocări și realizări. Așa cum el însuși mărturisește: „Atracția pentru munca de cercetare mi-a fost sădită din timpul liceului, dar această preocupare a fost aprofundată și consolidată în timpul studiilor universitare.“

Încă de la începutul activității sale în cadrul Stațiunii de Cercetări Agricole Suceava, vrânceanul devenit bucovinean a fost repartizat la laboratorul „Ameliorarea cartofului“, un domeniu în care iniţial avea cunoştinţe limitate: „Cartoful îl văzusem doar în farfurie“. Tocmai această necunoaștere l-a determinat să se dedice cu maximă seriozitate studiului aprofundat al culturii cartofului, până când a ajuns să-i descifreze complexitatea și potențialul.

A fost nevoie de aproximativ zece ani de muncă susținută pentru a stăpâni procesele esențiale ale ameliorării și creării de noi soiuri adaptate condițiilor ecologice din zona Suceava. Un punct de cotitură în formarea sa științifică a fost reprezentat de susținerea tezei de doctorat în anul 2007, având ca temă: „Cercetări privind evoluția unor procese fiziologice din cursul vegetației cartofului, cu acțiune determinantă asupra precocității și productivității și aplicații în lucrări de ameliorare“.

Această lucrare a sintetizat o parte din cunoștințele acumulate și a consolidat expertiza sa în domeniul ameliorării genetice.

O zi de lucru la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava este pentru Dumitru Bodea strâns legată de ritmul biologic al culturii cartofului. Activitatea sa variază în funcție de fazele de vegetație, iar în sezonul de creștere cea mai mare parte a timpului o petrece pe teren, monitorizând cu atenție dezvoltarea plantelor aflate în studiu. În fiecare an, între 10.000 și 15.000 de genotipuri nou create sunt supuse cercetării, reprezentând potențiale noi soiuri.

După recoltare, urmează o etapă esențială: analizele de laborator și prelucrarea statistică a datelor obținute. Restul timpului este alocat documentării și aprofundării cunoștințelor. Așa cum subliniază el însuși, această muncă este una de o constanță riguroasă: „După terminarea perioadei de vegetație și recoltarea materialului biologic, urmează analizele de laborator și prelucrarea statistică a rezultatelor, iar în restul timpului rămas – studiu, studiu, studiu.“

În ceea ce priveşte realizările sale ştiinţifice, cea mai importantă realizare este contribuția sa semnificativă la patrimoniul genetic al culturii cartofului din România, concretizată prin crearea și omologarea a nu mai puțin de 14 soiuri. Printre acestea se numără : „Moldovița“ și „Dragomirna“ (2000); „Magic“ și „Astral“ (2001), „Triumf“ și „Victoria“ (2002); „Claudiu“, „Alina“ și „Lord“ (2003); „Loial“ (2004); „Expres“ (2011); „Temerar“ (2017); „Impuls“ și „Event“ (2023). Procesul de ameliorare este unul complex și de lungă durată, necesitând aproximativ 12 ani pentru obținerea unui singur soi.

Deși toate aceste creații au o valoare aparte, cercetătorul consideră că soiul „Temerar“ ocupă un loc special, fiind introdus în sistemul național de producere a seminței. Așa cum afirmă el însuși: „Fără falsă modestie, pentru mine toate creațiile sunt importante, dar pentru că dintre toate, soiul Temerar a fost introdus în sistemul național de producere sămânța, poate fi considerat cel mai valoros.“

Principala provocare în activitatea de cercetare o reprezintă lipsa fondurilor adecvate, o problemă cronică ce afectează profund desfășurarea și continuitatea proiectelor științifice. Cercetătorul sucevean  consideră că este iluzoriu să se creadă că performanța în cercetare poate fi atinsă fără resurse financiare consistente. Cu toate acestea, prin multă implicare, sacrificii personale și o dedicare constantă, reușește, alături de echipa sa, să mențină activitatea de cercetare funcțională: „Este o utopie să credem că se poate face performanță fără bani.“

În viziunea lui Dumitru Bodea, cercetarea științifică din agricultura României traversează o perioadă de profundă dificultate, aflată într-o criză accentuată. Cauzele principale sunt finanțarea insuficientă, diminuarea constantă a resurselor materiale și, mai ales, reducerea dramatică a resurselor umane specializate. Comparativ cu cercetarea agricolă din alte țări europene sau din afara Europei, România se confruntă cu un decalaj major, care afectează capacitatea de inovare și performanță.

Dr. Dumitre Bodea arată  că, în urma aplicării legilor proprietății, cultura cartofului din România – în special cea destinată producerii de sămânță – a suferit transformări profunde, cauzate de fragmentarea terenurilor și de dificultatea aplicării tehnologiilor agricole specifice, precum rotația culturilor și izolarea spațială. În acest context dificil, cercetările sale desfășurate în cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava au avut un impact semnificativ. Prin crearea și omologarea a 14 soiuri de cartof, patrimoniul genetic al acestei culturi a fost considerabil îmbogățit.

Astfel, fermierii din zona Suceava, dar și din întreaga țară, au acum la dispoziție soiuri adaptate cerințelor actuale, care răspund nevoilor crescânde legate de calitate, productivitate și adaptabilitate.

În opinia lui Dumitru Bodea, calitățile esențiale ale unui cercetător de succes sunt, înainte de toate, curiozitatea și pasiunea pentru cunoaștere. Acestea trebuie completate de perseverență, răbdare și tenacitate, trăsături fundamentale pentru a face față provocărilor și ritmului adesea lent al progresului științific. El consideră că simpla acumulare de cunoștințe nu este suficientă, ci că răbdarea şi tenacitatea sunt determinante în obținerea rezultatelor.

Când vine vorba despre sfaturi pentru tinerii care doresc să urmeze o carieră în cercetare agricolă, cercetătorul cu origini vrâmcene stabilit în Bucovina atrage atenția asupra specificului aplicativ al acestui domeniu, în care cercetarea se concretizează în produse și soluții reale pentru agricultură.

El recomandă ca tinerii aspiranți să fie creativi, onești și cu orgoliul temperat, subliniind că succesul în cercetarea agricolă nu vine din ambiția individuală, ci din rigoare, colaborare și dorința de a contribui la binele comun. După 35 de ani dedicați cercetării, el se află într-o etapă în care urmărește nu doar continuarea proiectelor științifice, ci și transmiterea cunoștințelor acumulate către noile generații. Este implicat activ în formarea unui tânăr colaborator, căruia îi împărtășește „tainele acestei preocupări“.

În paralel, continuă lucrul la mai multe genotipuri noi de cartof, aflate în faza de testare, în vederea omologării de către Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor – un demers care confirmă că pasiunea pentru cercetare rămâne vie, chiar și după decenii de activitate.

Activitatea lui Dumitru Bodea  nu se rezumă doar la rezultate științifice remarcabile, ci reflectă și o atitudine profund etică față de profesia de cercetător: modestie, responsabilitate și dorința de a transmite mai departe cunoașterea.

În ciuda subfinanțării cronice și a dificultăților sistemice, el continuă să susțină cercetarea agricolă ca pe un act de credință în viitor. Prin soiurile create, prin formarea unor tineri continuatori ai muncii sale și prin dedicația față de un domeniu considerat esențial pentru securitatea alimentară, el oferă o lecție de tenacitate și angajament pentru noile generații de specialiști. Într-o lume grăbită să obțină rezultate rapide, modelul său de muncă – bazat pe răbdare, cercetare riguroasă și viziune – rămâne un reper solid pentru ceea ce înseamnă adevărata inovație.

* Acest material a fost publicat cu sprijinul Proiectului cu codul 9/31.01.2023 „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare“ din Suceava (COACH USV).

Prof. univ. dr. Elena-Brânduşa Steiciuc,

Director COACH USV

Drd. Oana Grosu, consilier psiholog COACH USV

Lector dr. Sergiu Raiu, consilier sociolog

COACH USV