Doamna Ursula VON DER LEYEN - Președinte al Comisiei Europene

Domnul Alexander De Croo - Prim-ministru al Belgiei Președinția Consiliului Copiere șefi de stat ai UE Bruxelles, 23 februarie 2024

Subiect: Pentru ca UE să abordeze eficient protestele agricole istorice, trebuie să readucă agricultura în centrul strategiei sale

Dragă Doamnă Președinte,

Dragă Domnule Prim-ministru,

Agricultura și silvicultura au servit tradițional drept piatra de temelie a proiectului european datorită importanței lor strategice. Sectoarele noastre produc o gamă largă de bunuri esențiale pentru toți și sunt actori-cheie în asigurarea securității alimentare pentru cei 450 de milioane de consumatori din UE, fiind cei mai mari exportatori de produse alimentare și agricole din lume. Fermierii sunt primii care simt consecințele evenimentelor meteorologice extreme, contribuind în același timp la tranziția verde prin reducerea emisiilor și stocarea carbonului, fiind custozii zonelor rurale și a biodiversității. În plus, ne implicăm activ în inițiativele de agricultură și silvicultură inteligente din punct de vedere climatic și durabile în regiunile noastre. În ultimii ani, vocile fermierilor europeni și ale cooperativelor agricole au devenit din ce în ce mai vitale, însă îngrijorările noastre au fost în mare măsură ignorate. În schimb, mulți factori de decizie par să perceapă sectorul nostru doar ca pe o problemă, ignorând sutele de mii de inițiative de sustenabilitate virtuoase și neglijând importanța strategică a agriculturii și silviculturii în cadrul proiectului european. Acest paradigmă trebuie să se schimbe acum! Când abordăm probleme reale, ne pierdem timpul valoros permițând polarizării să domine în elaborarea politicilor în loc să ne bazăm pe știință și feedback practic. Fermierii și cooperativele agricole europene fac parte din soluție!

Ne confruntăm cu o convergență fără precedent a provocărilor economice, climatice și sociale și cu alte obstacole care pun în pericol mijloacele de trai și competitivitatea numeroșilor fermieri. Mulți dintre noi ne găsim prinși între costurile în creștere și presiunile de pe piață exercitate de câțiva retaileri concentrați și alianțe de achiziții care activează în statele membre. În plus, anumite aspecte ale politicii comerciale a UE pun o presiune nesustenabilă asupra unora dintre produsele noastre esențiale, împiedicându-ne să adoptăm pe deplin tranzițiile necesare. Din toate părțile Europei, efectele evenimentelor climatice extreme și ale tensiunilor geopolitice au consecințe imediate asupra comunităților noastre rurale și a capacității sectorului nostru de a continua să furnizeze societății bunuri accesibile. Cum putem să ne pregătim eficient pentru înnoirea generațională în astfel de circumstanțe?

Aceste provocări au fost exacerbate de constrângerile și reglementările suplimentare din partea Uniunii Europene. Pactul Verde pentru agricultură a fost un tsunami reglementar, cu prea multe consultări grăbite, ținte de sus în jos lipsite de evaluare și propuneri adoptate fără studii de fezabilitate. Numărul tot mai mare de proteste agricole legitime din ultimele săptămâni și luni subliniază necesitatea urgentă ca Uniunea Europeană să-și îndrepte atenția înapoi către zonele rurale, agricultură și silvicultură în cadrul politicilor sale. Membrii noștri susțin demonstrațiile pașnice. Acest lucru nu poate fi subliniat suficient. Nu vom încuraja nicio acțiune care contravine regulilor stabilite de societatea noastră democratică.

Cu toate acestea, fermierii noștri, proprietarii de păduri și cooperativelor agricole au nevoie de stabilitate, vizibilitate și previzibilitate pentru a putea privi cu încredere spre viitor. Un model cooperativ competitiv menit să îmbunătățească puterea de negociere a fermierilor în lanțul de aprovizionare alimentară, să faciliteze investiții comune pentru a permite fermierilor să obțină mai multă valoare adăugată pentru produsele lor și să încurajeze sustenabilitatea economică, socială și ambientală a fermierilor trebuie promovat. Autonomia noastră productivă și tranziția către o Europă neutruă din punct de vedere climatic trebuie să fie busola strategică a UE. Astăzi, în calitate de membri ai Copiei și Cogecă, subliniem necesitatea urgentă de a aborda preocupările ridicate de mii de fermieri protestatari și de a oferi o perspectivă pe termen lung pentru sector.

Pe termen scurt, accentul trebuie să fie îndreptat către următoarele aspecte:

1. Implementarea unor măsuri urgente pentru simplificarea muncii și vieții fermierilor și introducerea unor măsuri de stimulare care fac diferența. Acest lucru implică eliminarea oricăror povârnișuri administrative excesive incompatibile cu condițiile agronomice, precum și legislația de sus în jos care nu se potrivește tuturor. Prin urmare, salutăm un pachet de simplificare destinat să abordeze preocupările fermierilor. În acest sens, solicităm Comisiei Europene să acorde derogări de la cerințele de condiționalitate (de exemplu, GAEC 1, GAEC 6, GAEC 7), scheme ecologice și angajamente agro-mediu și climat construite pe acestea. De asemenea, trebuie să se acorde o atenție specifică și GAEC 2 pentru a evita orice impact economic negativ asociat cu implementarea acestuia. Un pas preliminar (chiar dacă parțial și insuficient) a fost deja făcut pentru 2024 în ceea ce privește GAEC 8.

2. Consolidarea propunerii Comisiei privind reînnoirea Măsurilor de Comerț Autonom pentru Ucraina (ATM), prin includerea cerealelor, semințelor oleaginoase și a mierii în sistemul de măsuri de salvagardare automate propuse pentru carne de pasăre, ouă și zahăr. Am solicita, de asemenea, modificarea perioadei de referință pentru acest sistem de la volumul mediu al anilor 2022/2023 la cel al anilor 2021/2022. Trebuie garantat un sprijin specific pentru serviciile vamale la frontierele cu Ucraina.

3. Asigurarea reciprocității în standardele de producție agricolă și un teren de joc echitabil în comerțul nostru. Trimiteți un mesaj puternic și opriți acordul UE-Mercosur în forma sa actuală.

4. Asigurarea unei remunerații corecte pentru fermele europene în lanțul alimentar, cu implementarea urgentă și eficientă a Directivei privind Practicile Comerciale Incorecte în fiecare stat membru, distribuție mai echitabilă a prețurilor în lanț împreună cu o interdicție eficientă a vânzării sub cost.

5. Susținerea unei avansări în cazul plantelor NGT de categorie 1 pentru a transmite un mesaj orientat spre viitor pentru sectorul nostru în ceea ce privește inovația și soluțiile practice.

6. Reglementări suplimentare cum ar fi Directiva privind Emisiile Industriale (IED), Legea privind Restaurarea Naturii (NRL) și Ambalajele și Deșeurile de Ambalaje, care încă se află în discuție de către legislatorii UE, reprezintă "abordări impuse țintite de sus în jos" lipsite de mijloace, tranziții și finanțare adecvate. Acest lucru ar trebui corectat și să reflecte, acolo unde este necesar, mandatele Parlamentului European. Implementarea acestor piese de legislație pe teren în forma în care sunt finalizate în prezent este probabil să ducă la o pierdere de competitivitate, costuri crescute și povară administrativă pentru membrii noștri, precum și la neînțelegeri și respingere.

7. Căutăm sprijin pentru o decizie pozitivă urgentă în ceea ce privește propunerea Comisiei de a modifica anexele Convenției de la Bern pentru a permite gestionarea populației de lupi, ceea ce ar fi benefic pentru fermieri și comunitățile rurale din întreaga UE. În săptămânile și lunile următoare, va fi necesar să evaluăm impactul Pactului Verde asupra sectorului agricol și să învățăm din el. Pentru mandatul 2024-2029, pledăm pentru o reglementare redusă de o calitate superioară. Ca prim pas, va fi crucial să elaborăm un inventar general al impactului legislației adoptate, permițând în același timp timp pentru consultări și discuții tehnice privind orice inițiativă nouă. În aceste timpuri provocatoare, apreciem mâna întinsă și dorința de a participa la discuții facilitate de dialogul strategic lansat de Președinta Comisiei Europene von der Leyen. Suntem dedicați și implicati activ în asigurarea succesului acestui dialog strategic pentru a restabili perspectivele fermierilor și cooperativelor agricole într-un mod constructiv.

Pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol, pentru a beneficia de oportunitățile oferite de cercetare, inovație și tehnologii noi și pentru a ajuta agricultura și silvicultura să revină pe drumul cel bun, mandatul viitoarei Comisii trebuie să se concentreze pe 4 imperativi:

1. Următorul buget al UE trebuie să reflecte numeroasele provocări cu care se confruntă fermierii.

2. Agenda politicii comerciale trebuie să fie consistentă cu ambiția stabilită în cadrul pieței interne, garantând în același timp măsuri de reciprocitate robuste și asigurând atenție producțiilor UE sensibile.

3. Orice noi propuneri legate de agricultură trebuie să fie însoțite de un studiu de fezabilitate, discutat cu părțile interesate.

4. Este necesar un Comisar pentru Agricultură și Zone Rurale cu un rol cheie ca Vicepreședinte al Comisiei Europene. Pe măsură ce numărătoarea inversă se apropie de alegerile pivoviale care au loc acum doar câteva luni, cei care sunt la inima primei politici europene comune și care cred în viitorul Europei așteaptă cu nerăbdare răspunsul dumneavoastră.

Cu stimă,

Membri Copa Cogeca

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin direcțiile silvice din subordine, acordă, sub formă de sponsorizare, 600.000 de puieți forestieri voluntarilor care se implică, în campania de împăduriri din această toamnă, în acțiuni de împăduriri în afara fondului forestier național, arată Romsilva într-un comunicat.

Astfel, pot beneficia de sponsorizare cu puieți forestieri persoanele fizice sau juridice care nu au scop lucrativ, care dețin un teren sau au acordul proprietarului unui teren care urmează a fi împădurit, în baza unei solicitări adresate direcțiilor silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Între 2017 și 2022, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a oferit, sub forma sponsorizării, 2.260.100 de puieți forestieri voluntarilor care s-au implicat în acțiuni de împădurire a terenurilor aflate în afara fondului forestier, cu o valoare cumulată de peste 2 milioane de lei. Personalul silvic din cadrul Romsilva a asigurat voluntarilor, la cerere, și asistența tehnică necesară la aceste acțiuni de împăduriri efectuate în afara fondului forestier. Cu acești puieți forestieri s-au putut împăduri circa 560 de hectare terenuri aflate în afara fondului forestier național.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a valorificat, în același interval de timp, către persoane fizice sau juridice, 16,4 milioane de puieți forestieri produși în pepinierele proprii, obținând venituri de 21,9 milioane de lei.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva produce anual în pepinierele silvice peste 30 de milioane de puieți forestieri, din 60 de specii, precum și peste 1 milion de puieți ornamentali.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

(I.B.)

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat, la sfârșitul lunii septembrie, într-o conferință de presă, lansarea apelului de proiecte pentru plantarea de minipăduri în orașele României.

Astfel, până la data de 30 aprilie 2024, se desfășoară runda de atragere de fonduri pentru Subinvestiția I.1.C. „Crearea de păduri urbane“, finanțată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta face parte din Investiția I.1. „Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane“. Alocarea financiară totală acordată prin PNRR este de 30 milioane euro, echivalentul a 148.914.000 lei. Sesiunea va fi de tip necompetitiv, apel deschis, pentru toți solicitanții eligibili, pe principiul „primul venit, primul servit“, în limita bugetului maxim eligibil alocat, respectiv până la epuizarea alocării financiare totale, dar nu mai târziu de 30 aprilie 2024.

„Aceste minipăduri vor fi niște insule de biodiversitate care vor proteja populația de praf, vor reduce poluarea, vor stoca mai mult  dioxid de carbon decât o pădure obișnuită. Așadar, având în vedere calitatea aerului din multe din orașele României, având în vedere problemele cu praful, problemele cu particulele de PM2.5 și PM10, îndrăznesc să cred că aceste investiții vor acționa ca niște veritabili doctori în acele comunități și vor aduce un aer mai curat. Sper să avem cât mai multe proiecte depuse, atât de primării, cât și de unitățile școlare“, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.

În ceea ce privește alocarea financiară la nivel de proiect, valoarea maximă eligibilă nu poate depăși o valoare medie de maximum

9,5 euro/mp, echivalentul a 47,156 lei/mp, fără TVA. Scopul investiției îl reprezintă acordarea unei finanțări unităților administrativ-teritoriale de tip urban (orașe, municipii) și altor instituții publice pentru înființarea unor păduri urbane noi pe terenurile pe care le dețin. Aceste păduri urbane se vor înființa folosind o vastă diversitate de arbori și arbuști din specii native și vor avea densități mari, astfel încât să se constituie în „plămâni verzi“, care vor aduce beneficii multiple, precum purificarea aerului, reducerea zgomotului, stocarea carbonului, conservarea peisajului, reducerea temperaturii aerului, reducerea anxietății și, implicit, îmbunătățirea sănătății publice.

Calendarul propus prin PNRR menționează realizarea, până la 31 decembrie 2023, atât a unei suprafețe de 500.000 mp, cât și unei suprafețe de 3.150.000 mp de astfel de păduri, până la data de 30 iunie 2026.

Solicitanți eligibili sunt:

• Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) definite conform OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și constituite potrivit Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, respectiv:

– municipii reședință de județ;

– municipiul București;

– alte municipii;

– orașe;

– județe.

• Subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului București, definite conform OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
• Instituțiile de învățământ publice;
• Parteneriate între tipurile de solicitanți menționați anterior.

Amplasamentul propus prin proiectul tehnico-economic pentru crearea pădurilor urbane trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

1. Să se afle în proprietatea sau în administrarea solicitantului/partenerului;

2. Să fie situat în intravilanul sau în zona periurbană a unui oraș sau municipiu;

3. Să nu prezinte interdicții sau incompatibilități funcționale privind instalarea vegetației forestiere;

4. Să aibă o suprafață compactă de minimum 100 mp și o lățime de cel puțin 2 m;

5. Să fie apt de plantare după efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și să nu aibă instalată anterior vegetație forestieră;

6. Să nu fie în litigiu și să nu facă obiectul unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

Laura ZMARANDA

Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat Strategia de Dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (SDR30), proiect strategic demarat la finalul anului trecut în acord cu cerințele de implementare a Strategiei Naționale pentru Păduri – SNP30, aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 1227/05.10.2022.

Prin acest document strategic se dorește consolidarea bunelor practici din organizație și, totodată, reformarea și remodelarea procedurilor și proceselor aplicabile astfel încât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva să devină o entitate modernă, cu principii solide de lucru, transparentă și integră, capabilă să realizeze un management durabil al pădurilor de stat și să utilizeze rațional resursele forestiere, punând în valoare, într-o manieră optimizată, serviciile pe care pădurile le oferă populației, economiei și mediului înconjurător, după cum arată Romsilva într-un comunicat..

Elaborarea SDR30 s-a realizat sub forma unui proiect, în coordonarea unei echipe centrale desemnate de conducerea executivă a regiei, formată din angajați ai Romsilva ce au fost implicați într-un proces participativ alături de specialiști din cadrul organizației. Acest proces s-a derulat și prin consultarea mediului academic, a asociațiilor de profil, precum și a organizațiilor non-guvernamentale.

Strategia de Dezvoltare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva prevede 13 direcții strategice de dezvoltare și acțiuni specifice, conducerea organizației asumându-și astfel termenele de implementare și sistemul de monitorizare a rezultatelor scontate. Direcțiile strategice se concentrează, pe de o parte, pe un set de măsuri în vederea creșterii eficacității gospodăririi pădurilor de stat în spiritul normativ al unei silviculturi apropiate de natură, iar pe de altă parte, pe aspecte ce vizează eficiența aparatului administrativ al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Prin acest document de planificare strategică, gospodărirea pădurilor de stat devine o activitate mai transparentă și participativă, ținând cont de nevoia de lemn ca resursă critică pentru unele comunități și pentru economia forestieră, accentuând însă necesitatea protejării unor păduri cu valoare ridicată de conservare sau gospodărirea adecvată a pădurilor pentru atingerea unor obiective socio-ecologice. Strategia pune un accent important pe îmbunătățirea infrastructurii de gospodărire silvică și dezvoltarea facilităților pentru exploatarea, depozitarea și sortarea superioară a lemnului fasonat, suplimentată de o nouă viziune pentru paza pădurilor. De asemenea, documentul strategic își propune menținerea dialogului cu factorii interesați pentru o gestionare echitabilă și echilibrată a resurselor forestiere de stat.

(I.B.)

Ziua Silvicultorului, sărbătoarea tradițională a sectorului silvic, a fost marcată la mijlocul lunii iunie, printr-un eveniment organizat la Zizin, județul Brașov, de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Asociația Administratorilor de Păduri și Direcția Silvică Prahova.

La cea de-a XXXIII-a ediție a Zilei Silvicultorului au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Daniel Nicolăescu, președintele Asociației Administratorilor de Păduri, Adrian Crețu, președintele Societății „Progresul Silvic“, Gheorghe Gavrilescu, directorii direcțiilor silvice și ai administrațiilor de parcuri naționale și naturale administrate de Romsilva, reprezentanți ai sindicatelor din silvicultură, ai pensionarilor silvici și ai mediului academic.

În cadrul evenimentului a fost organizată „Ziua Specialistului“, un concept „Forest România“, precum și o dezbatere privind temele de actualitate din silvicultură.

Directorul general al Romsilva, Daniel Nicolăescu, în alocuțiunea sa, a remarcat coeziunea corpului silvic, precum și nevoia adaptării la provocările momentului pentru sectorul silvic, în special implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, adaptarea la nevoile pieței și la politicile europene privind pădurile și mediul.

Ziua Silvicultorului este o sărbătoare oficială legiferată prin Statutul Personalului Silvic și este marcată anual, din 1991, în luna iunie, de întreg corpul silvic care activează în sistemul public sau privat, împreună cu sindicatele din silvicultură, organizațiile profesionale și mediul academic.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, 80% din acestea deținând certificarea managementului forestier în standard internațional, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Asociația Administratorilor de Păduri este organizația profesională a structurilor de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice, înființată în anul 2004, care reunește 114 de ocoale silvice de regim, administrând, în total, 1,4 milioane de hectare fond forestier proprietate privată. (B.P.)

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat pe 16 februarie apelul de proiecte în cadrul Investiției 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane – Subinvestiția I.1.B – „Sprijin pentru refacerea potențialului forestier afectat de incendii, de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate unei calamități naturale, de infestări ale plantelor cu organisme dăunătoare și de evenimente catastrofale“. Alocarea financiară totală acordată prin PNRR pentru subinvestiția C2/I.1.B. – Refacerea potențialului forestier este de 491,9 milioane de lei.

„Finanţăm, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, refacerea suprafeţelor forestiere acolo unde fondul forestier a fost afectat de factori biotici, abiotici, de fenomene meteo, furtuni, doborâturi. Avem un buget de 100 milioane de euro. Este un nou început pentru pădurile din România, cu un buget fără precedent, care permite ca judeţele care au suprafeţe foarte mici de pădure să beneficieze de aceste scheme de finanţare, să refacă ecosistemele, să refacă echilibrul natural, ecologic în acele judeţe. În total, vom împăduri peste 56.000 hectare până în 2026 prin cele două linii de finanțare: cea destinată reîmpăduririlor, pe care o lansăm astăzi, și schema privind înființarea de păduri noi, lansată în noiembrie 2022. Schimbările climatice pot fi prevenite şi acest fenomen poate fi încetinit doar dacă acţionăm pe cele două planuri: reducem emisiile şi creştem capacitatea de sechestrare a carbonului la nivel mondial“, a spus ministrul Barna Tánczos.

Beneficiarii acestei măsuri sunt:

– deținători publici de teren de împădurit – Regia Națională a Pădurilor – Romsilva; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“; Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat“; unitățile administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii pentru domeniul public și privat deținut de către acestea); alte persoane juridice de drept public, precum și formele asociative ale acestora;

– deținători privați de teren de împădurit: persoanele fizice; persoanele fizice autorizate; întreprinderile individuale; întreprinderile familiale; societățile comerciale; asociațiile și fundațiile; alte persoane juridice de drept privat, precum și formele asociative ale acestora.

• Apelul de finanțare este de tip necompetitiv, deschis până la 23.01.2026, ora 23:59, pentru toți solicitanții eligibili, pe principiul „primul venit, primul servit“, în limita bugetului maxim alocat
• Calendarul propus pentru Investiția 1. Campania națională de împădurire și reîmpădurire prin PNRR menționează realizarea a cel puțin 25.000 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite până la 31.12.2023, iar până la 30.06.2026 realizarea a 56.700 ha suprafețe noi de teren împădurite sau reîmpădurite.

Laura ZMARANDA

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat 26,4 milioane de puieți forestieri în fondul forestier proprietatea publică a statului, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, derulate în anul 2022.

În total, în fondul forestier proprietatea publică a statului, au fost regenerate 15.637 hectare, din care 10.798 hectare prin regenerări naturale și 4.839 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri. Programul de regenerare a pădurilor de stat a fost depășit anul trecut cu 11,2%, fiind regenerate suplimentar 1.580 hectare, față de programul anual de regenerare a pădurilor de stat.

De asemenea, au fost efectuate lucrări de completări curente pe 2.031 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor calamitate pe alte 352 de hectare.

La acestea se adaugă 3,6 milioane de puieți forestieri plantați și 1.604 hectare păduri regenerate în fondul forestier aflat în alte forme de proprietate, pentru care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva asigură servicii silvice, pe baze contractuale.

Pentru regenerarea pădurilor de stat, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a cheltuit anul trecut 167,3 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.545 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, din care 48.217 hectare prin regenerări naturale și  24.328 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând 132,9 milioane de puieți forestieri. De asemenea, în același interval de timp, au fost efectuate lucrări de completări pe 10.552 hectare și de refaceri ale plantațiilor calamitate pe 1.562 hectare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a prezentat bilanțul de activitate pentru anul care tocmai s-a încheiat. În continuare vă prezentăm spicuiri din acest bilanț.

Astfel, potrivit conducerii Romsilva, regia a obținut, în anul 2022, venituri de 3,3 miliarde de lei, în creștere cu 17,9% față de bugetul de venituri și cheltuieli aprobat. O creștere s-a înregistrat și la cifra de afaceri, aceasta fiind de 3 miliarde de lei la finalul anului, cu 20% peste indicatorii stabiliți. În același timp, cheltuielile au crescut cu doar 1,8% față de programul inițial.

Cea mai mare creștere se înregistrează în privința profitului brut, acesta fiind prognozat la peste 500 milioane de lei, față de 50 milioane de lei prevăzuți în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2022.

Pentru 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva își propune să obțină venituri totale de 3,45 miliarde de lei, o cifră de afaceri de 3,1 miliarde de lei și un buget de cheltuieli de 3,2 miliarde de lei. În privința profitului, pentru anul 2023, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva estimează un profit brut de 250 milioane de lei, pe fondul creșterii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și a evoluției pieței lemnului pe anul viitor, prețul de vânzare a masei lemnoase rămânând relativ constant.

Investiții de circa 170 de milioane de lei

Romsilva a realizat anul trecut investiții de circa 170 de milioane de lei, din care 110 de milioane din fondul de accesibilizare și 60 de milioane din fonduri proprii.

Din cele 110 milioane de lei din fondul de accesibilizare s-au construit 303,17 kilometri de drumuri forestiere, s-au reabilitat 1.473,76 kilometri de drumuri forestiere și s-au realizat proiectele pentru 254,9 kilometri de drumuri forestiere și 49,1 kilometri de cale ferată forestieră.

Cele 60 de milioane de lei din fonduri proprii au fost investite în utilaje destinate mecanizării lucrărilor silvice, pentru realizarea drumurilor forestiere, pentru exploatarea și prelucrarea lemnului, inclusiv tractoare articulate forestiere, instalații de irigat pentru pepinierele silvice, precum și mijloace de transport precum autocamioane pentru transportul lemnului, cu macara și autoutilitare cu benă.

Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează o rețea de 26.514 kilometri de drumuri forestiere și 67 de kilometri de cale ferată forestieră.

Programul anual de regenerare a pădurilor

Până la finele lui 2022, Romsilva a regenerat 14.909 hectare, din care 10.206 hectare prin regenerare naturală și 4.703 hectare prin regenerare artificială, prin lucrări de împăduriri.

În cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat, până la această dată, 24,5 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii.

Programul de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe tot anul 2022, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede lucrări de regenerare pe 14.057 hectare, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin lucrări de împăduriri, pentru care s-a alocat un buget total de 220,4 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, din care 47.335 hectare prin regenerări naturale și 25.557 hectare prin lucrări de împădurire, fiind plantați, în total, 141,37 milioane de puieți forestieri.

Romsilva a pus pe piață 10 milioane de metri cubi de lemn

Romsilva a oferit pe piață în 2022 un volum de 10 milioane metri cubi de lemn, cu 500.000 de metri cubi în plus față de programul anual. Suplimentarea volumului a fost aprobată de Consiliului de Administrație al Romsilva, la propunerea directorului general, pentru asigurarea necesarului de pe piața lemnului. 

Din acest volum, în primele 11 luni ale anului trecut au fost oferiți agenților economici de profil, ca masă lemnoasă pe picior, un volum de 6,13 milioane metri cubi, fiind adjudecați 5,53 milioane metri cubi, la prețul mediu de 326,95 lei/m.c. Menționăm că prețul mediu de pornire în cadrul licitațiilor a fost de 197,45 lei/m.c.

De asemenea, a fost oferit agenților economici și un volum de circa 1,1 milioane metri cubi de lemn fasonat, recoltat prin mijloace proprii sau prin contracte de prestări servicii cu operatori atestați în activitatea de exploatare forestieră. În primele 11 luni, a fost adjudecat un volum de 1 milion metri cubi lemn fasonat, la prețul mediu de 595 lei/m.c. La acestea se adaugă circa 2 milioane metri cubi de lemn pentru foc livrat, până la finalul anului, direct populației.

Tot volumul de lemn a fost oferit în cadrul licitațiilor electronice, fiind asigurată astfel transparența, eficiența, echidistanța, precum și condiții concurențiale sporite pentru toți agenții economici atestați care au participat la aceste licitații.

Menționăm că, pentru anul 2023, Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva a aprobat punerea pe piață a unui volum de 10 milioane metri cubi de lemn, venind în întâmpinarea cererii crescute pentru această resursă.

A scăzut numărul de agresiuni la adresa personalului silvic

În 2022, s-au înregistrat șapte cazuri de agresiune la adresa personalului silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor, un număr semnificativ mai mic față de cele 35 de cazuri înregistrate în 2021.

Din cele șapte cazuri de agresiune, doar trei, înregistrate la direcțiile silvice Mureș și Argeș, au necesitat îngrijiri medicale. Toate cazurile de agresiune sunt în curs de cercetare penală.

Totodată, anul trecut, Romsilva a achiziționat 4.034 de arme letale pentru dotarea personalului silvic de teren cu atribuții de pază, în prezent fiind efectuate formalitățile necesare pentru înregistrarea armamentului nou achiziționat și pentru avizarea personalului silvic cu atribuții de teren.

Venituri din activitățile conexe silviculturii

Tot din bilanțul regiei aflăm că peste 34 milioane de lei au fost obținute de Romsilva în primele 11 luni ale anului trecut din activități conexe silviculturii, precum cinegetică, fructe de pădure, ciuperci sau plante medicinale.

Astfel, din activitățile de vânătoare și din valorificarea cărnii de vânat au fost obținuți 5.060.303 lei, iar alți 969.550 de lei au fost obținuți din vânzarea fazanilor vii. Valorificarea păstrăvilor de consum a generat venituri de 9.249.930 de lei.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a obținut 11.044.541 lei din vânzarea fructelor de pădure, 5.296.200 lei din valorificarea trufelor, 2.687.828 lei din vânzarea plantelor medicinale și alți 235.805 din cea a ciupercilor.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva gestionează 242 fonduri de vânătoare și administrează 27 de păstrăvării aflate în funcțiune, precum și 3 fazanerii, la Gherghița, Pișchia și Ghimpați.

Ce va fi în 2023?

Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva estimează, pentru acest an, obţinerea unui profit brut de 250 milioane de lei, la jumătate faţă de 2022, pe fondul creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi al evoluţiei pieţei lemnului în 2023, în condiţiile în care preţul de vânzare a masei lemnoase va rămâne relativ constant.

Astfel, pentru anul 2022, profitul brut estimat a fost de aproximativ 500 de milioane de lei, de zece ori mai mare faţă de prevederile din bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul trecut. În privinţa veniturilor totale pentru anul în curs, Regia estimează obţinerea unei sume de 3,45 de miliarde de lei, în creştere cu aproximativ 5% faţă de veniturile consemnate în 2022.

De asemenea, în 2023, cifra de afaceri va creşte uşor la 3,1 miliarde de lei, de la 3 miliarde anul trecut, iar bugetul de cheltuieli este estimat la 3,2 miliarde de lei până la finele acestui an.

Conform declaraţiilor făcute de către directorul general al Romsilva, Daniel Nicolăescu, în acest an Regia va avea obligaţia, conform prevederilor Codului silvic, ca 50% din volumul de lemn pus pe piaţă să fie fasonat, ceea ce înseamnă aproximativ 5 milioane de metri cubi.

Romsilva administrează 3,13 milioane hectare de păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează marți, 15 martie, debutul Lunii Plantării Arborilor prin acțiuni de împădurire la nivelul direcțiilor silvice.

În cadrul Lunii Plantării Arborilor, ce are loc anual între 15 martie și 15 aprilie, sunt organizate lucrări de împădurire, acțiuni de popularizare și educare în domeniul silvic, iar Regia Națională a Pădurilor - Romsilva pune la dispoziția celor interesați puieții forestieri necesari acțiunilor de împădurire sau asigură sprijinul logistic pentru acțiunile voluntarilor implicați în astfel de lucrări.

Luna Plantării Arborilor este organizată în fiecare an, în conformitate cu prevederile Codului Silvic, și se suprapune parțial cu campania de împăduriri de primăvară.

Pe fondul condițiilor meteorologice favorabile, campania de împăduriri de primăvară a debutat la nivelul mai multor direcții silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva încă din luna februarie și va continua și după 15 aprilie, data oficială pentru încheierea Lunii Plantării Arborilor, până la finalizarea lucrărilor din programul campaniei.

În campania de împăduriri din această primăvară, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 19 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii, regenerând 10.244 hectare fond forestier de stat, din care 7.127 hectare vor fi regenerate pe cale naturală, iar 3.117 prin regenerare artificială, prin lucrări de împădurire.   De asemenea, în campania de împăduriri de primăvară vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.391 de hectare și de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 179 hectare.

Întregul program de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva din anul 2022, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede lucrări de regenerare pe 14.057 hectare, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind un alocat un buget total de 220,4 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, din care 47.335 hectare prin regenerări naturale și 25.557 hectare prin lucrări de împădurire, fiind plantați, în total, 141,37 milioane puieți forestieri.  Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Sursa: RNP-Romsilva

Văzut de multe ori în interdependență cu agricultura și silvicultura, mediul rural oferă mai mult de atât: spațiul de locuire și muncă pentru o treime dintre europeni, atractivitate turistică, un punct central în cadrul tranziției ecologice și un sistem socio-economic dinamic care ar putea fi un punct de reziliență în fața unei crize sanitare sau economice.

Totuși, discrepanțele între urban și rural în ceea ce privește nivelul de venituri și accesul la servicii și infrastructură reprezintă în continuare principala provocare pentru realizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate.

Ce lecții au fost învățate din criza Covid-19? Cum ar putea ajuta digitalizarea la îmbunătățirea calității vieții în mediul rural și cum ar putea arăta satele noastre în următoarele decenii?

Provocări și oportunități pentru zonele rurale – o viziune pe termen lung

Conform statisticilor Eurostat, aproximativ 30% din populația Uniunii Europene locuiește în spațiul rural, iar o altă treime în orașe mici și suburbii, reprezentând zona de tranziție între urban și rural. În total, ariile rurale acoperă 83% din suprafața UE, însă nivelul lor de dezvoltare și problemele cu care se confruntă nu sunt uniforme.

Datele Comisiei Europene, dintre care merită amintit Eurobarometrul zonelor rurale, inițiat în aprilie anul curent, arată că principalele probleme din mediul rural sunt: depopularea, îmbătrânirea populației, accesul limitat la servicii (sănătate, educație, infrastructură), nivelurile reduse de venituri, conectivitatea redusă cu alte regiuni sau cu mediul urban și oportunitățile limitate în ceea ce privește investițiile și locurile de muncă (de multe ori agricultura, zootehnia și silvicultura fiind singurele domenii de activitate).

Plecând de la aceste constatări, reprezentanții Comisiei Europene, în virtutea articolului 174 din TFUE, propun, ca parte a noilor politici comune europene, un set de măsuri și directive menite să revitalizeze zonele rurale europene și să crească atractivitatea lor. Prezentată și dezbătută în cadrul mai multor consultări publice (cea mai recentă fiind la începutul lunii iulie), strategia Comisiei pentru zonele rurale are ca țintă finală anul 2040 și prevede elaborarea și adoptarea unui Pact Rural și a unui Plan de Acțiune Rurală.

Care sunt necesitățile urgente în mediul rural

Din cercetările care stau la baza celor două inițiative europene a reieșit că peste 50% dintre locuitorii din mediul rural consideră infrastructura de transport și conexiunile cu centrele urbane cea mai presantă necesitate, urmată de accesul la servicii și facilități de bază, cum ar fi apa și energia electrică, precum și băncile, cabinetele medicale, școlile și oficiile poștale; 43% dintre respondenți menționându-le pe acestea ca necesități urgente.

De asemenea, din cadrul consultărilor cu Rețeaua europeană pentru dezvoltare rurală (REDR) și cu comunitățile rurale din statele membre a reieșit că, „în următorii 20 ani, atractivitatea zonelor rurale va depinde în mare măsură de disponibilitatea conectivității digitale (93%), a serviciilor de bază și a serviciilor electronice (94%) și de îmbunătățire a performanțelor agricole în materie de climă și de mediu (92%)“, după cum a declarat Mario Milouchev, director pentru Dezvoltare Rurală în cadrul DG Agri, în cadrul unui webinar recent.

Astfel, cele două documente vor reprezenta cadrul de dezvoltare și finanțare a zonelor rurale din Europa.

Trei piloni pentru a avea zone rurale puternice

Pactul Rural, ce va fi realizat până la sfârșitul anului 2021 de Comisia Europeană, în colaborare cu Comitetul Regiunilor, va identifica principalele domenii și tipuri de proiecte necesare pentru a satisface nevoile și aspirațiile locuitorilor din zonele rurale. Totodată, el va reprezenta cadrul de colaborare între diverși agenți: de la instituțiile europene la autorități naționale și locale și până la structurile de acțiune din comunități (asociații, ONG-uri, formatori de opinie etc.). Scopul final al pactului este facilitarea schimbului de idei și bune practici atât între comunitățile rurale de la nivelul întregii uniuni, cât și între autorități, instituții, mediul urban, pe de o parte, și zonele rurale, pe de alta.

Planul de Acțiune Rurală urmărește realizarea unui ecosistem de inițiative durabile la nivelul zonelor vizate, urmărind finanțarea de proiecte pe baza a patru direcții:

• îmbunătățirea accesului la servicii și facilitarea inovării sociale;
• îmbunătățirea conectivității, atât în ceea ce privește transportul, cât și a accesului digital;
• dezvoltarea rezilienței în mediul rural, prin ecologizarea activităților agricole pentru a contracara schimbările climatice (tranziție energetică, refacerea turbăriilor, modificarea practicilor agricole în conformitate cu noile norme) și prin oferirea accesului la cursuri de formare și la diverse oportunități de locuri de muncă de calitate (incluziunea femeilor și a grupurilor vulnerabile în zonele rurale, dezvoltarea de servicii sociale și comunitare etc.);
• diversificarea activităților economice și îmbunătățirea valorii adăugate a activităților agricole și agroalimentare și a agroturismului prin stimularea antreprenoriatului local. Se au în vedere în special proiectele de economie socială, economie circulară, reciclarea și domeniul serviciilor digitale și informatice.

În ceea ce privește sursele de finanțare, Planul de Acțiune Rurală implică atât fonduri PAC, cât și fonduri structurale și de coeziune. În plus, conform Silviei Michelini, director în cadrul DG Agri, „se va introduce o condiție de adaptabilitate la mediul rural, cu ajutorul căreia politicile UE vor fi revizuite dintr-o perspectivă rurală. Scopul este de a identifica mai bine și de a lua în considerare impactul și implicațiile potențiale ale unei inițiative politice a Comisiei privind locurile de muncă din mediul rural, creșterea economică și dezvoltarea durabilă.“

Daniel PLĂIAȘU

După ce, în iunie 2015, a fost adoptată  Ordonanța de urgență nr. 32 privind înființarea Gărzilor forestiere (9 unități teritoriale, cu 617 posturi), astăzi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Guvernul României a adoptat o ordonanță pentru înființarea Gărzii Forestiere Naționale. Într-un comunicat de presă al ministerului se arată:

„Garda Forestieră Națională este instituţie publică ce va funcţiona ca structură de specialitate a administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat și se va afla în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură.

Structura organizatorică, numărul de personal, atribuțiile și competențele Gărzii Forestiere Naționale și ale Gărzilor forestiere din subordine se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, în termen de minim 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului.

Conducerea Gărzii Forestiere Naționale este asigurată de un inspector general cu rang de secretar de stat, care are calitatea de ordonator secundar de credite, ajutat de un inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, angajați în condițiile legii.

Gărzile Forestiere trec în subordinea Gărzii Forestiere Naționale, ca instituții publice cu personalitate juridică.

Principalele atribuții ale Gărzii Forestiere Naționale constau în:

-coordonarea activitatății gărzilor forestiere;

-avizarea propunerilor de acte normative emise de gărzile forestiere;

-controlarea aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național;

-controlarea aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic național;

-controlarea trasabilității materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;

realizarea de sinteze și analize de risc privind fondul forestier național și fondul cinegetic.

Totodată, Gărzile forestiere vor avea ca atribuții implementarea, monitorizarea și controlarea aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național, dar și a aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic național. Gărzile forestiere vor monitoriza și controla trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare și vor elabora rapoartele operative pe care le vor transmite către Garda Forestieră Națională, în vederea realizării de sinteze și analize de risc privind fondul forestier național și fondul cinegetic.

Organizarea, funcționarea și repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Națională și Gărzile Forestiere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.”

Comisia Europeană a prelungit cu doi ani valabilitatea mai multor norme UE privind ajutoarele de stat aplicabile în sectoarele agricol, forestier și al pescuitului, care altfel ar expira la sfârșitul anului 2020. Aceasta include o prelungire, până la 31 decembrie 2022, a Orientărilor UE pentru ajutoarele de stat în sectoarele agricole și forestiere și în zonele rurale, Regulamentul de exceptare pe categorii aplicabil ajutoarelor de stat în domeniile agriculturii, silviculturii, pescuitului și acvaculturii, precum și Regulamentul privind ajutorul de minimis pentru pescuit și acvacultură. Toate cele trei regulamente expirau la 31 decembrie 2020 și sunt în curs de revizuire de către Comisie.

Proiectarea viitoarelor norme va depinde în mare măsură de rezultatul reformei în curs a politicii agricole comune (PAC) și a politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Având în vedere că viitoarele cadre juridice ale PAC și PCP sunt încă în curs de adoptare, Comisia a considerat necesară extinderea valabilității normelor actuale privind ajutoarele de stat.

Noile norme privind ajutoarele de stat, strâns aliniate la PAC și PCP reformate, vor fi dezvoltate în perioada de extindere, în vederea intrării în vigoare la 1 ianuarie 2023. Datorită focarului de coronavirus, Comisia a modificat, de asemenea, regulile pentru a permite acordarea de ajutoare de stat întreprinderilor care nu erau deja în dificultate la 31 decembrie 2019, dar au devenit întreprinderi în dificultate în perioada 1 ianuarie 2020 până la 30 iunie 2021. (Pentru mai multe informații: Marta Wieczorek - Tel. +32 229 58197; Giulia Astuti - Tel .: +32 229 55344)

A consemnat Teofilia Banu

Lucrările efectuate de Direcția Silvică Ilfov în pădurea Vlădiceasca, administrată de Ocolul Silvic Snagov, sunt legale, dețin toate autorizațiile și respectă amenajamentul silvic în vigoare.

În această perioadă au loc, pe o suprafață de 10,29 hectare din U.P. III Vlădiceasca, tăieri progresive prin care sunt puse în lumină regenerările naturale, fiind extrași stejarii cu vârsta de 120 de ani pentru a asigura regenerarea naturală a pădurii și dezvoltarea puieților de stejar. Această lucrare silvică este una conform cu legislația în vigoare și cu normele tehnice, respectă amenajamentul silvic realizat de cercetători în silvicultură și aprobat de autoritatea în domeniu silvic și deține toate autorizațiile legale. Pădurile se regenerează tot timpul, lemnul fiind o importantă resursă regenerabilă.

RNP-Romsilva face aceste precizări deoarece, în ultima perioadă, doamna Mirela Vaida, folosindu-se de statutul de persoană publică și realizator al unei emisiuni pe un post de televiziune cu acoperire națională, a exercitat presiuni asupra angajaților Direcției Silvice Ilfov și a autorităților locale pentru ca această lucrare legală și necesară să fie stopată, întrucât dorește să se ”bucure de liniște și de peisaj”, pădurea respectivă aflându-se în apropierea proprietății pe care domnia sa o deține în localitatea Ciofliceni.

Chiar dacă Direcția Silvică Ilfov i-a pus la dispoziție, prin adresa 1222/C.R./01.03.2021, toate informațiile referitoare la lucrările silvice din pădurea respectivă, doamna Mirela Vaida a continuat campania de dezinformare și denigrare, în spațiul public, a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, inclusiv prin intermediul emisiunii pe care o realizează domnia sa la postul de televiziune cu acoperire națională, fără a fi prezentat în emisiunea respectivă și punctul de vedere al Direcției Silvice Ilfov.

Mai mult, chiar dacă prin adresa respectivă a fost avertizată cu privire la interdicția legală și pericolele reprezentate de accesul neautorizat și fără echipamente de protecție într-un parchet în lucru, doamna Mirela Vaida, însoțită de un minor, a intrat ilegal în zonă și a realizat un video, pe care l-a distribuit ulterior în rețelele de socializare, însoțit de informații false.

RNP-Romsilva face precizarea că ”lăstărișul” prezentat de doamna Mirela Vaida în materialul video respectiv sunt puieții de stejar care se vor dezvolta într-o pădure tânără de stejar în câțiva ani, pădurea nu este ”rasă”, ci regenerată natural, iar pădurea Snagov nu ”moare”, ci este întinerită mereu, conform normelor în vigoare, așa cum o fac silvicultorii români de peste 150 de ani, chiar dacă în urma acestor lucrări efectuate de o instituție a statului într-o pădure a statului o privează, temporar, de ”priveliște”. Silvicultorii vor asigura, prin această lucrare silvică, posibilitatea ca și următoarele generații de cetățeni să se bucure de o ”priveliște” similară cu cea avută de doamna Mirela Vaida atunci când a achiziționat proprietatea din apropierea pădurii de stat.

Direcția Silvică Ilfov administrează 19.426 hectare de pădure și a regenerat în ultimii cinci ani 581 hectare hectare de fond forestier, 434 hectare prin regenerări naturale și 147 hectare prin regenerări artificiale, cu lucrări de împăduriri, plantând în acest interval 2,6 milioane puieți forestieri.

Sursa: RNP-Romsilva

Arhitectura greşită a SUMAL 2.0, care duce urmărirea trasabilităţii către industria lemnului, pe lanţul de comercializare şi utilizare a lemnului şi produselor din lemn, amplifică exponenţial costurile pentru întregul sector, consideră reprezentanţii asociaţiilor de profil într-o petiţie online inițiată de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și adresată autorităţilor. În continuare vă prezentăm cele mai importante probleme semnalate de petiționari.

Semnatarii documentului solicită revizuirea în regim de urgenţă a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât să fie construit un sistem robust și eficient de combatere a tăierilor ilegale, care să nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici. În petiție se arată că necesitatea urgenței revizuirii actului normativ este dată de blocajele induse de operaționalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, în prezent întreaga ramură a economiei forestiere funcționând la maximum 1/3 din nivelul normal de activitate.

Pierderi economice induse de suprareglementare

Potrivit autorilor documentului, tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările europene, de concurența neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte legislația din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice“, explică Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Principalele probleme…

De la operaționalizarea SUMAL 2.0, în perioada 31 ianuarie – 8 februarie, au fost emise 29.000 de avize de transport materiale lemnoase, aproximativ o treime din numărul de avize față de perioada corespondentă de anul trecut.

Definiția materialelor lemnoase a fost extinsă prin modificarea Codului Silvic din toamna anului 2020, astfel încât în prezent numărul avizelor ar fi trebuit să fie cel puțin dublu față de perioada corespondentă din anul 2020.

Numărul de avize reprezintă un indicator sintetic privind activitățile din sectorul forestier și industria lemnului, indicator care arată că această ramură a economiei naționale funcționează la maximum 30% față de activitatea normală, ca rezultat al pregătirii defectuoase a implementării SUMAL 2.0, al problemelor de funcționalitate a aplicațiilor și al concepției greșite a sistemului.

Operaționalizarea defectuoasă a sistemului SUMAL 2.0 lezează interesele economice strategice ale României, în sensul prevăzut de Legea siguranței naționale, la art. 3. lit (m) prin blocarea accesului la resursele forestiere, cu consecințe la nivel național.

În condițiile prelungirii blocajelor induse de operaționalizarea defectuoasă a sistemului SUMAL 2.0, întreaga ramură a industriei lemnului și industriei mobilei care a funcționat în ultima săptămână preponderent pe baza stocurilor intră progresiv în blocaj, resimțind efectele penuriei de materie primă.

Impact uriaș

Ca urmare a faptului că problemele de implementare ale sistemului SUMAL 2.0 persistă, impactul economic și social al pierderii de competitivitate a întregii ramuri a economiei forestiere este uriaș. Astfel, inițierea sistemului a fost și este haotică prin faptul că ministerul nu a emis ordinul și metodologia prevăzută în acest sens, la art. II din HG 923/2020, care dispune: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri [n.r. 29 octombrie] și până la data de 30 ianuarie 2021, […] se realizează popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0 potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.”

În petiție se mai arată că o evaluare simplă a costurilor de implementare a sistemului SUMAL 2.0 la nivel național evidențiază costuri materiale directe: telefoane cu sisteme de operare Android 10 și minimum 4 GB de RAM pentru 100.000 operatori: 250 euro x 100.000 = 25 milioane de euro. Suplimentar imprimante mobile etc. – minimum 5 milioane de euro.

Pierderi economice prin funcționarea în prima săptămână la 30% din capacitate: 150.000 salariați x 1.000 de euro/lună salariu brut x 70% pierdere = 100 milioane de euro.

Costurile induse de măsurarea redundantă a materialelor lemnoase impuse de SUMAL 2.0, pentru evidența on-line și de raportare a stocurilor, pe circuitul de prelucrare și comercializare a materialelor lemnoase, sunt uriașe, de minimum 216 milioane de euro/an (18 milioane m3 x 12 euro/m3)

„Vor fi costuri pentru implementare și introducere a datelor, dar nu există un modul de gestionare a datelor care să fie util administratorilor de păduri.“ (Dorin Mărășoiu, ocol silvic privat)

„SUMAL 2.0 nu a fost o cerință a Comisiei Europene și nu are nicio legătură cu procedura de infringement. [...] Ar fi trebuit să implementăm modulul de urmărire GPS, care funcționează pe SUMAL 1.0 și a fost recepționat de minister.“ (Cătălin Tobescu, Prolemn)

„Sectorul va cunoaște blocaje, pe costul și cheltuiala agenților economici. Este o problemă de soft, nu știm dacă vom obține ceea ce doream noi.“ (prof. Laura Bouriaud, Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava)

SUMAL 2.0 „duce la o limitare a inovării și dezvoltării în sector [...], la uniformizarea modelului de business, la o lipsă de competitivitate pe piața internațională. [...] Facem soft după un model de business sau business după un model de soft?“ (Cristian Panaite, Forstpan)

Ion Bogdan

Agricultura, silvicultura și pescuitul constituie sectorul primar al industriei economiei japoneze împreună cu industria minieră japoneză, dar împreună reprezintă doar 1,3% din produsul național brut. Doar 20% din pământul Japoniei este potrivit pentru cultivare, iar economia agricolă este puternic subvenționată.

Agricultura, silvicultura și pescuitul au dominat economia japoneză până în anii ’40, dar ulterior au scăzut în importanță. La sfârșitul secolului al XIX-lea (perioada Meiji), aceste sectoare reprezentau peste 80% din ocuparea forței de muncă. Ocuparea forței de muncă în agricultură a scăzut în perioada dinainte de război, dar sectorul a fost în continuare cel mai mare angajator (aproximativ 50% din forța de muncă) până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost scăzut în continuare la 23,5% în 1965, 11,9% în 1977 și la 7,2% în 1988.

Importanța agriculturii în economia națională a continuat ulterior declinul rapid, ponderea producției agricole nete în PNB reducându-se definitiv între 1975 și 1989 de la 4,1% la 3% la sfârșitul anilor ’80. 85,5% din fermierii japonezi au fost, de asemenea, angajați în ocupații în afara agriculturii, iar majoritatea acestor fermieri cu timp parțial și-au câștigat cea mai mare parte a veniturilor din activități nonagricole.

Boom-ul economic al Japoniei, care a început în anii 1950, i-a lăsat pe fermieri mult în urmă atât în ​​domeniul veniturilor, cât și al tehnologiei agricole. Aceștia au fost atrași de politica de control alimentar a guvernului, în baza căreia prețurile ridicate ale orezului erau garantate, iar fermierii au fost încurajați să crească producția oricărei culturi la alegere.

Fermierii au devenit producători în masă de orez, transformând chiar și propriile grădini vegetale în câmpuri de orez. Producția lor s-a umflat la peste 14 milioane de tone metrice la sfârșitul anilor 1960, rezultat direct al unei suprafețe cultivate mai mari și al unui randament crescut pe unitate de suprafață datorită tehnicilor de cultivare îmbunătățite.

S-au dezvoltat trei tipuri de gospodării agricole: cele care se ocupă exclusiv de agricultură (14,5% din cele 4,2 milioane de gospodării agricole din 1988, de la 21,5% în 1965); cele care obțin mai mult de jumătate din veniturile lor din fermă (14,2% în scădere de la 36,7% în 1965) și cele care se ocupă în principal de alte locuri de muncă decât cele agricole (71,3%, în creștere față de 41,8% în 1965).

Pe măsură ce tot mai multe familii de ferme s-au îndreptat către activități neexploatatoare, populația fermelor a scăzut de la 4,9 milioane în 1975 la 4,8 milioane în 1988.

Rata de scădere a încetinit la sfârșitul anilor ’70 și ’80, dar vârsta medie a fermierilor a crescut la 51 de ani până în 1980, cu douăsprezece ani mai mare decât angajatul mediu industrial.

Și astăzi femeile agricultori sunt peste numărul fermierilor de sex masculin. Datele guvernamentale din 2011 au arătat că femeile erau mai mult de trei sferturi din totalul celor care se ocupau cu agricultura.

George Scripcariu

Campania de împăduriri de primăvară, finalizată pe 15 iunie, a dus la plantarea a peste 27 de milioane de puieţi de arbori pe suprafeţele forestiere administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Contribuţia Direcţiei Silvice Suceava la această campanie de împădurire este foarte importantă, aproximativ 7 milioane de puieţi de arbori fiind plantaţi de silvicultorii suceveni.

„Campania de împăduriri din primăvara 2020 s-a finalizat cu rezultate foarte bune. Au fost regenerate 2.220 ha, din care 2.020 ha în fond forestier proprietate publică a statului şi 200 ha în teren privat, administrat pe bază de contracte. Au fost împădurite 1.080 ha de teren forestier de stat, iar alte 940 ha au fost regenerate natural. Atât la împăduriri cât şi la regenerările naturale programul anual a fost depăşit cu câte aproape 100 ha la fiecare categorie de lucrări.

S-au folosit 7 milioane de puieţi forestieri din diferite specii, majoritatea fiind de răşinoase. Pe lângă lucrările de împăduriri, până la această dată au fost executate şi alte lucrări ce pregătesc producţia de puieţi pentru anii următori, cum ar fi instalarea unei serii de culturi în pepiniere pe o suprafaţă de 600 ari, din care: 110 ari semănături în câmp, 460 ari repicaje şi 30 ari butăşiri. De asemenea, au fost executate lucrări de completări ale puieţilor care s-au uscat în anii trecuţi şi care nu au mai putut vegeta. Lucrările s-au desfăşurat pe 170 ha“, ne-a spus ing. George Celsie, şeful Biroului Vânătoare şi Salmonicultură, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Suceava.

Programul de regenerări artificiale, prin împăduriri, a fost depăşit datorită condiţiilor meteorologice favorabile, de 32 de direcţii silvice, cele mai mari suprafeţe împădurite peste program fiind înregistrate la direcţiile silvice Suceava, cu 90 de hectare, Bacău, cu 60 de hectare, Neamţ, cu 35 de hectare, şi Mureş, cu 33 hectare fond forestier. Direcţia Silvică Suceava administrează, prin intermediul celor 24 de ocoale silvice, peste 270.000 de hectare păduri de stat.

Romsilva a regenerat 10.065 hectare

Campania de împăduriri de primăvară s-a desfăşurat în cadrul proiectului „O pădure cât o ţară“, iniţiat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi derulat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României. În total, în fondul forestier de stat administrat Romsilva au fost regenerate 10.065 hectare, cu 11,8% mai mult peste programul campaniei, din care 6.449 hectare fond forestier au fost regenerate pe cale naturală, iar 3.616 hectare pe cale artificială, inclusiv 17 hectare perdele forestiere înfiinţate în proximitatea autostrăzii A2. În cadrul acestei campanii s-au mai realizat lucrări de completări pe 1.469 hectare şi de refacere a plantaţiilor calamitate pe alte 178 hectare. În fondul forestier privat, administrat pe bază de contract, Romsilva a regenerat, în această primăvară, 1.503 hectare.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară şi de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale şi 4.458 prin regenerări artificiale, cu o investiţie de 199,2 milioane lei.

În ultimii şapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat şi a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieţi forestieri.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel naţional.

Silviu Buculei

Mandatul directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a fost revocat marți, 4 februarie a.c., de membrii Consiliului de Administrație.

Consiliul de Administrație l-a desemnat pe Codruț Ion Bîlea director general provizoriu, pe o durată de 4 luni, începând de miercuri, 5 februarie a.c.

În perioada următoare va fi demarat procesul de selecție a noului director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.

Codruț Ion Bîlea a absolvit cursurile Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității ”Transilvania” din Brașov în 1988 și a început cariera profesională ca inginer în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice. Din 1990 a îndeplinit funcții de execuție și conducere în cadrul Ocolului Silvic Curtea de Argeș și al Direcției Silvice Argeș, iar din 2007 a ocupat funcțiile de consilier al directorului general și director al Departamentului Fond Forestier, în aparatul central al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează pădurile aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național, și are circa 16.500 de angajați la nivelul celor 41 de direcții silvice, administrațiile a 22 de parcuri naționale și naturale și a celor 12 herghelii de stat.

Sursa: RNP Romsilva

Probabil că niciodată expresia „a fura ca-n codru“ nu a fost mai bine pusă în practică ca în zilele noastre în pădurile României. Nu atât cantitățile care dispar (și despre mărimea cărora părerile sunt împărțite), cât modul brutal și agresiv, fără teamă de lege, de pădurari, de forțele de ordine, impresionează. Situația a devenit atât de gravă încât chiar și în România lui „nu e treaba mea“ a ajuns să determine acțiuni în stradă, cum au fost cele care au marcat sfârșitul lunii octombrie și începutul lunii noiembrie.

Pădurarii au ajuns să fie uciși la datorie

Palatul Parlamentului a fost, la sfârșitul lunii octombrie, pichetat de aproximativ 200 de membri ai Federației Sindicatelor din Silvicultură. Acțiunea de protest a fost împletită cu una de comemorare a colegilor uciși de hoții de lemne. Șase cruci imense, împreună cu șase capace de sicriu, au fost depuse în fața intrării în Camera Deputaților. Pe fiecare dintre ele era înscris numele și se afla fotografia câte unuia dintre cei șase silvicultori care au fost asasinați de hoții de lemne în timp ce își exercitau activitatea. Numai în ultimele șase săptămâni doi pădurari, Liviu Pavel Pop în Maramureș și Răducu Gorcioaia în județul Iași, au fost uciși. Primul a fost împușcat cu propria-i armă, iar al doilea a fost răpus cu lovituri de topor.

În Neamț, în aceeași perioadă, maistrul de vânătoare Mihai Bostan a fost bătut și urmărit de hoții de lemne surprinși asupra faptului. Aceștia i-au furat arma și au încercat să-l împuște cu ea. Doar faptul că a găsit puterea să fugă și să se ascundă de agresori i-a salvat viața.

În Dolj, pădurarul Aurel Pârvu a fost accidentat intenționat cu mașina de către o bandă specializată în furtul de lemne, care îl urmărea. Lângă Turda, o altă grupare de hoți de lemne, care fuseseră sancționați în mod repetat, nu a ezitat să îl atace cu cuțitele și să-l amenințe cu moartea pe pădurarul Raul Fratean. Un alt episod, parcă desprins din filmele de groază, a fost cel în care un infractor surprins la furat de lemne i-a atacat cu drujba pe inginerul Johannes Schuszler și pădurarii Mădălin Mitulescu și Ciprian Pop, angajați ai Ocolului Silvic Lipova.

Cu mâinile goale în fața infractorilor

Toate aceste fapte, petrecute, după cum se poate vedea, în toate zonele țării, au un numitor comun: silvicultorii agresați s-au aflat în imposibilitatea de a riposta pe măsura atacului din cauza cadrului legislativ, La ora actuală, personalul silvic nu mai are în dotare decât arme de vânătoare sau cu gaz, care sunt inutile împotriva agresorilor. Pe lângă aceasta, personalul silvic nu deține stații de emisie recepție, astfel încât în zonele fără acoperire GSM, așa cum sunt, în mare parte pădurile, comunicațiile sunt imposibile. Dar cel mai grav este că legea nu prevede pedepse suficient de aspre pentru a-i descuraja pe cei care ies la furat. Dimpotrivă, faptul că dacă silvicultorii sunt în echipă niciunul dintre ei nu poate avea calitatea de martor îi încurajează pe infractori. Așa cum spunea unul dintre sindicaliștii manifestanți: „În pădure, de unde să iau eu martor, dacă nu sunt decât hoții și eu cu un coleg?“. Un altul întreba retoric:„Credeți că ăla care sare la tine cu toporul sau cu drujba se sperie de legitimație sau de pistolul cu gaze?“

Hoția cu cravată la gât

Pe lângă hoția măruntă, ca să o numim astfel, mai există și o altă formă de hoție, mult mai periculoasă, mult mai puțin vizibilă, dar cu efecte dezastruoase. Este marea hoție, care se materializează prin retrocedări ilegale sau făcute prin legi îndoielnice către persoane care, apoi, exploatează pădurile până la dispariție. O hoție care se face discret, pe hârtie, de pe fotolii de parlamentari, din birouri de judecători, în cabinete de șefi de partide, de înalți funcționari din ministere. În total, aproximativ 1,85 milioane hectare de păduri riscă să intre sub incidența unor astfel de legi. În același timp, cei care administrează pădurile, respectiv Regia Națională Romsilva (care administrează pădurile aflate în proprietatea statului, pe cele fără stăpân și o parte dintre cele aflate în posesia unor entități administrative) și ocoalele silvice de regim (care administrează mai ales pădurile aflate în proprietate privată) nu au beneficiat de o legislație stabilă și care să le garanteze o funcționare eficientă și predictibilă. De multă vreme încoace legislația privind administrarea și exploatarea pădurilor se schimbă cel puțin o dată pe an, în general după cum dictează interesele unor grupuri oculte. Pe de altă parte, silvicultorii mai atrag atenția că a nu exploata pădurea este la fel de rău ca a o supraexploata. Pădurea trebuie exploatată, căci este o resursă prețioasă. Numai că acest lucru trebuie făcut rațional, respectând reguli stricte. În acest context, proiectul unei legi, adoptate recent de Senat și trimisă Camerei Deputaților, prin care se interzice pentru zece ani exportul de bușteni, lemn rotund, cherestea și lemn de foc apare ca un instrument sigur de falimentare a sectorului silvic din România, susțin sindicaliștii.

După declarații vor urma și fapte?

Acțiunii sindicaliștilor li s-a alăturat și directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, care a venit alături de ei, în semn de solidaritate. Președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a coborât la rândul său printre manifestanți. O delegație a silvicultorilor a fost invitată la discuții. După aceea, parlamentarul a promis că în circa trei săptămâni vor fi discutate propunerile legislative ale sindicaliștilor, iar problemele vor fi rezolvate. Probabil că, în cel mai bun caz, doar în parte. E puțin probabil ca probleme care trenează de decenii să se rezolve în doar trei săptămâni. Opinia publică, la rândul ei, reclamă cu tărie reglementarea situației pădurilor, precum și a statutului celor care o păzesc. Acest lucru este dovedit fie și numai prin participarea largă a bucureștenilor la marșul pentru păduri, organizat la începutul lunii în Capitală. Căci, până la urmă, „codru-i frate cu românul“. Și, chiar dacă mare parte dintre noi nu avem nevoie de lemne sau de vânat, nu putem supraviețui fără aerul furnizat de pădure și ne bucurăm uneori de relaxarea pe care numai o plimbare printre copacii bătrâni ți-o poate da.

Casetă

În ultimii ani, șase pădurari au fost uciși, iar 650 de silvicultori au fost agresați de hoți. Probabil că nici unitățile speciale ale MI nu au înregistrat un asemenea bilanț...

Alexandru GRIGORIEV

În ultimii ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a avut parte de mai multe atacuri concertate, venite în special din partea unor ONG-uri pe mediu. Este vorba de confuzia creată în legătură cu statutul unor păduri (stat sau privat), dar și de scandalurile „defrișărilor ilegale“ care ar avea loc în parcuri naturale și naționale, administrate de Regia Națională a Pădurilor.

O clarificare necesară

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a demarat procesul de înscriere a dreptului de proprietate publică a Statului Român asupra fondului forestier aflat în proprietatea publică și administrat de Romsilva în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, în baza prevederilor Codului Silvic și a Legii 7/1996 a Cadastrului și Publicității Imobiliare, după cum se arată într-un document primit la redacție.

Romsilva are înregistrate datele în format geospațial – GIS – pentru aproximativ 2,7 milioane de hectare fond forestier aflate în proprietatea publică a statului și în cursul acestui an își propune să înscrie provizoriu la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară dreptul de proprietate a Statului Român pentru circa un milion de hectare, în evidențele special constituite. Potrivit Romsilva, procesul de înscriere a dreptului de proprietate în numele Statului Român asupra fondului forestier proprietatea publică a statului urmează să fie finalizat în următorii doi ani. Înscrierea dreptului de proprietate se face în baza procedurii operaționale „Intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra fondului forestier“ elaborată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Procedura folosește elementele de identificare puse la dispoziție de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, iar înregistrarea dreptului de proprietate a Statului Român asupra fondului forestier aflat în proprietatea publică a statului este gratuită. Precizăm că Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietatea publică a statului.

Evaluarea modului de administrare a pădurilor de patrimoniu

Într-un alt comunicat, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, invită specialiștii Comisiei comune ai Centrului pentru patrimoniul mondial al UNESCO și specialiștii în monitorizare reactivă ai Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii – IUCN – să evalueze modul în care se respectă regulile de administrare a obiectivelor înscrise în situl UNESCO „Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei“, în pădurile UNESCO aflate în proprietatea publică a statului român și administrate de Romsilva. Trebuie spus că invitația survine după ce în spațiul public au apărut informații privind presupuse îngrijorări exprimate în cursul celei de-a 43-a sesiuni a Comitetului patrimoniului mondial al UNESCO. „Menționăm că Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a furnizat de fiecare dată, prompt și detaliat, toate informațiile solicitate de partenerii internaționali ai proiectului «Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei»“, după cum se arată în comunicatul Regiei. Pentru corecta informare a publicului interesat, Romsilva publică pe pagina sa de Internet harta în sistem digital și interactiv a șapte situri UNESCO, cele aflate în proprietatea publică a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor. România a înscris, în urmă cu doi ani, opt situri în Lista patrimoniului mondial natural al UNESCO „Pădurile seculare și virgine de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei“, cu o suprafață totală de 23.982,77 hectare, dintr-un total de 92.023,24 hectare, înscrise de unsprezece state la nivel european. Din cele 23.982,77 hectare din România înscrise în Lista patrimoniului mondial natural al UNESCO, 23.644,53 hectare, adică șapte din cele opt situri UNESCO, sunt păduri aflate în proprietatea publică a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva asigură publicul că administrează corect, conform obligațiilor asumate, și protejează pădurile valoroase de fag aflate în Patrimoniul mondial natural al UNESCO. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale cu o suprafață cumulată de circa 850 de mii de hectare.

Acuzațiile...

Principalele acuzații la adresa Romsilva au venit din partea ONG-ului de mediu Agent Green. În luna noiembrie a anului trecut, organizația publica un raport făcut „în urma unor ample investigații, derulate în ultimii 2 ani“. Spicuim din concluziile de atunci ale amplului raport Agent Green.

• din 2014 și până în prezent din Parcurile Naționale ale României au fost exploatate peste 1,2 milioane de metri cubi, cantitate de lemn care a fost încărcată și transportată de peste 60.000 de camioane, adică o coloană de camioane pline cu bușteni de la București până la Nădlac
• parcurile naționale cele mai afectate de exploatările agresive și care au pierdut cel mai mult din biodiversitate sunt Călimani, Domogled Valea-Cernei și Semenic – Cheile Carașului, arii naturale unde sunt adăpostite chiar și păduri seculare de fag incluse în patrimoniul Unesco, cât și cea mai mare pădure virgină din UE! (Izvoarele Nerei);
• investigațiile Agent Green au dezvăluit practicile ilegale: distrugerea albiilor râurilor de munte care au fost utilizate ilegal pentru transportarea buștenilor, exploatări ilegale în interiorul rezervațiilor sau a pădurilor virgine, încălcarea prevederilor planului de management a parcurilor, lipsa ordinelor de ministru pentru planurile de amenajament, distrugerea iremediabilă a unor situri de importanță europeană, tăieri de arbori fără documente legale, interpretarea abuzivă a unor articole de lege pentru a motiva exploatări în arii protejate;
• prin exploatarea industrială a acestor arii naturale protejate și a pădurilor seculare, statul român a obținut în ultimii 5 ani venituri de cel puțin 60 de milioane de euro. (Suma este rezultatul unui calcul care a luat ca reper cel mai ieftin sortiment de lemn pus pe piață – lemnul de foc – 50 de euro prețul unui metru cub. Veniturile reale pot să depășească cifra de 100 de milioane de euro, bani care sunt obținuți prin exploatarea și vânzarea masei lemnoase, deoarece lemnul de calitate superioară este vândut la prețuri duble sau triple față de lemnul de foc.), dar a investit în reconstrucția ecologică mai puțin de 15% din venituri. (Agent Green).

Bogdan PANȚURU

Reîmpăduririle reprezintă una dintre preocupările constante ale silvicultorilor români încă de acum 90 de ani. În fiecare an au loc câte două campanii, una de primăvară și alta de toamnă. Acest lucru devine cu atât mai necesar cu cât nevoia de lemn este în continuă creștere. În plus, modificările climatice, care se fac simțite tot mai mult, ar putea fi oarecum ținute în frâu de existența unor suprafețe împădurite consistente.

Reîmpăduririle și perdelele de protecție, priorități pentru Romsilva

Pentru acest an, Romsilva și-a propus regenerarea a 12.615 ha, dintre care 7.935 ha prin regenerări naturale și 4.680 ha prin lucrări de împăduriri. De asemenea, vor fi realizate lucrări de completări în plantații pe 1.641 ha și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 148 ha. Cea mai mare parte a acestor lucrări se vor derula în această primăvară, respectiv împăduriri pe 3.236 ha și regenerare naturală pe 5.890 ha. În total vor fi plantați peste 27 de milioane de puieți forestieri, pentru care Regia Națională a Pădurilor Romsilva a alocat un buget de investiții de 192,48 milioane de lei.

De altfel, în ultimii cinci ani Romsilva a regenerat 79.601 ha, plantând 170,59 milioane de puieți forestieri, cu o investiție cumulată de 593 milioane de lei. Separat de acestea, Romsilva mai are în plan și înființarea unor suprafețe însemnate de perdele forestiere pentru protecția drumurilor împotriva înzăpezirilor. Anul trecut, în care s-a realizat mai degrabă o pregătire și planificare a acțiunii, s-au realizat doar 33 ha de perdele, în lungul A2. Pentru această primăvară se dorește realizarea a încă 13 ha, care vor proteja 4,37 km din A2 în județul Constanța.

Totul face parte dintr-un proiect care vizează protecția a mai multe autostrăzi și drumuri naționale, în zonele cu risc de înzăpezire, pe o lungime de 198,3 km și pe o suprafață de 594,54 ha. 120,6 km aparțin autostrăzilor A1, A2 și A3, iar 77,7 km se află pe Centura București și pe drumurile naționale DN1, DN2, DN2B, DN3, DN4, DN7 și DN21, pe raza județelor Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea.

Proiecte frumoase...

Așa cum orice mare călătorie începe cu primul pas, și campania din acest an a început cu prima porțiune. Primă porțiune aflată pe marginea Autostrăzii Soarelui, în județul Constanța. Pe o lungime de 2.120 de metri s-a plantat o perdea forestieră de 6,3 ha, alcătuită din salcâmi, peri sălbatici, sălcioare, corcoduși și tufe de păducel.

Totul s-a făcut cum scrie la carte. Lopeți nou-nouțe, cizme de cauciuc și mănuși au fost puse la dispoziția voluntarilor, în marea majoritate elevi ai Liceului Teoretic din Murfatlar. Iar în fruntea voluntarilor s-au aflat ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, Daniel-Constantin Coroamă, secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, Gheorghe Mihăilescu, directorul general al Romsilva, și Dumitru Jeacă, prefectul județului Constanța.

„Proiectul la a cărui realizare participăm astăzi există încă din 2002, când a fost adoptată legea pentru realizarea perdelelor forestiere pentru protecția căilor de comunicații. Din nefericire, realizarea nu a început decât anul trecut“, a arătat Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. „Dorința noastră este ca plantarea acestor perdele forestiere să o facem cu oamenii, cu foștii proprietari ai terenurilor, lângă noi, și nu cu Poliția. Sigur că legea ne dă dreptul să facem aceste exproprieri, dar dorința noastră este ca oamenii să ne stea alături. Legea trebuie aplicată, însă nu numai în litera ei, ci și în spiritul ei. De aceea dorim ca exproprierile să se facă în urma unor discuții cu autoritățile publice și locale pentru că este vorba de a realiza un obiectiv de interes național“, a mai arătat ministrul.

...pornite cu stângul

Din nefericire, în teren lucrurile nu stau la fel de bine și de frumos ca în paginile proiectelor ministeriale. La acțiunea de împădurire au fost prezenți și foștii proprietari ai terenurilor pe care se va ridica perdeaua de protecție. Însă nu ca să fie în spatele ministrului, așa cum își dorește dl Ioan Deneș, ci ca să se plângă. Terenurile pe care le dețineau începeau de la gardul autostrăzii. Însă perdeaua de protecție începe de la 20 de metri de gardul autostrăzii. În spațiul dintre gard și vegetație specialiștii au prevăzut un spațiu în care să se adune zăpada. Spațiu care n-a mai fost expropriat. Așa se face că oamenii s-au pomenit cu o fâșie de teren lată de 20 de metri, cuprinsă între autostradă și viitoarea perdea de protecție, la care nici măcar nu au acces, darămite să o poată utiliza cumva! În schimb, au obligația de a plăti taxe și impozite pentru ea, chiar dacă pierd subvențiile APIA pe care le primeau până acum.

În plus, mai spun ei, despăgubirile primite pentru terenurile expropriate sunt de aproximativ 55% din valoarea de piață a terenurilor.

Oamenii au găsit și soluții: „În loc să ne despăgubească în bani, să ne dea terenuri la schimb. Primăria Murfatlar are în rezervă teren arabil, așa că ar fi cel mai în regulă să ne dea o suprafață echivalentă de teren“, consideră Ilie Ionescu, unul dintre cei afectați.

„Se spune că este vorba de un interes național. Dar nu e normal ca acest interes să se realizeze pe lacrimile și suferința unor oameni. Trebuie să existe un echilibru relativ între interesul public și mulțumirea fiecărui cetățean“, consideră o altă proprietară afectată.

„Când s-a gândit proiectul, acest aspect a fost scăpat din vedere. Acum am dispus ca la exproprierile ce urmează să se ia în calcul toată fâșia, de 50 de metri de la gardul autostrăzii“, a arătat, la rândul său, ministrul Deneș. „Vom găsi o soluție și pentru aceste situații. Ceea ce s-a întâmplat este o realitate, oamenii sunt în situația de a pierde subvențiile de la APIA. Am vorbit și cu dl Daea și, într-un timp foarte scurt, vom veni cu o soluție convenabilă. Una dintre variante ar fi să expropriem și fâșia rămasă. La urma urmei, pentru ca acele fâșii de protecție să crească trebuie să fie îngrijite de cetățeni, altfel nu au nicio șansă să ajungă la maturitate“, a conchis ministrul Apelor și Pădurilor.

Alexandru GRIGORIEV