Obiective turistice din Corabia. Fântâna secretă, unicat în Europa

Motive să vizităm orașul Corabia din județul Olt sunt multe, mai ales că vorbim de o zonă binecuvântată cu de toate: peisaje, istorie, gastronomie locală, legende...

Fântâna secretă de la Cetatea Sucidava este unul dintre obiectivele turistice de vizitat, mai ales că vorbim de un monument unic de arhitectură în Europa. Construcție ce datează din secolul al VI-lea d.Hr., fântâna coboară în plan înclinat, pe sub zidul de sud al cetăţii, în subteran, 18 metri, pe un coridor lung de 26 de metri, la capătul căruia este o scobitură cu apă limpede şi bună de băut, după cum explică profesor Mirela Cojoc, muzeograf al serviciului cultural la Primăria Corabia. „Este singurul monument de arhitectură de acest tip din epoca romană. Fântâna (secretă – n.red.) a fost creată cu scopul de a permite aprovizionarea cu apă în timpul asediilor fără a fi necesar ca locuitorii să iasă din cetate. Este unicat în lumea romană, potrivit specialiştilor în arhitectură romană, fiind considerată un monument de arhitectură şi prin felul ei de construcţie, şi prin acoperişul în formă de piramidă, şi prin coridorul de acces, care, practic, ocoleşte partea de sud, sud-vest şi partea de vest a fântânii şi după aceea urcă în plan înclinat spre nord până în incinta cetăţii; planul acesta în formă de melc avea rolul de a uşura coborârea spre fântână“, a mai explicat profesorul Mirela Cojoc. Fântâna secretă se compune din puţul propriu-zis, care este căptuşit cu cărămidă, este în formă de turn, de aproximativ 1,30/1,30 metri şi coridorul de acces, lung de 26 de metri, ce coboară în pantă până la izvor.

Cum a fost construită fântâna

Acest monument unic în lumea romană a fost construit odată cu refacerea fortificaţiei, în secolul al VI-lea d.Hr., în timpul împăratului Iustinian. Potrivit profesorului Mirela Cojoc, în acea perioadă aprovizionarea cu apă a cetăţii era dificilă, în contextul atacurilor migratorilor şi al faptului că aşezarea civilă nu mai exista. Interesant este și acoperişul fântânii, în forma unei piramide, care nu este întâmplătoare, ci are rostul său. De pildă, se poate considera că această formă de piramidă are un rol benefic asupra aerului și apei. Totodată, printr-o nişă este captat surplusul de apă ce permite menţinerea unui nivel constant al apei. Astfel, când Dunărea se revărsa și se ridica nivelul apei nu exista pericol de inundații. Totul era bine gândit și pus la punct de specialiștii vremii care au clădit un monument trainic peste veacuri. Dovada trăiniciei este faptul că această fântână de la Sucidava s-a păstrat foarte bine de-a lungul timpului. De altfel, când a fost descoperită, în 1958, monumentul era în condiții bune și, după cercetări îndelungate, s-a observat că doar cărămida de pe boltă era desprinsă și căzută. În rest, totul era așa cum fusese construit. Monumentul a fost restaurat și se poate vizita încă de la sfârșitul anilor '60. Fântâna monumentală de la Sucidava s-a păstrat foarte bine în timp, astfel că în 1958, când a fost descoperită, după cercetări sistematice, doar cărămida de pe boltă era desprinsă şi căzută în coridor. Obiectivul a fost restaurat şi din 1968 poate fi vizitat. „Fântâna a vieţuit până după anul 600, când această parte a Daciei romane a fost prădată de atacurile avarilor şi slavilor care, în drumul lor, au trecut Dunărea şi s-au aşezat la sud de Dunăre“, a mai spus Mirela Cojoc.

Legenda spune că...

Dacă pe vremuri din izvor își potoleau setea localnicii, în zilele noastre acesta a devenit un loc foarte căutat de tinerele mirese. Fetele care se pregătesc de căsătorie vin aici pentru a lua apă din fântână, izvorul fiind considerat un izvor al iubirii. Potrivit unor legende locale, mireasa venea să ia apă de la izvor pentru purificare și pentru a avea o căsătorie reușită. „Foarte multe mirese vin să ia apă de la Sucidava. Înainte se plimba mireasa la apă, prin sat, până la o fântână mai îndepărtată. Acum, de câțiva zeci de ani, unele mirese care vor să respecte tradițiile merg la Sucidava, iar izvorul este considerat al iubirii, al viitoarelor căsătorii“, a mai spus profesorul Mirela Cojoc.

De asemenea, se mai spune că cei care beau apă din izvorul de la Sucidava rămân îndrăgostiți de aceste locuri binecuvântate de bunul Dumnezeu. Sperăm că v-am făcut curioși să vizitați Corabia, Cetatea Sucidava și să beți apă din izvor. Vom reveni cu alte obiective interesante de vizitat.

Casete

La Sucidava se făceau amfore

Potrivit profesorului Mirela Cojoc, la Cetatea Sucidava arheologii au descoperit diferite amfore ce se foloseau pentru transportul și depozitarea apei, vinului, peștelui. Aceste amfore se realizau chiar acolo, la Sucidava, dovadă fiind cuptoarele de ars vase din lut descoperite. Amforele de forma unui cilindru erau folosite pentru cărat apă şi vin şi în cele de capacitate mai mare, mai ample, se aducea şi se depozita peşte. „Avem foarte multe amfore descoperite şi restaurate, unele sunt în muzeul de sit, altele în depozitul muzeului. Au fost descoperite şi foarte multe fragmente de amfore ce nu au putut fi restaurate“, a mai amintit Mirela Cojoc.

Ce colecționari și-au îmbogățit colecțiile de antichități

„Dacă din secolul XVII, de când se ştie de cetate, până în secolul XX se perindaseră foarte mulţi oameni, istorici, precum Dimitrie Papazoglu, banul Mihalache Ghica, Papazov, Grigore Tocilescu, care săpau la vedere şi-şi îmbogăţiseră colecţiile cu antichităţi, din 1936 încep săpăturile arheologice sistematice, care dezvelesc şi cetatea. Aceste săpături, începând de la epoca contemporană, se realizau până la ultimul strat arheologic, adică până la epoca dacică sau chiar mai jos, până la epoca neolitică. Au fost şi nemţii, care, în al Doilea Război Mondial, aflând de cetatea Sucidava, au venit şi ei şi au săpat câteva secţiuni, dar neştiinţific, şi au mai luat din obiecte. În cadrul cercetărilor sistematice a fost găsită şi fântâna secretă“, a mai spus profesorul Mirela Cojoc.

Simona-Nicole DAVID