Drumul spre succes al cireșelor de Voinești

Cireșele livrate de producători chiar la ușă au un gust mai bun. Sunt mai proaspete, știi de unde provin, ce soiuri alegi și poate deja cunoști și povestea din spatele afacerii, iar asta te aduce mai aproape de cei care îngrijesc livada.

Poate așa gândesc clienții fideli ai Crăiței Merelor, cei care plasează comenzile online în fiecare campanie, fie că e vorba despre cireșe, prune, pere sau mere. Care este povestea din spatele unei afaceri de familie ce s-a adaptat vremurilor și a găsit noi soluții de valorificare a mărfii chiar în pandemie, ne-a spus Corina Oprea Dobre, cea numită Crăița Merelor.

Pași mici în pandemie, succes și peste ani

Până nu demult, povestea familie Oprea din Voinești era asemănătoare cu a multor altor familii din zonele pomicole. Livezi moștenite, multă muncă în sezonul cald și vândut fructele în piață și iar de la capăt an de an.

Însă atunci când întreaga lumea parcă s-a oprit și merele zăceau în depozite și beciuri neputând fi cumpărate de la piață, Corina a decis să-ți ajute părinții și să ducă fructele la ușile cumpărătorilor. Așa a început comerțul online care s-a dovedit a fi o alegere excelentă pentru că din acel moment, afacerea familiei avea să prospere.

“Crăița Merelor a debutat acum 6 ani, însă livezile acestea sunt în sânul familiei de peste 80 de ani, atunci când bunicii au început să planteze primii pomi fructiferi, iar de 60 de ani avem în familie 6 ha de livezi, așa că ne bucurăm de toate speciile care se cultivă în zona deluroasă.

Avem meri, peri, pruni, cireși, piersici, gutui și câțiva vișini. Dacă vorbim despre cireșe, pentru că suntem în sezon, ne-am bucurat că acum mai bine de 4 câțiva ani am înființat o mică plantație intensivă cu soiurile Cordia și Regina, soiuri ce se coc mai târziu în zona noastră, adică după 1 iulie.

Dar avem și câțiva cireși bătrâni, cum ar fi Boambă de Cotnari, care nu se găsește foarte des în piață,  precum și un soi cu cireșe albe din soiul Dionisie, considerate delicatese, ce au un gust ușor amărui”, a declarat Corina.

Cireșii nu se află doar într-o anumită zonă, ci sunt în diferite livezi, iar discuția noastră a avut loc la umbra cireșilor bătrâni din care Corina și sora ei mâncau cândva cireșe stând pe pătură și ajungând la crengile doldora de fructe.

Astăzi este nevoie de scări lungi pentru a culege roadele, dar ce plăcere trebuie să fie că încă te poți bucura de gustul copilăriei vară de vară. Bogați în rod anul acesta, cireșii au fost goi anul trecut, înghețul târziu afectând livezile din zona Voinești, și doar câțiva meri au rodit. Însă acum, anul pomicol pare a fi unul normal, așa este deja al 6-lea de când familia Oprea preia comenzi, și livrează în București și Ilfov în fiecare sâmbătă. Clienții pot cumpăra și din Agronomie, la Târgul de Produse Tradiționale ce se organizează în fiecare weekend, acolo unde merg deja de peste 15 ani.

“Prețurile diferă în funcție de soi și de modul în care le vindem. În ceea ce privește comenzile pe care le ducem clienților, pentru că implică mai multe resurse, costurile sunt un pic mai mari, de exemplu Boamba de Cotnari este 22 lei/kg, iar cele albe sunt 35 lei/kg pentru că sunt mai rare, dar la piață prețurile cireșelor sunt cuprinse între 18-20 lei/kg.

Ne bucurăm că sunt fructe sănătoase, fără viermișori, pentru că am pus capcane cu feromoni la timp care și-au făcut treaba. În zona noastră nu a plouat foarte mult, ceea ce a făcut ca cireșele să fie dulci și să nu crape, iar în ceea ce privește tratamentele, au fost doar trei aplicări”, a mai afirmat Crăița Merelor.

Nu există o comandă minimă impusă clienților, însă la o comandă mai mică de 60 lei, se percepe o taxă de transport de 10 lei, cei care depășesc această sumă nu mai plătesc doar fructele.

Fructe, suc și turism

În urmă cu 15 ani, familia Oprea a înțeles că nu toate merele pot fi comercializate în stare proaspătă, așa că la inițiativa domnului Ion, capul familiei, au devenit producători autorizați de suc de mere.

Odată cu pandemia, Corina a preluat în mare parte frâiele comercializării, iar următorul pas a fost producerea chipsurilor de mere, adică a merelor deshidratate, iar următorul pas preconizat este producerea de dulcețuri și alte bunătăți din toate fructele obținute în livadă. Nu doar schimbarea modului de comercializare a condus la progresul afacerii de familie, ci și debutul evenimentelor organizate în livadă, atât în perioada culesului, cât și în primăvară atunci când pomii sunt înfloriți și oferă un adevărat spectacol vizual și olfactiv.

Sunt organizate atât evenimente pentru familii, cât și școlare, mai ales în timpul Săptămânii Verzi, sau a Săptămânii Altfel. Copiii nu au șansa doar să vadă pomii și livadă, ci participă și la fel de fel de evenimente și ateliere educative. Mai mult decât atât, au parte și de un labirint al anotimpurilor în care pot afla evoluția livezilor pas cu pas, dar și cum arată pomii în fiecare moment din an.

O altă etapă importantă pentru dezvoltarea afacerii a fost finalizarea casei începute cu ani în urmă de soții Oprea, care a devenit prima pensiune din Voinești. Da, se poate face turism și într-o zonă nu neapărat ofertantă sau cunoscută de turiști, mai ales că cei care aleg Crăița Merelor The Place, au parte de o experiență, nu doar de un loc de cazare.

Aceștia au posibilitatea de a se plimba oricând în livadă, pot mânca ori câte fructe doresc și se bucură de natura în cel mai frumos mod posibil, mai ales că și curtea a fost amenajată foarte frumos cu fel de fel de plante și flori, iar cei care aleg să gătească acolo, nu se bucură doar de dotările necesare, ci și de anumite legume și plante aromatice de sezon pe care pot să le culeagă chiar ei.

Așadar nu doar merele de Voinești sunt un brand, ci și Crăița Merelor, pentru că devine unul tot mai cunoscut și apreciat, iar acest lucru s-a datorat ei, Corinei, cea care a crescut printre pomi, a studiat, a plecat la București unde și-a clădit o viață, dar nu a uitat de unde a plecat, ba chiar a contribuit la dezvoltarea familiei și a zonei, iar acest lucru nu se oprește aici, deoarece are planuri mărețe de dezvoltare.

Larissa DINU