Romania

Valorificarea deșeurilor marine prin integrarea acestora în horticultură

Valorificarea deșeurilor marine prin integrarea acestora în horticultură
Distribuie:  

În cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București se derulează proiectul internațional de cercetare MARIGREEN (UTILIZAREA DURABILĂ A RESURSELOR MARINE PENTRU A STIMULA PRODUCȚIA VERDE DE PLANTE ÎN EUROPA), coordonat de Universitatea Politehnica din București. Proiectul își propune să ofere o alternativă pentru produsele de sinteză (îngrășăminte chimice) utilizate pentru cultura plantelor horticole, prin valorificarea deșeurilor provenite din pescuit, din cultivarea midiilor și din procesarea algelor (pentru extracția biostimulanților, alginatului etc.).

Dezvoltarea tehnologiei și aplicarea ei în toate domeniile a condus la creșterea capacității de producție și, implicit, la obținerea unor cantități semnificative de deșeuri. În domeniul acvaculturii și pescuitului s-a estimat că aproximativ două treimi din cantitatea totală de pește este aruncată ca deșeu, ceea ce generează probleme uriașe atât economice, cât și de mediu.

În conformitate cu reglementările politice adoptate la nivel european, în special Pactul verde european (European Green Deal), Strategia de la fermă la furculiță (F2F Strategy) și Strategia pentru conservarea biodiversității (The Biodiversity Strategy), precum și prin integrarea conceptelor de bioeconomie, economie circulară, agricultură ecologică și valoare adăugată, cercetătorii încearcă să găsească soluții pentru valorificarea cât mai eficientă a deșeurilor. În urma studiilor efectuate s-au descoperit efectele benefice pe care deșeurile de pește și alge le pot avea în sectorul socio-economic. Valoarea acestor deșeuri este dată de abundența compușilor biochimici (minerale, enzime, aminoacizi, biopolimeri), care deschid calea către o varietate largă de utilizări în mai multe sectoare de activitate.

Prelucrarea reziduurilor de pește (mațe, capete, piele, oase) și alge (în general deșeuri rămase de la extracția compușilor bioactivi), sub formă de îngrășământ organic, se poate face prin mai multe metode: fermentare, compostare, hidroliză, piroliză etc.

Algele sunt bogate în macronutrienți (azot, fosfor, calciu) și compuși cu activitate antibacteriană/antifungică (vitamine, hormoni, aminoacizi, polizaharide, polifenoli), care pot avea efecte benefice asupra creșterii și dezvoltării corespunzătoare a plantelor. S-a dovedit că hidrolizatul din pește optimizează utilizarea nutrienților de către plante și induce modificări la nivelul rădăcinii, crescând rezistența plantelor la secetă și stimulând creșterea și activitatea microorganismelor benefice.

Studiile referitoare la efectele fertilizatorilor obținuți din deșeuri marine asupra unor culturi horticole (muștar alb, salată, ridichi, mazăre, tomate, căpșun) și agricole (porumb, soia, sorg) au demonstrat creșterea producției, imunității și a rezistenței plantelor la stresul biotic și abiotic.

De asemenea, reziduurile marine pot fi utilizate ca amendament pentru sol, îmbunătățind structura, textura și fertilitatea acestuia și reducând astfel utilizarea îngrășămintelor sintetice. Reutilizarea deșeurilor contribuie la creșterea capacității de stocare a carbonului în sol, ceea ce reduce emisiile de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Astfel, în cadrul Câmpului Experimental Didactic pentru Pomicultură al USAMV București, a fost înființată o cultură de căpșun (Fragaria x ananassa), care vizează una dintre cele mai performante tehnologii de cultivare pentru această specie, respectiv cultura în ghivece pe structuri supraînălțate (tailored hi-grow tabletop system). Plantele au fost fertilizate diferențiat, cu materialele obținute din reziduuri de pește și alge puse la dispoziție de NORSØK (Centrul Norvegian de Cercetare pentru Agricultura Ecologicã, în colaborare cu alți parteneri industriali scandinavi).

Camp experimental variante experimentale 22.04

În etapele preliminare ale proiectului s-au testat pulberi de oase de cod (Gadus morhua), mihalț de mare (Molva molva) și peleți realizați dintr-un amestec de pulbere de pește și fibre de alge, urmând ca în următoarea perioadă să se testeze un compost produs din deșeuri de pește și alge și biostimulanți pe bază de aminoacizi obținuți din deșeuri de alge.

Fiind un studiu pe termen lung, rezultate concludente vor fi obținute din al doilea an de creștere și dezvoltare a plantelor de căpșun. Rezultatele preliminare din primul an sunt promițătoare, indicând o influență pozitivă a tratamentelor aplicate asupra producției și rezistenței plantelor la variațiile parametrilor meteorologici. Producția a fost în conformitate cu datele specifice soiului cu fructificare continuă „Albion“. De asemenea, aproximativ 80% din stolonii plantați s-au prins, au crescut și s-au dezvoltat optim.

Efectul produselor rezultate din prelucrarea reziduurilor marine va fi cercetat și în sistemul de cultură protejat, din cadrul Serei-Bloc de Cercetare Automatizată a USAMV București, pe cultura de salată (Latuca sativa).

USAMV București – Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare

Drd. ing. hort. Ailin MOLOȘAG, CS dr. ing. Violeta Alexandra ION, Prof. univ. dr. Oana Cristina PÂRVULESCU

deseuri, horticultura, USAMV Bucuresti, deseuri marine

Alte articole: