Agroecologia, între dorință și validare în practică

Recent, cu prilejul desfășurării evenimentului Zilele Horticulturii Bucureștene, Facultatea de Horticultură și Centrul de Cercetare pentru Studiul Calității Produselor Agroalimentare din cadrul USAMV București au găzduit workshopul „Agroecologia în horticultură și agricultură, între validare în practică și extindere la scară largă” — un eveniment organizat în cadrul a trei proiecte internaționale: ACROPICS HORIZON MSCA împreună cu alte două ale USAMV finanțate de Agroecology Partnerships AllEcoSys și SUNRISE.

Cuvântul de deschidere al evenimentului a fost rostit de Prof. dr. Florin Stănică, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, care a subliniat  printre altele, necesitatea unui parteneriat real între cercetători și fermieri — nu cercetare despre fermieri, ci cercetare împreună cu ei — și imperativul ca rezultatele științifice să nu rămână în publicații, ci să fie valorificate concret, în câmp și în practică agricolă.

Proiectul european ACROPICS (Agroecological Crop Protection towards international co-innovation dynamics and evidence of sustainability), finanțat prin Orizont Europa (MSCA-Staff Exchange) vizează dezvoltarea practicilor agricole durabile, cu inputuri reduse, și oferă oportunități de mobilitate pentru cercetători și doctoranzi la universități partenere din Belgia, Franța, Portugalia, Argentina, Chile, India, Spania.

Viorica Lagunovschi-Luchian,  profesor universitar și cercetător la USAMV București, Facultatea de Horticultură, are un rol central în coordonarea și implementarea proiectului ACROPICS în România facilitând colaborarea între cercetătorii internaționali și actorii locali (fermieri, studenți, industrie). Ca expert în legumicultură, promovează tranziția către sisteme agricole durabile.

Proiectul AllEcoSys își propune să promoveze sisteme agricole sustenabile și reziliente prin implementarea unei rețele europene de laboratoare vii (living labs). Acestea vor facilita adoptarea practicilor agroecologice menite să îmbunătățească sănătatea solului, să crească biodiversitatea și să încurajeze controlul natural al dăunătorilor și bolilor.

Proiectul SUNRISE este o inițiativă europeană dedicată promovării agroecologiei prin crearea unei rețele vibrante de Laboratoare agroecologice vii (AELL) în 10 țări: Elveția, Spania, Estonia, Olanda, Suedia, România, Slovacia, Italia și Germania.

USAMV București este un centru activ în cercetarea și promovarea agroecologiei, găzduind proiecte internaționale cheie și rețele de cercetare interdisciplinară. Proiectele pun un accent deosebit pe tranziția către o agricultură durabilă, fără produse chimice, integrând practici agroecologice în horticultură și agricultură.

Tema centrală a discuțiilor s-a axat pe implementarea și funcționarea  Living Lab-urilor agroecologice pentru testarea și validarea în condiții reale a soluțiilor sustenabile pentru agricultura ecologică.

Workshopul a fost structurat  pe prezentări și 2 mese rotunde tematice și a reunit cadre universitare, cercetători, studenți, reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, organisme de control și certificare din agricultura ecologică și standardul Global G.A.P. fermieri de nișă și finanțatori de proiecte, Discuțiile au acoperit cadrul conceptual al agroecologiei, limitelor sistemelor actuale de protecție a plantelor și certificare, politicile europene în domeniu și condițiile concrete de adoptare a practicilor agroecologice la scară largă în România.

Panel 1: Tranziția agroecologică în câmp: actori, bariere și condiții de adoptare

Ce înseamnă, în fapt, agroecologia și de ce a fost nevoie de un nou concept, când agricultura convențională, ecologică și integrată existau deja, a fost subiectul abordat de Aurel Cernahoschi de la compania Universal Impexem Company

Marius Petrache, fondator și director al companiei Marcoser, a  explicat de ce nu întotdeauna alegerea combinațiilor de măsuri de cultivare pentru gestionarea dăunătorilor (IPM) în agricultura ecologică sau biodinamică  a reușit să rezolve, sistemic, problema sănătății culturilor și unde se află, în realitate, limitele lor.

Alina Donici, reprezentantă a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a subliniat formele concrete de sprijin (financiar, tehnic, legislativ)  necesare pentru ca fermierii, procesatorii și retailerii să adopte și să aplice la scară mai largă principiile agroecologiei.

Cine suportă costul tranziției agroecologice: fermierul, retailerul, consumatorul sau statul și cine are în prezent cel mai puțin de câștigat din status quo, a fost subiectul abordat de Florentin Bercu, președinte UNCSV.

Iuliana Grigoriu a abordat subiectul standardelor de certificare ecologică sau Global G.A.P., dacă acestea sunt instrumente suficiente pentru a valida o practică agroecologică sau, dimpotrivă, creează o barieră artificială de acces pentru fermierii mici.

Fermierii din nișă eco și biodinamică sunt pionieri replicabili ai agroecologiei sau un model care nu poate ieși din piețele de nișă ? Andreea Despa, reprezentant al fermei ecologice Bio&Co asociația Ateliere Fără Frontiere a oferit date despre experiența proprie în agroecologie.

Cooperativele agricole pot fi vehicule reale ale tranziției agroecologice sau structura lor economică actuală le face refractare la schimbarea practicilor? A răspuns acestei întrebări: Ionel Cârstoiu, administrator și membru fondator al Cooperativei Agricole Gheorghe Doja.

Panel 2: Dincolo de fermă: certificare, consum și politici pentru un sistem alimentar modern

Ce știu actorii din lanțul de producție despre noile politici agroecologice europene și prin ce canale ajunge/ sau nu ajunge această informație la cei care ar trebui să o aplice?  Viorel Morărescu, reprezentantul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a evidențiat importanța colaborării dintre administrație, mediul academic și fermieri pentru implementarea practicilor agricole sustenabile și necesitatea dezvoltării capacitații de procesare și valorificare a produselor ecologice românești atât pe piața internă, cât și externă

Sorin Mierlea, președinte InfoCons România, a vorbit despre consumatorul român de produse agroecologice, răspunzând întrebării dacă există o piață reală, solvabilă, pentru produsele agroecologice în România sau dacă vorbim despre o cerere construită discursiv, fără acoperire în comportamentul de cumpărare?

Andrei Conțiu, membru fondator al Renature, a subliniat rolul  Living lab-urilor și proiectelor de cercetare universitară care produc cunoștințe transferabile real în practică agricolă și nu rămân experimente cu impact limitat dincolo de publicații.

Inputurile biologice (bioinsecticide, biofungicide, biohumus) sunt soluții agroecologice autentice sau reprezintă un substitut confortabil care menține logica inputului chimic, schimbând doar eticheta? Liliana Ionescu reprezentant Andermatt Biocontrol Rromânia, furnizor de inputuri pentru agricultura ecologică a subliniat că produsele respectă toate cerințele legislative în domeniu și sunt omologate pentru utilizare inclusiv pe teritoriul României.

Cum arată, concret, un sistem de monitorizare și raportare care să permită verificarea adoptării practice a agroecologiei dincolo de declarații și dosare de subvenție? Sânziana Cârmaciu reprezentant Bioagricert SRL, Italia Sucursala România a prezentat modalitatea în care este rezolvată la această dată certificarea ecologică.

Ce a funcționat și ce a eșuat, concret, în practica unui fermier care a ales deja tranziția agroecologică și ce anume ar fi putut face această tranziție mai puțin costisitoare și mai puțin solitară? Ionuț Bădicu, managerul fermei Sol și Suflet, a relatat experiența sa în tranziția spre o fermă agroecologică.

Atmosfera a fost una de colaborare și schimb de cunoștințe, participanții contribuind la discuții despre inovație, sustenabilitate și noi direcții în protecția agroecologică, iar organizatorii au declarat că își doresc ca acest workshop să fie un început, nu un eveniment singular. Îl vedem ca pe un prim pas în construirea unei rețele de co-creare între cercetători, fermieri, decidenți și actori din lanțul agroalimentar — o rețea în care cunoașterea circulă în ambele direcții și în care rezultatele științifice se traduc în practică agricolă reală.

Teofilia BANU