Aprecierea calității grăsimilor de origine animală și implicațiile asupra sănătății umane

Cererea continuă a consumatorilor pentru alimente de calitate, produse la standarde ridicate privind siguranța, promovarea sănătății și convingerile personale, necesită în permanență dezvoltarea unor noi strategii pentru îmbunătățirea valorii nutriționale (Biswas and Mandal, 2020; Šrédl et al., 2021). Există mai mulți factori care stau la baza preferințelor consumatorilor atunci când achiziționează un produs, dintre care unii sunt de natură medicală, predispoziția genetică la anumite boli, sensibilități sau alergii și alții legați de tradițiile culturale (Aschemann-Witzel et al., 2019).

Strategiile nutriționale actuale se bazează pe utilizarea de ingrediente naturale în formularea dietelor pentru animalele de fermă, în scopul îmbunătățirii valorii nutriționale a produselor rezultate. Prin urmare, tendința este de a îmbogăți produsele de origine animală în anumite substanțe nutritive, benefice pentru sănătatea umană și astfel disponibile într-un mod ușor accesibil. Există mai multe modalități de îmbogățire a produselor de origine animală, îmbogățirea în acizi grași polinesaturați (PUFA), în special PUFA n-3, fiind una dintre cele mai importante.

O dietă bogată în acizi grași reprezintă o sursă importantă de energie, la care se adaugă o absorbție mai bună a vitaminelor liposolubile și a tuturor nutrienților din dietă (Attia et al., 2018; Fan et al., 2020). PUFA n-3 și n-6 sunt acizi grași esențiali pentru buna funcționare a organismului, dat fiind că oamenii și animalele nu pot sintetiza PUFA prin intermediul propriul lor metabolism. Includerea materiilor prime furajere oleaginoase în dietele animalelor reprezintă o bună strategie pentru a îmbunătăți profilul acizilor grași al produselor obținute de la acestea (Banaszkiewicz et al., 2018). Acidul alfa-linolenic (C18: 3n-3) este principalul PUFA care apare în țesutul verde al plantelor. La animale, C18: 3n-3 este transformat într-o serie de PUFA cu lanț lung, dintre care cei mai importanți sunt acizii eicosapentaenoic, C20: 5n-3 (EPA) și docosahexaenoic, C22: 6n-3 (DHA) (Woloszyn et al., 2020).

Totodată, raportul dintre acizii grași polinesaturați si cei saturați (PUFA/SFA), PUFA n-6/n-3, conținutul de acizi grași hipocolesterolemici și hipercolesterolemici, indicii de aterogenitate și trombogenitate au devenit unii dintre cei mai importanți parametri pentru evaluarea valorii nutriționale și gradului de sănătate a alimentelor (Attia et al., 2017).

Indicele de aterogenitate (AI) este un indicator semnificativ al riscului de apariție a bolilor cardiovasculare (Ikewuchi et al., 2009), astfel că o valoare scăzută a acestuia sugerează un risc redus în ceea ce privește apariția acestor tipuri de boli. Conform Garaffo et al. (2011), indicele trombogenitate (TI) indică posibilitatea formării de cheaguri în vasele de sânge. Pe lângă indicii AI și TI, raportul acizilor grași hipo- și hipercolesterolemici (h/H) reprezintă un indice suplimentar care contribuie la evaluarea efectului acizilor grași asupra metabolismului colesterolului (Javardi et al., 2020). Scăderea valorii raportului h/H este dată de un conținut scăzut de PUFA din alimente. Acizii grași polinesaturați n-6 și n-3 diferă prin activitatea antitrombogenică, aceasta fiind cea mai pronunțată în cazul PUFA n-3, în special EPA și DHA. Cei din urmă joacă un rol semnificativ în prevenirea și tratamentul anumitor boli și tulburări, precum cele cardiovasculare, hipertensiune, diabet de tip 2, sindromul de intestin iritabil, degenerare musculară, artrită reumatoidă, astm, tulburări psihiatrice și mai multe tipuri de cancer (Woloszyn et al., 2020).

Un aport echilibrat de PUFA este foarte important în reglarea colesterolului seric (Kang și colab., 2005). Se recomandă ca în dietele umane valoarea raportului dintre PUFA/SFA să fie mai mare de 0,45 pentru a fi prevenită dezvoltarea bolillor cardiovasculare și a unor boli cronice. Alimentele cu rapoarte PUFA/SFA sub 0,45 sunt considerate nedorite pentru dieta umană din cauza potențialului lor de a induce creșterea colesterolului în sânge (Mapiye et al., 2011).

Mulțumiri

Această lucrare a fost realizată în cadrul Contractului subsidiar nr. 684/04.02.2019 (anexă la Contractul de finanțare nr. 144/13.10.2016, P_40_441 – GALIMPLUS: Dezvoltarea unor soluții de furajare inovative pentru galinacee, în vederea obținerii de alimente accesibile, cu calități nutriționale îmbunătățite, cod SMIS2014+ 107697), Rețete furajere pentru găini ouătoare în vederea creșterii calității nutriționale a ouălor.

• Raluca Paula TURCU - Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală (IBNA-Balotești), Ilfov, România.
• Gabriel Corneliu RĂDULESCU-  AGROPREST 2005 SRL, Strada Iasomiei, Ștefan Vodă, Călărași, România