Întreținerea tineretului taurin femel

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești
Întreținerea tineretului taurin femel și mai târziu dirijarea reproducției în fermele de producție a laptelui au implicații economice ulterioare deosebite. În ultimele decenii selecția unidirecționată pentru producția de lapte a avut un impact nedorit asupra stării de sănătate și mai ales asupra desfășurării activității de reproducere a animalelor. De exemplu, declinul constant al fertilității la rasele de vaci de lapte este asociat cu îmbunătățirea valorii genetice pentru producția de lapte. De altfel, în studiile din anii anteriori se atrăgea atenția asupra faptului că performanțele actuale de reproducție ale vacilor au scăzut într-o asemenea măsură încât până în anul 2020 acest sistem de exploatare poate deveni nesustenabil (Gilmore și col., 2011). În acest context, materialul de față prezintă o serie de aspecte practice legate de probleme de infertilitate la vacile de lapte, general valabile, posibile cauze, dar și sugestii prin care acestea pot fi prevenite.
Infecțiile tractului reproducător
Cauze posibile:
- nutriție necorespunzătoare în perioada de înțărcare;
- contaminarea în timpul parturiției cu organisme virulente din cauza unor condiții igienico-sanitare improprii existente în zona de fătare;
- distocii și retenții placentare;
- examen transrectal și însămânțare neigienice;
- nivelul scăzut de calciu din rație poate duce la retenții placentare care se pot dezvolta în infecții uterine;
- deficiențe în seleniu, vitaminele A și E;
- însămânțarea vacilor care nu se află în călduri;
- afectarea tractului datorită fătărilor/însămânțărilor dificile;
- calitatea scăzută a apei de băut sau apa contaminată.
Sugestii:
- hrănirea corespunzătoare a vacilor în perioada de înțărcare;
- asigurarea în maternitate a unui mediu curat și sanitar;
- nu utilizați boxele din maternitate pentru alte acțiuni sanitar-veterinare;
- tratarea medicamentoasă a vacilor depistate cu infecții;
- igienizarea echipamentului pentru efectuarea însămânțărilor, toaletarea vulvei înainte de însămânțare și igiena personală;
- monitorizarea atentă a vacilor după fătare cel puțin 3-4 săptămâni și efectuarea tratamentelor doar dacă este necesar;
- nu este recomandată însămânțarea vacilor dacă acestea prezintă scurgeri anormale;
- testați calitatea apei de băut.
Anestru după fătare sau montă: vacile nu prezintă ciclu estral sau acesta nu este observat.
Cauze posibile:
- deficit de energie, pierderi în greutate din cauza bilanțului energetic negativ ce apare imediat după fătare, producție mare de lapte și/sau subalimentare și consum scăzut de substanță uscată;
- anemie, adesea ca urmare a deficitului de proteină sau carențelor de fier, seleniu și vitamina E;
- exces/deficit de fosfor (în special la vițelele pentru montă);
- piometru și infecții uterine severe (vacile pot/nu pot prezenta scurgeri și în general nu ovulează);
- instalarea gestației;
- prezența chiștilor ovarieni (70% din vacile cu anestru au chiști ovarieni);
- la vacile care au ciclu normal și sunt sănătoase, nedepistarea căldurilor se poate datora: înregistrării incorecte a datelor în registrul de monte și fătări, necunoașterii simptomelor asociate comportamentului vacilor în timpul perioadei estrale, efectivelor mari de animale (vacile deja diagnosticate gestante sau cele aflate la jumătatea ciclului sexual nu încalecă vacile aflate în călduri sau în apropierea acestora), afecțiunilor podale (de exemplu laminita, dermatita interdigitală/digitală, cangrena călcâielor), călduri șterse (ovulație normală, fără semne ale estrului).
Sugestii:
- examinarea de către medicul veterinar a vacilor suspecte pentru a stabili dacă acestea prezintă sau nu anestru;
- înregistrarea corectă a datelor în registrul de montă și fătări, utilizarea diagramelor de călduri, determinarea nivelului de progesteron din lapte;
- o atentă monitorizare a vacilor după fătare (cel puțin 20 de minute de fiecare dată), mai ales seara și dimineața devreme;
- utilizarea echipamentelor care să vă ajute în depistarea vacilor în călduri (de exemplu detector electronic de estru);
- determinarea profilului hematologic și biochimic sanguin (inclusiv la vacile înțărcate);
- efectuarea analizelor standard la materiile prime utilizate în hrana animalelor, verificarea echilibrului energoproteic al rației, conținutului acesteia în minerale și vitamine;
- prevenirea retențiilor placentare, infecțiilor tractului reproducător și apariției afecțiunilor specifice perioadei peripartale (de exemplu cetoza).
Însămânțări repetate: incidență crescută a vacilor ce necesită 3 sau mai multe însămânțări/montă fecundă.
Cauze posibile:
- însămânțări efectuate necorespunzător – prea devreme sau prea târziu față de momentul ovulației;
- însămânțări frecvente bazate pe semnele secundare ale estrului;
- tehnică improprie de însămânțare sau utilizarea de material seminal deteriorat în timpul depozitării/utilizării;
- mortalitate embrionară sau fetală datorată: pierderii excesive în greutate, condiției corporale scăzute, tehnicii necorespunzătoare de palpare în timpul controlului de depistare a gestației, deficitului de proteină brută din rații sau consumului în exces de proteină degradabilă la nivel ruminal, condițiilor de mediu (de exemplu vremea caniculară);
- stările de boală (de exemplu incidență crescută a infecțiilor uterine, mai ales a celor subclinice);
- toxicitatea (de exemplu corpi cetonici, micotoxine, nivel crescut de azot ureic în sânge – BUN, endotoxine);
- dezechilibru al balanței Ca:P, vitaminelor A, D, E și caroten;
- dezechilibru hormonal (de ex. consumul de furaje cu conținut ridicat de estrogen);
- utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor sau a produselor hormonale care influențează funcția de reproducere;
- utilizarea de material seminal provenit de la tauri cu valoare de ameliorare scăzută.
Sugestii:
- ținerea unei evidențe corecte a vacilor ce urmează să intre în călduri și depistarea momentului optim de însămânțare;
- determinarea nivelului de progesteron din lapte pentru a detecta cu acuratețe apariția căldurilor;
- analiza parametrilor biochimici din sânge și/sau examinarea bacteriologică a secrețiilor genitale;
- examinarea de către medicul veterinar a vacilor cu însămânțări repetate și efectuarea de tratament medicamentos dacă sunt depistate infecții;
- verificarea condițiilor de stocare a materialului seminal și a tehnicilor de însămânțare (cursuri de perfecționare a operatorilor însămânțători);
- analiza azotului ureic din lapte (MUN);
- analiza materiilor prime ce alcătuiesc rația de hrană (de exemplu, schema Weende, conținutul în minerale sau, dacă există suspiciuni, determinări de micotoxine);
- evitați administrarea la animale a furajelor mucegăite sau a celor cu conținut ridicat de estrogen;
- evitați hrănirea cu cereale în cantități mari (așa-numita supraîncărcare cu cereale);
- verificarea echilibrului nutrienților din rații, mai ales atunci când se schimbă una sau mai multe materii prime și/sau furnizorii acestora;
- achiziția de material seminal provenit de la tauri cu valoare de ameliorare mare;
- respectarea practicilor și protocoalelor de vaccinare și biosecuritate.
Avorturi
Cauze posibile, avorturi timpurii (6-7 luni sau mai devreme):
- infecții sau alte boli care cauzează febră mare;
- consumul de plante toxice, intoxicație cu nitrați sau cu acid prusic;
- infecții micotice;
- deficiență de seleniu și vitamina E.
Cauze posibile, avorturi târzii (7-8 luni):
- bruceloză și salmoneloză;
- carențe de vitamină A, E, seleniu și iod;
- consumul de plante toxice, intoxicație cu nitrați sau cu acid prusic, infecții micotice;
- leziuni, răni, accidente;
- agenți infecțioși răspândiți de animalele de companie (în special de câini, de exemplu Neospora caninum).
Sugestii:
- analize de sânge;
- prelevarea de secreții genitale la nivel vaginal în vederea testării pentru diferite infecții;
- analiza materiilor prime pentru conținutul în nitrați, micotoxine;
- analize la apa de băut;
- evaluarea rațiilor pentru conținutul în seleniu, iod, vitaminele A și E;
- carantina animalelor nou intrate în efectiv.
Retențiile placentare
Cauze posibile:
- fătări anormale (de exemplu distocii, fătări premature, făt excesiv dezvoltat, fătarea unui produs mort, avort);
- hipocalcemie (febra laptelui), deficiență de seleniu, vitamina A, E sau caroten;
- administrarea de fân în cantități ridicate sau a unor furaje de slabă calitate;
- infecții specifice, contagioase;
- infecții nespecifice, necontagioase (salmonella, fungi și Actinomyces pyogenes);
- vaci excesiv dezvoltate, excesul de porumb însilozat administrat în perioada de înțărcare (peste 50% din consumul de substanță uscată), supraalimentația;
- deficiențe de calciu și fosfor, excesul de vitamină D.
Sugestii:
- minimizarea condițiilor stresante în perioada de înțărcare și în apropierea momentului parturiției;
- prevenirea hipocalcemiei, evaluarea rațiilor specifice perioadei de înțărcare;
- suplimentarea rațiilor în perioada de înțărcare cu seleniu și vitamină E;
- asigurați 300-350 mg caroten/animal/zi sau echivalentul acestuia în vitamină A (1 mg caroten = 400 unități vitamină A);
- analize de sânge pentru depistarea infecțiilor specifice și nespecifice;
- preveniți îngrășarea animalelor în ultima parte a gestației.
Probleme de reproducere la vițele
- întârzierea maturității sexuale ca urmare a unei hrăniri necorespunzătoare (deficit de energie sau proteină);
- călduri șterse;
- ineficiență în depistarea la timp a vițelelor în călduri;
- anemie (din cauza unor carențe de seleniu, vitamină E sau fier din rații);
- deficit de vitamină A, caroten sau fosfor;
- anomalii genitale (de exemplu sindromul freemartin – femele cu comportament masculinizat și ovare nefuncționale, cervix închis, trompe uterine blocate, tract reproductiv infantil/ subdezvoltat).
Dr. ing. Andreea VASILACHI
bovine, vaci, vitei, tineret taurin, gestatie, INCDBNA Balotesti, lapte de vaca, Balotesti, tineret taurin femel
- Articol precedent: Bălțata cu Negru Românească: estimări de progres genetic în condițiile actuale
- Articolul următor: Cum trebuie adăpostite păsările pe timpul iernii