Mare dilemă. A fi sau a nu fi ceva care să apere pământul de furia naturii.

Se știe, fenomenele naturale s-au manifestat dintotdeauna mai mult sau mai puțin agresiv, generate de factori independenți de voința celor care au trebuit să le suporte. Preocuparea primordială a acestora era concentrată mai întâi pe apărare împotriva fenomenelor naturale anormale, apreciindu-se a fi imposibilă înlăturarea lor.

Vijelii, tornade, înghețuri timpurii sau târzii, secetă pedologică și atmosferică și, peste toate acestea, grindină care uneori a distrus recolte, case, a ucis oameni și animale.

Intensificarea acestora, mai cu seamă în ultimele decenii, agresivitatea lor tot mai accentuată, a determinat creșterea interesului cercetătorilor pentru a descoperi metode menite a diminua cel puțin din intensitatea și consecințele lor. Numai că, nu întotdeauna noul este întâmpinat cu bucuria unui fapt împlinit.

Raportându-ne la amploarea și efectele fenomenelor naturale asupra agriculturii, domeniu de interes nu doar pentru fermieri, complexul de împrejurări în care aceștia își desfășoară activitatea îi determină cu atât mai mult să fie reticenți față de așa-zisul nou pe care autoritățile încearcă, sau au încercat, să-l aducă pentru protejarea afacerilor din domeniu.

Pe lângă lansarea de noi tehnologii propuse de cercetători, noi și variate metode de asigurare a apei pentru plante, noi soiuri și hibrizi toleranți față de fenomenele tot mai puțin prietenoase cu mediul și agricultura, au fost lansate și noi tehnici de prevenire a acestora, precum sistemele antigrindină și, mai nou, cele care... aduc ploaie.

Minunate idei pentru care autorii și promotorii lor se străduiesc de mulți ani să le implementeze. Rămâne doar ca cei cărora li se adresează toate acestea să le îmbrățișeze și să le pună în practică, cel puțin în măsura în care apreciază valoarea lor.

Până una, alta, vremea și vremurile creează disfuncționalități, mult mediatizata încălzire globală se manifestă tot mai agresiv, estompând de multe ori bunele intenții. O parte dintre fermieri se întreabă dacă sunt sistemele antigrindină, de pildă, benefice agriculturii sau, mai degrabă, generează o lipsă acută de precipitații.

Argumentele specialiștilor susțin importanța lor în eliminarea pericolului distrugerii culturilor ca urmare a căderilor de grindină.

Agricultorii, pe de altă parte, susțin contrariul, apreciind că pagubele generate de grindină la nivel global sunt mult mai mici decât cele cauzate de lipsa precipitațiilor, lipsă ce este atribuită în multe zone sistemelor care „sparg norii de ploaie“.

Un subiect care a creat două tabere aflate în conflict. Și totuși, argumentele științifice trebuie să învingă. Dacă sunt științifice și se dovedesc benefice. Până atunci, să dăm crezare faptelor.

Ion BANU

La începutul lunii iunie, după ce meteorologii au emis mai multe alerte valabile pentru câteva localități, a căzut grindina în mai multe localități din județul Botoșani.

Tânărul Calistru Cosmin George este unul dintre fermierii care au culturile afectate de furtuna de pe 2 iunie ce a lăsat prăpăd în jurul ei. „Pe toată raza comunei Avrămeni, județul Botoșani, grindina a durat aproximativ 30 de minute. Cantitatea aproximativă de apă a fost 40-50 /m². Pe toată raza comunei Avrameni au fost afectate aproximativ 1.500 ha, din care 500-700 compromise (grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui, soia). În ferma proprie au fost afectate (valori aproximative): 80 ha de porumb, 50 ha de floarea-soarelui, 50 ha de rapiță, 12 ha de grâu. Este foarte greu pentru noi, fermierii din zona comunei Avrămeni, să ne vedem culturile distruse după furtuna din 2 iunie 2022, cu o cădere uriașă de grindină. Urmează ca noi să depunem din nou eforturi pentru pregătirea terenului și reînsămânțarea acestuia. Aș mai putea spune că majoritatea fermelor sunt mici și fermierii nu își permit să asigure culturile“, a declarat fermierul botoșănean.

Fermierul a mai specificat faptul că în zonă nu sunt și centre antigrindină. „Momentan nu avem informații dacă sunt funcționale sistemele antigrindină din județ.“

În localitățile Adășeni și Cândești a plouat puternic cu gheață zeci de minute. Conform informațiilor primite de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoșani, la Cândești au căzut 21 l/mp în 30 de minute.

Mai multe localități din județul Botoșani s-au aflat sub cod portocaliu de vijelii. Meteorologii au avertizat că rafalele de vânt vor atinge și 90 km/h, iar aversele torențiale vor depăși 35 l/mp și vor fi frecvente descărcări electrice însoțite de grindină.

Beatrice Alexandra MODIGA

Guvernul a aprobat, la sfârşitul lunii martie, obiectivele celei de-a XXII-a etape anuale a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor în perioada 2010-2024, precum şi fondurile necesare pentru îndeplinirea lor. Cu suma alocată în acest an, de 75,4 milioane lei, se vor finanţa finalizarea, dotarea şi punerea în funcţiune a 12 noi puncte de lansare (în județele Timiş şi Alba), înfiinţarea a 7 noi grupuri de combatere cu 77 de puncte de lansare (în Suceava – Botoşani, Matca – Galaţi, Giurgiu, Olt, Dăbuleni – Dolj, Dâmboviţa – Argeş şi Maramureş), studiile de fezabilitate pentru înfiinţarea a două unităţi de creştere a precipitaţiilor (în Muntenia şi Moldova), achiziţia unui radar dedicat şi alte activităţi şi programe experimentale de cercetare-dezvoltare de noi tehnologii de intervenţii active în atmosferă.

În urma demersurilor iniţiate de Instituţia Prefectului – judeţul Suceava şi Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava, în cadrul Centrului Zonal de Coordonare Moldova vor fi realizate „studii, proiecte tehnice, execuţie lucrări, achiziţie echipamente şi dotări pentru înfiinţarea Grupului de combatere a căderilor de grindină Suceava – Botoşani, cu 18 puncte de lansare”, după cum a informat Prefectura Suceava.

Potrivit sursei citate, această investiţie va conduce la diminuarea vulnerabilităţii producţiei agricole şi a comunităţilor rurale faţă de fenomenele meteorologice periculoase, fiind o măsură de susţinere a producţiei de fructe, legume şi cereale şi de reducere a vulnerabilităţilor agriculturii meteo-dependente.

Racheta antigrindină este o rachetă nedirijată, cu un calibru de 82,5 mm, lungime de 1,4 m, care transportă o încărcătură utilă de 660 grame material activ pe bază de iodură de argint și îl dispersează de-a lungul traiectoriei la o altitudine de 2,5-6,5 km, timp de 40-45 de secunde. Scopul activității de combatere a grindinei este acela de a reduce semnificativ dimensiunea finală a grindinei care cade la sol, iar dacă este posibil o transformă în totalitate în picături de ploaie.

În 2021, grindina a distrus peste 100 de ha de livezi

După ce grindina căzută în timpul unei furtuni anul trecut, la sfârşitul lunii august, i-a afectat grav pe pomicultorii din Rădăşeni, Fălticeni, Cornu Luncii şi Buneşti, conducerea Direcţiei Agricole Suceava a solicitat din nou extinderea sistemului naţional antigrindină în judeţele Suceava şi Botoşani. Grindina de anul trecut a distrus producţia de mere în bazinul pomicol Fălticeni – Rădășeni în proporţii cuprinse între 80% şi 100%.

„Vorbim de aproximativ 100 de hectare, 50 de hectare pe raza comunei Rădăşeni şi 50 de hectare în zona municipiului Fălticeni. Cel puţin 50 de hectare au fost distruse în proporţie de 100%, fiind afectată atât producţia din anul 2021, cât şi o parte din producţia anului viitor, prin distrugerea mugurilor de rod. Prin afectarea ramurilor se asigură porţile de intrare pentru boli şi dăunători, fapt pentru care pomicultorii au fost nevoiţi să intervină cu tratamente specifice menite să reducă efectele negative. Afectarea masei foliare determină, de asemenea, acumularea de rezerve reduse, motiv pentru care pomii vor fi şi mai sensibili şi mai expuşi la intemperiile din anotimpul rece. Unde bate gheaţa şansele de a avea producţie în livezi sunt minime“, a precizat Elena Gogu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava, în 2021, după ce grindina puternică a pus la pământ cea mai mare parte din mere, iar cele rămase în copaci au fost compromise.

Peste 2,3 mil. ha protejate în 2022

Conform informaţiilor publicate de Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP), în sezonul de combatere a căderilor de grindină de anul trecut (perioada 15 aprilie - 15 octombrie 2021), cele cinci unităţi de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) din cadrul SNACP au protejat o suprafață de cca 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), amplasate în judeţul Prahova, care au asigurat, cu 22 de PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman şi Olt; în judeţul Iași, care a asigurat, cu 12 PL, protecția culturilor agricole din județele Iaşi şi Vaslui; din Vrancea s-a asigurat, cu 10 PL, protecția culturilor agricole în județele Vrancea şi Galați; UCCG Oltenia a asigurat, cu 17 PL, protecţia culturilor agricole din judeţele Olt, Dolj, Vâlcea şi Mehedinţi; UCCG Timiş a asigurat, cu 4 PL, protecţia culturilor agricole din judeţul Timiş.

În ultimii ani, suprafaţa protejată a crescut constant, de peste zece ori, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 mil ha în anul 2021, cu perspectiva de a depăşi 2,3 mil ha în sezonul 2022. Sistemul naţional antigrindină a devenit funcţional începând cu anul 2000, ca urmare a necesităţii adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torenţiale, secetă ş.a.

Pe suprafeţele protejate de infrastructura SNACP nu s-au înregistrat pagube semnificative cauzate de căderile de grindină, deşi evoluţia din ultimii ani a intervenţiilor active în atmosferă pune în evidenţă intensificarea fenomenelor meteorologice periculoase la nivelul întregii ţări.

Silviu BUCULEI

Pomicultorii din zona Fălticeni au avut serios de suferit după vijelia care s-a abătut asupra zonei la sfârşitul lunii august, vijelie însoţită şi de grindină. Aşa cum am aflat chiar de la fermieri, au existat zone unde vântul puternic şi gheaţa, de dimensiunea unui ou de porumbel care a căzut mai bine de 10 minute, au lovit atât de tare încât au pus la pământ fructele pe sute de metri liniari de livadă. În alte locuri au fost semnalate cazuri în care pomii au fost efectiv smulşi din pământ. Pentru că în ultimii ani livezile de pomi fructiferi nu au putut fi asigurate, daunele provocate de capriciile vremii trebuie să le suporte integral proprietarii acestora.

Gheaţa a afectat şi producţia anului viitor

Pomicultorii din zona Fălticeni au fost loviţi în acest an de grindină de cinci ori. Aproape toţi, pe rând, au suferit pierderi din cauza acestor fenomene meteo care, în acest an, s-au concentrat mai mult ca niciodată pe bazinul pomicol Fălticeni – Rădăşeni.

Cele mai mari pierderi le-a produs grindina căzută pe 24 august, fiind peste 100 de hectare de livezi afectate. Pagubele sunt însemnate, iar deocamdată nimeni nu i-a anunţat pe fermierii din Fălticeni ce soluţii au pentru recuperarea acestora.

„Vorbim de aproximativ 100 de hectare, 50 de hectare pe raza comunei Rădăşeni şi 50 de hectare în zona municipiului Fălticeni. Cel puţin 50 de hectare sunt afectate în proporţie de 100%. Este afectată atât producţia de anul acesta, cât şi o parte din producţia anului viitor, prin distrugerea mugurilor de rod. Prin afectarea ramurilor se asigură porţile de intrare pentru boli şi dăunători, fapt pentru care, în zilele următoare, pomicultorii se pregătesc să intervină cu tratamente specifice menite să reducă efectele negative.

Afectarea masei foliare determină, de asemenea, acumularea de rezerve reduse, motiv pentru care pomii vor fi şi mai sensibili şi mai expuşi la intemperiile din anotimpul rece“, a spus Elena Gogu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava.

Gheaţa a pus la pământ zone întregi din livezi, producţia din acest an fiind în bună parte compromisă.

La Fălticeni, doi pomicultori mari au afectare totală la livezile din zona Ţarna Mare. Aici, grindina a distrus în proporţie de 100% toţi merii, iar prin afectarea ramurilor nu este compromisă doar producţia pe anul acesta, pomii având de suferit după aceste fenomene extreme 2-3 ani. În judeţ s-au mai raportat calamităţi în urma căderilor de grindină din luna august în localităţile Cornu Luncii şi Buneşti.

La Rădăşeni, 75% din cele 400 de hectare de livezi cu măr din comună, afectate de grindină

Inginerul Mircea Costişevschi, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Fălticeni, susţine că, la o primă „strigare“, pagubele sunt estimate la 250.000 de euro, dacă nu chiar mai mult.

Gheaţa a lovit atât de tare, încât în unele livezi ramurile au rămas complet fără frunze şi fructe. Culturile de măr ale fraţilor Onea, fermierii cu cea mai mare suprafaţă de livadă de măr din Fălticeni, sunt distruse în proporţie de 95%. La fel de gravă este şi situaţia din livezile deţinute de inginerul Mihai Fîntînaru, unul dintre cei mai experimentaţi pomicultori, care are zeci de ani lucraţi la fosta Staţiune de Cercetare şi Dezvoltare în Pomicultură din Fălticeni.

În localitatea vecină, Rădăşeni, în livada fermierului Gheorghiţă Panţiru au fost rupte toate ramurile din locul unde au fost altoite, fiind înregistrată daună totală. Nici vestitele livezi de prun ale rădăşenenilor nu au scăpat de vremea extremă, dar pierderile sunt mai mici pentru că fructele erau ajunse la maturitate sau aproape de coacere şi vor putea fi industrializate.

Primarul comunei Rădăşeni, Neculai Perju, de profesie inginer horticultor, ne-a precizat că 75% din cele 400 de hectare de livezi cu măr sunt afectate şi o furtună atât de violentă şi abundentă în precipitaţii sub formă de gheaţă, care să provoace pagube atât de mari, nu a mai văzut până acum.

Şi furtuna din 28 iulie a provocat pagube pomicultorilor, iar o parte dintre ei au depus cereri pentru a obţine sprijin financiar guvernamental în vederea acoperirii daunelor. După episodul de vreme extremă din 24 august, pomicultorii afectaţi nu au mai depus cerere deoarece nu mai speră că vor primi bani, pagubele fiind imense.

Urgia s-a abătut asupra pomicultorilor cu o lună înainte de începutul culesului roadelor, iar producţia de anul acesta este compromisă aproape în totalitate. Puţinele fructe care au mai rămas, dacă vor ajunge la maternitate vor pleca, cel mai probabil, către fabricile de sucuri naturale. Preţul la kilogram este însă mic şi nu va acoperi investiţiile, mai ales că nici subvenţiile nu-i ajută prea mult pe fermieri.

Suceava şi zona Fălticeni, în afara Sistemului Naţional Antigrindină

Într-o situaţie similară se află şi legumicultorii care au pierderi la fel de mari, mai ales cei care cultivă roşii, ardei, vinete în câmp deschis şi posesorii de solarii care trebuie să îşi înlocuiască cât mai repede folia de pe culturile protejate.  Fermierii din zonă spun că este necesară montarea unui sistem de rachete antigrindină, similar celor din Vrancea, Iaşi şi Vaslui, care să protejeze producţia de fructe şi legume de căderile de gheaţă. Şi specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Suceava spun că se caută soluţii pentru înfiinţarea unui punct de lansare în cadrul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iaşi, care să protejeze şi culturile din zona judeţelor Suceava şi Botoşani sau înfiinţarea unei alte unităţi.

Pomicultorii afectaţi nu sunt asiguraţi pentru că firmele evită să încheie contracte cu ei tocmai din cauza riscului mare de compromitere a producţiei din cauza fenomenelor meteorologice. Fiecare pomicultor afectat va anunţa primăria de care aparţine care sunt pagubele suferite, iar autoritatea locală va anunţa mai departe Prefectura, cu scopul întrunirii Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia se vor evalua pagubele. Din păcate, nu există la acest moment vreo formă de ajutor aprobată de statul român pentru agricultorii sau pomicultorii afectaţi de fenomene meteo.

Silviu BUCULEI

Deși sezonul de combatere a căderilor de grindină din acest an a început în 15 aprilie 2020, primele acțiuni au fost întreprinse pe 29 aprilie, când s-au lansat 3 rachete din punctul de lansare Cerăt, aparținând Grupului de combatere Segarcea, din cadrul Unității de combatere a căderilor de grindină (UCCG) Oltenia. Pe

30 aprilie au fost lansate alte 26 de rachete din punctele de lansare Câmpina, Tătaru, Tisău, Mehedința și Viperești, din structura Unității pilot de combatere a căderilor de grindină Prahova. „Acțiunile – afirmă oficialii de la Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) – au avut efectul scontat, comunitățile locale, culturile agricole, infrastructura și bunurile publice și private din zonele de intervenție fiind protejate față de pagubele cauzate de căderile de grindină.“ Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în sezonul 2020, SNACP va proteja o suprafață de cca 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), amplasate în felul următor:

• UPCCG Prahova care asigură, cu 22 PL, protecția culturilor agricole în județele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
• UCCG Iași, cu 12 PL, pentru protecția culturilor agricole din județele Iași și Vaslui;
• UCCG Vrancea, cu 10 PL, pentru județele Vrancea și Galați;
• UCCG Oltenia, care asigură, cu 17 PL, protecția culturilor agricole din județele Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;
• UCCG Timiș, cu 4 PL, pentru județul Timiș.

Alte 15 puncte de lansare din cadrul UCCG Iași, Vrancea, Timiș și Mureș sunt finalizate, urmând a intra în operare, iar 26 se află în diferite stadii de construire.

În comunicatul de presă emis de SNACP, via MADR, se mai arată: „Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor a devenit funcțional începând cu anul 2000, ca urmare a necesității adoptării unor măsuri preventive de reducere a riscurilor climatice asociate fenomenelor meteorologice extreme: grindină, ploi torențiale, secetă ș.a. În ultimii cinci ani, suprafața protejată a crescut constant, de la 116.000 ha protejate împotriva fenomenelor meteorologice periculoase, în anul 2015, la peste 1,5 mil ha în anul 2020, urmând ca, în sezonul următor, să depășească 2,3 mil. ha.“

O singură remarcă: dacă am văzut pe viu ce efect are sistemul în combaterea grindinei, nu am remarcat niciun pic de eficiență în cazul... secetei. Adică sistemul nu stimulează precipitațiile, cum scrie în titulatura programului. Dacă ar fi făcut-o, – probabil, nu? – n-am mai fi vorbit de secetă măcar în zonele de influență a centrelor funcționale... Pe de altă parte, uneori grindina o ia înaintea omului. De exemplu, în Urlați, care beneficiază de protecție prin punctele de lansare din Prahova, pe 3 mai 2020 a căzut suficientă grindină, fiind al doilea an consecutiv când Centrul Prahova este prins pe picior greșit.

(Maria Bogdan)

Ziua Porumbului de la Târgu Frumos, Iași a fost practic o uriașă scenă de prezentare a celor mai noi produse și tehnologii din portofoliul companiilor producătoare de semințe. Agro Imlar SRL și-a deschis porțile pentru cea de-a doua ediție a acestui eveniment și a creat astfel o platformă inedită de dialog.

Cosma Gheorghe, administrator societatea Agro Ilmar

„Considerăm că am făcut pași înainte față de primul eveniment, a existat și o mediatizare mai intensă, iar experiența anterioară și-a spus cuvântul. Anul trecut am avut opt firme producătoare de semințe, anul acesta avem 11 și sper ca anul viitor să fie și mai multe. În ceea ce privește loturile experimentale, am avut în total 75 de hectare, în trei locații diferite cu o suprafață de 25 de hectare fiecare. Evenimentul de astăzi a fost inițial programat într-o altă locație, dar pe data de opt august a căzut o grindină și a afectat destul de serios loturile. În consecință, a trebuit să ne mutăm aici, deși loturile de aici erau propuse pentru recoltare și cântărire, astfel încât să vedem potențialul hibrizilor semănați. Producțiile sunt superioare anului trecut, avem hibrizi care au trecut de 14 tone la hectar producție stas. Anul acesta ar fi fost și mai bun din punctul de vedere al producțiilor dacă nu ar fi fost acea grindină. În mod paradoxal, ne aflăm într-o regiune protejată cu sisteme antigrindină, dar care nu a funcționat. Motivele invocate pentru nefuncționarea lor au fost diverse, dar mie mi este greu să le cred.“

Sergiu Staicu, director general Syngenta

„Pentru al doilea an Syngenta este partener principal în organizarea acestui eveniment de referință pentru zona Moldovei. Împreună cu gazda noastră, dl Cosma, venim în întâmpinarea fermierilor din zonă cu produse noi și cu hibrizi de top. Este o tradiție pentru noi să fim alături de fermieri și de asociații în acest gen de inițiative. Aici este practic o platformă și nu doar una tehnologică, ci și una de dialog între noi și fermieri.

Cu această ocazie reușim să le arătăm cei mai noi hibrizi și pe aceia care și-au confirmat potențialul. Vorbim despre hibrizi adaptați condițiilor din România și acestei zone din țară. Cei mai mulți dintre hibrizii noștri sunt în această categorie, 300-400 FAO, zonă care în România se cultivă mai mult de un milion de hectare de porumb. Schimbările climatice reprezintă singura constantă în momentul de față și atunci Syngenta vine cu categorii și clase de hibrizi care să se adapteze diferitelor condiții climatice. Avem hibrizi din categoriile mai rustice, pretabile pentru condiții mai puțin intensive de tehnologie, avem hibrizi sub brandul Artezian care au o toleranță crescută la secetă și arșiță. Avem și hibrizi foarte intensivi care, în condiții de tehnologie, vin cu producții extrem de ridicate. Este important ca împreună cu fermierii să alegem hibridul potrivit pentru parcela potrivită. Recomandarea noastră este să mergem întotdeauna pe mai multe grupe FAO tocmai pentru a încerca să combatem cumva riscurile pe care le întâlnim inerent într-un lan de cultură.“

Maria Cîrjă, director de marketing Corteva Agriscience

Ca la orice competiție, mai ales că este vorba despre porumb, Corteva nu poate să lipsească. Am venit cu o gamă variată de hibrizi. Aceștia sunt pretabili pentru cultura în această zonă și am câștigat din nou. Primele două locuri în această competiție sunt ocupate de doi hibrizi Pioneer, este vorba de P0943 și P9917, hibrizi la care s-au obținut producții de peste 15 tone pe hectar. Sunt, în primul rând, hibrizi cu toleranță la secetă, practic toată gama de produse Pioneer este ameliorată în ultimii ani pentru a răspunde acestor provocări climatice, sunt foarte productivi și au bineînțeles toleranță la bolile și dăunătorii porumbului. Avem peste 10 hibrizi noi pe care îi lansăm în sezonul următor care răspund cerințelor pedoclimatice din România. Hibrizii noi nu pot fi lansați în comercial decât după ce confirmă o producție cu 7% mai mare decât cea obținută prin genetica anterioară.

Oprea Grigore, șef laborator Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea

„INCDA Fundulea participă la loturile demonstrative de la Târgu Frumos cu cinci hibrizi de porumb, și anume Olt, Fundulea 376, Oituz, Paltin și Fundulea 423. Aceștia au fost omologați în ani diferiți, dar vârful de lance este hibridul Olt, cel mai apreciat și vândut hibrid al institutului. În prezent, acesta se cultivă pe 1.500 de loturi de hibridare, de unde se obțin 6.000 de tone de sămânță hibridă care se poate cultiva pe 300.000-400.000 de hectare. Hibridul Fundulea 423 este omologat în 2015, este semisticlos și se folosește foarte mult pentru mălai grișat. O moară din județul Prahova cumpără sămânța hibridă de la Fundulea și o distribuie fermierilor pentru a face mălai grișat. Hibrizii de la Fundulea sunt de grupa 400-

500 FAO și sunt semitardivi. Li se reproșează faptul că nu își pierd apa repede și nu pot fi recoltați mecanizat. În schimb, sunt foarte productivi și mai sunt persoane care doresc să mai cultive astfel de hibrizi. Hibridul Paltin are o tulpină înaltă, zveltă, care rezistă la intemperii și este foarte bună în hrana animalelor.“

Iancu Constantin, manager departament dezvoltare Caussade Semence

„Am venit la această a doua ediție a evenimentului Ziua Porumbului de la Iași cu mai mulți hibrizi noi. Este vorba despre Highcorn 350, care este o asociere de doi hibrizi, Topkapi și Querci. Am adus și doi hibrizi care deja sunt consacrați, Basmati și Loubazi. Sunt hibrizi destinați exclusiv producției de boabe, cu excepția lui Loubazi, care are dublă utilizare, adică boabe și siloz. Sunt hibrizi care se adaptează foarte bine pentru această zonă, iar producțiile vorbesc de la sine. Într-o fermă din Călărași Topkapi a ajuns la o producție de

16 tone la hectar pe o suprafață de aproximativ 40 de hectare. De asemenea, sunt foarte bine adaptați condițiilor de secetă și au fost testați în diferite locații. Departamentul pe care îl manageriez are o rețea de testare, microparcele, în condiții de cercetare în trei repetiții, în diferite locații. Este vorba despre aproximativ 30 de locații în sud-estul Europei, în România, Ungaria și Bulgaria. Se face o analiză multianuală și abia după doi sau trei ani de testare a hibrizilor comparativ cu martori se decide dacă vor fi sau nu introduși la comercializare.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

În condițiile avertizărilor de producere de fenomene meteorologice extreme (ploi torențiale, furtuni, căderi de grindină) care pot provoca și inundații, în diferite zone ale țării, fenomene care pot afecta sănătatea animalelor, prin declanșarea de afecțiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează  crescătorii de animale, precum și autoritățile locale cu privire la obligația de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică și de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea și limitarea posibilelor îmbolnăviri la animale, sau boli transmisibile la animale și de la animale la oameni, activități direcționate cu responsabilități pentru:

• Protejarea sănătății animalelor și păsărilor, protecția și bunăstarea acestora.
• Protecția mediului.

În domeniul protejării sănătății, protecției și bunăstării animalelor:

• Monitorizarea exploatațiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale din gospodăriile populației care dețin animale și păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă, sau acțiuni de necesitate, (acțiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje și a apei potabile)
• Verificarea disponibilității echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilație și a generatoarelor de energie electrică; (în special la fermele cu porci și păsări).
• Asigurarea unor locuri și spații prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepționale și mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundații în zone sigure, unde să fie asigurate condiții de adăpostire, hrană, adăpare și îngrijire.
• Circulația animalelor în județ și în afara județului să se facă numai dacă este strict necesar și numai cu aprobarea și sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau județene, după caz.
• Administrațiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanță, să cunoască situația reală și să informeze deținătorii de animale despre fenomenele prognozate.
• Deținătorul de animale și păsări are obligația ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunțe urgent medicul veterinar din localitatea respectivă, de orice modificare a stării de sănătate a animalelor precum și modificări comportamentale.
• Verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală și de apă potabilă, existente în unitățile de profil, sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calității și a salubrității, precum și stabilirea unor măsuri corective, după caz.
• Asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice și dezinfectante pentru situații de urgență.

În domeniul protecției mediului

• Coordonarea activității, prin implicarea autorităților locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor și dirijarea lor la unitatea de distrugere, sau incinerare.
• Curățirea și dezinfecția zonelor de unde s-a retras apa și au fost colectate cadavre de animale.
• Verificarea condițiilor de manipulare, colectare, păstrare și transport a subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman.
• Colaborarea cu instituțiile județene – Instituția Prefectului, Consiliul Județean, I.S.U, C.P.C. D.S.P, I.P.J. D.S. I.J.J și cu asociațiile crescătorilor de animale și asociații pe produse.

Situațiile deosebite pot fi comunicate la unitățile sanitare veterinare, sau la comandamentele locale, constituite pentru a se putea interveni operativ și eficient cu personal de specialitate.

Dr. Penţea Ioan Viorel - Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Efectele schimbărilor climatice se resimt tot mai mult și în fermele agricultorilor români. Primăvara aceasta a început cu secetă severă și a continuat cu ploi torențiale și grindină. În data de 30 aprilie, aceste fenomene s-au abătut asupra județului Prahova, acolo unde peste 3.200 ha de vie au fost afectate, iar grindina cât nuca ori căpșuna a distrus toată munca viticultorilor și gospodarilor. Chiar dacă în zonă există sistem antigrindină și au fost lansate rachete antigrindină, de această dată nu a fost eficient pentru că gheața s-a format la 11.000 metri înălțime, iar raza de acțiune a lansatoarelor ajunge până la 8.000 metri.

45 de minute de dezastru în Valea Călugărească

În viile din Valea Călugărească efectele grindinei sunt dramatice. Fiecare parcelă și implicit fiecare soi a avut de suferit, deși la prima vedere în unele zone plantele par să arate destul de bine, majoritatea nu vor rodi în acest an și poate nici în următoarea campanie. „Grindina a fost după-amiază, a ținut în jur de 45 de minute și a distrus tot ce era pe coarde. Chiar dacă pe coarde sunt ochi care nu au pornit în vegetație, ei au fost afectați, iar lăstarii tineri distruși. Sunt butuci pe care nu găsim nici măcar un strugure, pe ici acolo mai apare câte unul, adică producția pe care o vom obține nu va ajunge nici măcar la 1 tonă/ha“, a specificat ing. Marcel Cazacu.

În aceste condiții grele, viticultorii trebuie să lucreze via cu mai multă atenție, să aibă grijă de fiecare lăstar, să-l ciupească, astfel încât aparatul foliar să fie cât mai dezvoltat pentru ca planta să aibă mai mari șanse de rodire anul viitor.

„La data în care a căzut grindina lăstarii aveau între 8 și 10 cm, se anunța un an foarte bun pentru că iarna a fost blândă, nu ne-am confruntat cu probleme de îngheț și chiar dacă la începutul anului era mai puțină apă în sol, via se refăcuse după ce au venit primele ploi din primăvară. În comună sunt aproximativ 180 ha de vie, multe dintre ele refăcute sau înființate cu fonduri europene. Acum toată această suprafață a fost afectată! Am mai întâlnit astfel de fenomene meteorologice, dar niciodată nu s-a întâmplat să cadă grindina 45 de minute și pe o distanță atât de mare“, a mai completat Cazacu.

Specialist cu state vechi, domnul Marcel Cazacu a mai precizat faptul că viticultorii s-au mai confruntat de-a lungul timpului cu astfel de fenomene, nu la fel de puternice ce-i drept, dar niciodată la final de aprilie, ci începând cu luna iunie. Cei mai mulți viticultori nu aveau asigurări deoarece acestea se încheie cel mai adesea începând cu jumătatea lunii mai, atunci când se pot realiza corect evaluările în vie. Așadar via are nevoie de lucrări suplimentare și este necesară cicatrizarea lăstarilor pentru a evita instalarea bolilor.

3 struguri pe 100 metri

Și viticultorii din Urlați au avut de suferit, motiv pentru care cel mai probabil vinul se va scumpi și mai mult în acest an, iar de pe piață va lipsi Feteasca Neagră producție 2019.

„Fiecare parcelă de vie dintre cele 100 ha pe care le lucrăm a fost afectată. 50 ha au fost afectate în proporție de 100%, cele situate pe teritoriul Urlațiului, iar cealaltă suprafață de vie care este situată la Ceptura este afectată în proporție de 40-50%. Este clar că nu vom avea producție în acest an, însă sperăm să putem face ceva astfel încât măcar anul viitor să avem rod. Va fi greu pentru că de exemplu în prima săptămână de după grindină nu s-a îmbunătățit cultura deloc. Grindina a durat în jur de 20 de minute, după care a plouat“, a declarat Angelica Ciobanu, inginer în cadrul fermei Domeniile Urlați.

Aceasta a mai completat faptul că înainte de acest fenomen via arăta foarte bine, existau lăstari de 10-15 cm, iar după grindină nu se mai pot observa lăstari fertili. Din acest motiv au fost demarate deja stropirile pentru cicatrizarea plantelor și vor urma și alte lucrări pentru a pregăti via pentru următorul sezon. Mai mult decât atât, dacă până acum se obțineau 8 tone/ha într-o plantație de Fetească Neagră, în urma analizării viilor au putut fi numărați 3 struguri pe o suprafață de 100 metri.

Larissa SOFORN

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Ca urmare a instabilității atmosferice înregistrate în zonele arondate Unităților de combatere a căderilor de grindină (UPCCG) din Prahova și a punctelor de lansare din cadrul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP), au fost lansate rafale de rachete, astfel:

UPCCG Prahova a intervenit cu succes, în data de 6 iulie 2017, cu 18 rachete antigrindină (RAG), lansate din punctele Câmpina, Vărbilău, Viperești, Tătaru, Tohani, Câmpina, Băicoi și Boldești (județele Buzău și Prahova). Acțiunile de combatere a căderilor de grindină au avut efectul scontat.

Precizăm că, în perioada 15 aprilie – 6 iulie 2017, au fost lansate 533 rachete antigrindină. Dintre acestea, 192 au fost lansate de Unitatea de combatere a căderilor de grindină Prahova, 198 de rachete de UCCG Vrancea și un număr de 143 rachete antigrindină au fost lansate de UCCG Iași.

Ministrul Agriculturii, Petre DAEA împreună cu ministrul Economiei, Mihai FIFOR s-au întâlnit cu conducerea ELECTROMECANICA Ploiești, în vederea stabilirii graficului de producere și livrare a rachetelor pentru perioada următoare, ținând cont de consumul crescut de vectori, în condițiile unui sezon de combatere a căderilor de grindină deosebit de dificil.

Scopul Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, etc) precum și a comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Vremea din această primăvară nu a fost foarte prietenoasă cu agricultorii, dar nici nu s-ar putea spune că i-a dezavantajat mult. Precipitațiile abundente, pe alocuri grindina, inundațiile din lunile mai-iunie, temperaturile scăzute pentru această perioadă și faptul că nu s-au putut efectua în timp optim erbicidările au afectat suprafețe agricole, estimăm că de ordinea câtorva zeci de mii, dar nu mai mult de 50-60.000 ha, până la mijlocul lunii iunie. Prognoza pentru următoarele luni duce sudul, sud-estul și parțial estul țării la polul opus, pentru lunile iulie și august fiind anunțate temperaturi peste mediile lunare ceea ce, în traducere liberă, înseamnă caniculă, fenomen prezent încă de la jumătatea lunii iunie.

Nu există, la data la care scriem, constatări oficiale ale pagubelor produse de ploi și inundațiile din lunile mai-iunie. Se culeg încă date din teren, se fac estimări, centralizări, verificări plus că, zilnic, se adaugă alte distrugeri cauzate de revărsările de râuri și torenți. Abia pe 21 iunie premierul Dacian Cioloș le-a cerut prefecților și miniștrilor Administrației Publice și Internelor să evalueze pierderile. O hartă aproximativă a inundațiilor, după primele cifre avansate de inspectoratele teritoriale pentru situații de urgență și prefecturi, ar arăta în felul următor:

Bacău: viiturile și inundațiile din perioada 24 mai – 6 iunie au provocat pagube în 110 sate, din 44 de comune, afectând, în afară de case și infrastructură, 586 de grădini, 1.505 ha de terenuri arabile, 220 ha de pășuni și fânețe (de exemplu Zemeș, Solonț, Cașin, Minești, Comănești etc.);

Vrancea: au avut de suferit culturile de pe tere­nurile din bazinul râului Milcov. În comunele Broșteni și Jariștea peste 45 ha de vie au fost calamitate de căderile de grindină. În județ, alte 100 ha au fost afectate de inundații (comunele Pufești, Vârteșcoiu și Ruginești);

Buzău: 25 de grădini inundate în Pârscov – Afumați – Bădila și 30-40 în Viperești, Merei și Râmnicu Sărat;

Prahova: sunt afectate de băltirile de apă ori de căderile masive de grindină mai multe suprafețe, plus/ minus 950 ha, în localitățile din sudul și sud-estul județului;

Vaslui: în comuna Crețești s-au inundat 28 ha de teren agricol. Câteva zeci de grădini din Băcești, Dumești, Todirești, Crasna, Huși și Negrești au fost acoperite de ape;

Neamț: s-au produs pagube în două intervale de ploi abundente, în 41, respectiv, 25 de localități, fiind afectate în jur de 45 de grădini și câteva sute de hectare de teren arabil;

Vâlcea: 39 de grădini (2 ha) inundate în comuna Budești și pe alte 50 de suprafețe din 17 localități (Frâncești, Ghioroiu, Grădiștea, Horezu, Sinești, Slătioara, Stroești etc.) a băltit apa;

Gorj: potrivit DAJ, au fost compromise în total 124 ha de culturi în comunele Vladimir și Bumbești Pițic (lucernă, porumb, floarea-soarelui, ovăz, grâu). Alte 35 de grădini (7,2 ha) au fost inundate în localitățile Licurici, Novaci, Crușeț, Hurezani, Roșia de Amaradia, Logrești etc.;

Hunedoara: În Băița și Criscior – 200 de case și grădini inundate;

Dolj: 100 ha afectate în comuna Mischii, 900 ha de teren arabil și 350 ha cu fânețe – în Murgași, 30 ha – în Goiești. Acestea se adaugă distrugerilor din martie și mai, când au fost afectate 1.600 ha de teren agricol în localitățile Bistreț, Cârna și Catane;

Alba: au fost identificate distrugeri pe 58 ha de teren agricol în Hopârta, 5 ha – în Fărău, 56 ha – în Noșlac, 2 ha – în Șona și 25 ha – în Vama Seacă;

Covasna: Au fost afectate 1.521 ha, dar nu neapărat de inundații, ci mai ales de căderile masive de grindină. Cele mai multe distrugeri s-au înregistrat la Târgu Secuiesc, 756 ha, și la Ojdula, 681 ha arabil și 217 ha fânețe;

Harghita: au fost inundate 170 de grădini și 100 ha de teren agricol în Plăieștii de Jos;

Sibiu: 80 ha distruse în Boian, după o rupere de nori;

Botoșani: 150 ha de culturi distruse de grindină, în comuna Pomârla;

Constanța: 300 ha din localitatea Gârliciu au fost acoperite de apă, cu o pagubă de 100%;

Suceava: o rupere de nori, urmată de ieșiri din matcă ale râurilor și formarea unor torenți uriași din munte, a făcut ca porțiuni din localitățile Frasin, Gura Humorului (cartierul Voroneț), Vatra Moldoviței, Ciumârna, Vicov, Bilca, Negrileasa, Lungeni, Pojorâta etc., în total 23 de așezări, să fie realmente măturate de ape;

Mureș: satele Dătășeni și Cuci, din comuna Cuci, au fost devastate de o vijelie extrem de puternică care a smuls copacii din rădăcini, a dărâmat acoperișuri și a culcat la pământ culturile semănate din toamnă.

Inundații izolate au fost semnalate și în județele Timiș, Caraș-Severin (grindina, vijeliile și inundațiile au afectat în principal zonele mai joase ale orașelor), Mehedinți, Cluj, Bistrița-Năsăud, Iași, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Ialomița.

Ce spun fermierii/instituțiile?

Laurențiu Baciu, președintele LAPAR: „Am cerut, la nivel de organizație, o situație a pierderilor cauzate în principal de grindină. Doar colegii din județul Iași ne-au transmis constatările din teren și ar fi vorba despre 4.000 ha cu reduceri majore de recoltă. Ar mai fi, din câte știu, pagube în Botoșani, Suceava și Vaslui. În rest, de ce nu s-au grăbit fermierii să ne informeze? Pesemne n-or fi culturi calamitate!“

Ing. Ovidiu Obleac, DJA Dolj: „Noi nu am avut reclamate pagube după fenomenele meteo din luna iunie. În schimb, grindina din 9 mai a afectat, în procente diferite, 3.836 ha semănate cu cereale păioase. Au existat băltiri pe Lunca Dunării, pe o suprafață de 450 ha, dar loturile respective sunt din categoria pășune.“

La DAJ Tulcea nu era încă întocmită o bază de date privind eventualele pierderi de recoltă, specialiștii urmând să facă deplasări în teren după ce primăriile vor solicita comisii pentru evaluarea pagubelor, dacă acestea există și la culturile agricole.

În Prahova, potrivit directorului DAJ, Marian Marcu, au avut de suferit, din cauza ploilor, a grindinei și a umidității excesive, aproximativ 1.000 ha de culturi agricole (orz, orzoaică, grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui) din sudul și sud-estul județului (Fulga, Tomșani, Colceag, Ciorani, Boldești Grădiștea, Baba Ana, Sălciile, Dumbrava, Drăgănești, Puchenii Mari). Băltirile de apă pe suprafețe însemnate au însemnat cea mai mare dificultate.

Nici la DAJ Satu Mare nu a existat vreo înștiințare/solicitare din partea fermierilor sau a primăriilor pentru evaluarea eventualelor pierderi. Este posibil să se semnaleze calamități după grindina căzută pe data de 20 iunie.

Maria Bogdan

Vremea din această primăvară a fost una capricioasă nu atât sub aspectul precipitațiilor, cât mai ales al variațiilor mari de temperatură. Au fost intervale în care s-au înregistrat diferențe și de 20 de grade Celsius în 24 de ore. La aceste șocuri termice s-au adăugat câteva fenomene meteorologice extreme, cu ruperi de nori și căderi masive de grindină, cu îngheț după perioada de înflorire sau înmugurire a plantelor. În Dolj, de exemplu, în săptămâna 1-7 mai, după ploi și frig prelungit, au înghețat frunzele viței-de-vie. În Prahova, Brașov și Cluj, pe 7 mai, stratul de grindină a măsurat, pe alocuri, 5-10 cm. Ploi, brume târzii, îngheț și grindină s-au înregistrat în mai multe localități din județele Neamț, Bacău, Alba, Vaslui și Buzău.

Cum și dacă aceste extreme meteo au afectat culturile legumicole și viticole – secvențial, fenomenul neputând fi generalizat – și în ce fel pot fi limitate eventualele pierderi de producție vom afla în cele ce urmează:

Vița-de-vie: Atenție, nu ratați tratamentul împotriva manei, făinării și a putregaiului negru/cenușiu!

Dr. ing. Liliana Lucia Tomoiagă, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj: „Variațiile de temperatură nu afectează neapărat plantațiile de viță-de-vie. Sunt însă alte fenomene care s-au manifestat, cu impact major asupra producției. Stațiunea noastră a fost ocolită de manifestările extreme prezente în ultimul timp. Dar în săptămâna 1-7 mai a căzut bruma, a fost deci un îngheț târziu, iar în unele zone, a Târnavelor (n.n. – și Dolj), de exemplu, lăstarii, ajunși la 5-10 cm, au fost distruși, cu impact asupra producției. Pe 6 și 7 mai a bătut grindina în mai multe județe (n.n. Alba, Cluj, Prahova, Buzău, Vaslui), distrugând lăstarii de rod, cu diminuări anticipate de producție de 20-80%. În Alba cea mai afectată este zona Ciumbrud-Aiud (n.n.– ceva și din Jidvei-Șona).“ Cele două fenomene extreme s-au manifestat însă pe areale restrânse, nu la scară zonală sau națională, deci nu poate fi vorba despre diminuări generalizate de recoltă. Există însă un alt fenomen cu larg impact, respectiv precipitațiile: „Faptul că plouă neîntrerupt împiedică intrarea în teren, pentru executarea lucrărilor mecanice și manuale (erbicidat, afânarea solului cu cultivatorul, lucrările în verde chiar și mai ales combaterea bolilor). În privința tratamentelor, variațiile mari de temperatură prelungesc perioada de incubație pentru mană, aceasta ajungând și la 14-20 de zile. La vița-de-vie mai este încă până la înflorit (prima fenofază sensibilă), dar nu foarte mult. Încă nu avem infecții și nici atac. Dacă va ploua în continuare și nu se poate intra la stropit atunci se complică situația. Recomandarea ar fi să se prindă musai o fereastră pentru tratamentul preventiv cu un produs sistemic; dacă intră infecția de mană și de făinare (ultimul agent patogen în zona de sud și est, unde se manifestă focare de făinare), greu o mai oprești! E mult mai dificil să faci apoi tratamente de recuperare.

Tot în perioada aceasta pot apărea infecții de putregai gri și putregai negru. Pe urmă, stresul provocat de oscilațiile de temperatură favorizează dezvoltarea bolilor lemnului. Ele sunt vreo 20 cu totul, dar mai frecvente sunt trei-patru, printre care și cancerul bacterian, cu efecte negative în perspectivă asupra recoltei“. Atenție, așadar: aplicați necondiționat tratamentele în intervalul de timp optim pentru mană, făinare, putregaiul negru și putregaiul cenușiu; dacă nu o veți face, riscați în viitor ca plantația de viță să fie afectată major de acești agenți patogeni.

Cartoful timpuriu, avantajat în această primăvară

Vasile Costache, fermier, reprezentant al Grupului de producători de cartofi timpurii din Lungulețu-Dâmbovița, comună în care locuitorii cultivă în masă cartof timpuriu și varză de toamnă: „În ceea ce ne privește, suntem avantajați de această primăvară în care regimul termic și pluviometric a evoluat astfel încât vegetația este mai timpurie cu două săptămâni, cel puțin. În funcție de soiuri, deja au apărut primele recolte; în cea mai mare parte cartoful este deja înflorit.“ Cât despre lucrările de îngrijire, fermierii au prins ferestre de timp bun sau, dacă nu, tot au intrat cu utilajele în câmp: „Sacrificăm câteva rânduri, dar salvăm restul.“ Un risc totuși există: „Aparatul foliar și în general toată vegetația au crescut excesiv. Acolo unde cartoful este foarte des, pe fondul umidității ridicate, sunt condiții pentru atacul de mană. Dacă nu se poate aplica trata­mentul, intervin pierderi de cultură.“

Legumele, risc de putrezire

Precipitațiile îndelungi, dublate de temperaturile scăzute, pe alocuri sub limita de îngheț, au afectat producția de legume (verdețuri) timpurii.

Mariana Ștefan, inginer la Oficiul Fitosanitar Prahova, ne spunea că, pe anumite zone, culturile de ceapă și de spanac sunt parțial compromise: „La o asemenea umiditate ridicată, planta pur și simplu putrezește în pământ. Aparatul foliar este și el afectat de temperaturile scăzute. Culturile nu mai pot fi salvate cu absolut nicio intervenție.“ În spațiile protejate, acolo unde microclimatul poate fi dirijat, lucrurile nu stau rău. Au existat în Prahova doar unele cazuri izolate, determinate de poziția solarului/serei, când acestea au fost inundate și, se înțelege, plantele au fost complet distruse. Sau, în solarii, au apărut probleme la tomate și la castraveți în toate zonele cu tradiție legumicolă (Balta Doamnei, Olari, Gherghița, Tomșani, Puchenii Mari etc.).

Iulian Manea, legumicultor din Tomșani, ne spunea: „Au început să se manifeste putregaiul și căderea florilor. E adevărat că umiditatea poate fi dirijată, dar vremea rece de afară, cu temperaturi nocturne scăzute, ne împiedică să facem o aerisire corectă sau dacă o facem tot sunt afectate florile. Niciodată, de când facem noi legumicultură, n-a fost o așa primăvară dificilă. Pe urmă, am fost nevoiți să încălzim până târziu, iar la piață castravetele s-a ieftinit încât mă tem că nu vom reuși să facem față cheltuielilor, mai ales în condițiile unei producții diminuate și a cheltuielilor suplimentare pentru tratamente.“ Legumicultorii au aplicat stropirile corespunzător, cu un plus pentru a limita efectele putregaiului coletelor plantelor și putregaiului cenușiu (Bravo, Folpan, Rovral sau Dithane M45), intervenții care nu erau inițial planificate în tehnologia de cultură.

În județul Prahova, pe un coridor începând cu Puchenii Mari și până la Comarnic inclusiv, cu trecere prin localitățile Bărcănești, Râfov, Tinosu, Bănești, Scorțeni și Câmpina, pe 7 mai s-a petrecut un fenomen meteo rar, o grindină extrem de puternică și de lungă durată, care a distrus complet vegetația. Oamenii spun că n-au mai văzut niciodată așa ceva. Culturile agricole din zonă nu mai pot fi recuperate.

Maria BOGDAN