În ultimul ceas, fermierii și autoritățile responsabile trebuie să discute despre susținerea și dezvoltarea zootehniei, un domeniu de activitate neglijat prin comparație cu altele din agricultură. Această afirmație vine din partea președintelui Asociației Crescătorilor de Taurine Rasa Brună, filiala Prahova, Gheorghe Florea. Prin prisma experienței pe care o are la conducerea unei asociații de profil, acesta ne-a vorbit despre starea zootehniei românești.

„Pe hârtie avem cca două milioane de vaci, eu vă spun că abia avem 700.000 de mii“

Președintele asociației ne-a adus în atenție probleme independe de voința crescătorilor de animale sau a asociațiilor de profil. Numărul animalelor din zootehnie este în scădere, spune acesta, chiar dacă pe hârtie efectivele se mențin. Devalizarea României de toate bunurile ei, în mai toate domeniile de activitate, se vede cu ochiul liber, spune președintele Asociației Crescătorilor de Taurine Rasă Brună, filiala Prahova. Previziunile acestuia sunt cu atât mai sumbre pentru că, spune acesta, există interesul de a-i determina pe crescătorii de vaci de lapte să renunțe la activitatea lor.

„Puteam să avem multe efective de animale, nu doar vaci, ci și oi, capre, pentru că avem potențial în sensul ăsta. În schimb, uitați-vă câte terenuri sunt pârloagă. Unitățile administrativ teritoriale, în loc să ne ofere ajutoare în sensul de a crea utilități până la poarta fermei, îi pune pe fermieri să meargă la 500 de metri de fermă, dar acolo nu pot construi pentru că este un alt teren agricol. Există tot felul de îngrădiri ca să renunți la vacă, dar nu înțeleg care este interesul. Până în 1989 nu exista IAS care să nu aibă zootehnie. Rumegătoarele consumă bine producția auxiliară cerealieră. Într-un an în care a fost secetă și porumbul nu a ajuns la maturitate, îl toci, îl faci siloz și îl dai la animale. La fel și grâul și orzul. La noi nu se face așa. Asta a făcut ca de la 8 milioane de vaci, cât aveam înainte de 1989, să avem  astăzi, statistic, pe hârtie, 1.700.000 de exemplare, dar eu vă spun că, de fapt, nu avem nici măcar 700.000 de vaci.“

„S-au dictat niște linii“

O problemă gravă, semnalată de-a lungul timpului de crescătorii de animale și reprezentații asociațiilor de profil, este și inegalitatea repartiției pășunilor către fermieri. Au fost de-a lungul timpului dezvăluite tot felul de metode prin care pășunile ajungeau la oricine, mai puțin la crescătorii de animale. În plus, noile directive creează presiuni suplimentare pentru fermieri, iar zootehnia pare să fie la urma preocupărilor celor care decid soarta agriculturii românești de la tribunele europene.

„E posibil ca cel care a negociat intrarea în Uniunea Europeană să considere islazurile comunale din zona de deal pășuni permanente? Dacă stăm și ne uităm pe harta României, din zona de deal și până în Lunca Dunării toate islazurile sunt create în jurul comunelor, pe cursul râurilor. Să zicem că suntem locuitori ai unei comune unde la un moment dat aveam terenuri și câte cinci vaci. Nu ne duceam fiecare cu ele la păscut și atunci am creat în devălmășie aceste islazuri ca să putem pășuna. Au venit acești experți și au spus «nu, domnule, acestea sunt pășuni permanente și nu aveți voie să le arați sau supraînsămânțați.» Așa că le ținem așa, în pierdere. O pășune înființată produce undeva la 35 de tone de masă verde, pe când una neîngrijită nu produce nici 5 tone. Și atunci unde este avantajul? Plus că islazurile au trecut din proprietate publică în proprietate privată a comunelor și acum un primar care nu vrea să aibă zootehnie în comună transformă islazul în parc fotovoltaic sau alltceva. S-au dictat niște linii.“

• „Gândiți-vă la programele de imediat după integrare. Ce a susținut Uniunea Europeană? A susținut cultura vegetală, cultura de viță-de-vie pentru vin nu pentru masă, pomicultura și legumicultura nu au fost sprijinite, zootehnia, de asemenea, nu pentru că asta însemna un pas înainte în procesare pentru România, locuri de muncă și plus-valoare. Noi facem cerealele și le dăm lor și restul fac ei. Aducem legume și fructe din import.“

• „Am intrat aproape ultimii în Uniunea Europeană. Credeți că cei care au fost primii ne-au primit pe noi ca să ne fie nouă bine? Nu! Noi trebuie să fim o piață de forță de muncă și de desfacere. Supermarketurile au închis aproape tot. Unde era Tractorul Brașov este acum un supermarket. Ce spune asta?“

Laura ZMARANDA

România deține un șeptel de cca 2 mili­oane de capete de taurine, ceea ce reprezintă aproximativ 2,30% din totalul efectivului exploatat la nivelul Uniunii Europene (FAOSTAT 2017). 90% din vacile din România sunt crescute în ferme de tip asociativ-familiale sau simple gospodării, iar restul de 10% în ferme de tip industrial (MADR, 2017). Acest articol se adresează acelor exploatații cu caracter tradițional și își propune să înlesnească pentru fermieri înțelegerea principiilor de alimentație caracteristice sistemului românesc de exprimare a necesarului nutritiv al animalelor și al valorii nutrețurilor.

Pentru ca o vacă să producă lapte de calitate, în condiții de eficiență economică, aceasta trebuie să primească o rație echilibrată. Necesarul nutrițional al unui animal se compune din necesarul pentru întreținerea funcțiilor vitale (ceea ce necesită animalul ca să poată trăi) și necesarul pentru producția de lapte. Exprimarea acestui necesar nutrițional se face cu ajutorul a cel puțin 5 principii nutritive: substanță uscată (kg/cap/zi), energie (UNL/cap/zi), proteină (g PDI/cap/zi), minerale (g Ca și P/cap/zi) și caroten (mg/cap/zi).

SUBSTANȚA USCATĂ

Taurinele sunt animale poligastrice, prezentând anumite particularități la nivelul sistemului digestiv.

Astfel, stomacul acestora este tetracameral și specializat în valorificarea furajelor de volum (bogate în celuloză). Pentru o bună funcționare a prestomacurilor este necesară acordarea unei atenții deosebite structurii și conținutului rației. Pentru evaluarea acestui parametru, trebuie să ținem cont de structura fizică a rației (particulele de furaj trebuie sa aibă dimensiuni cuprinse între 1-3 cm), coeficientul optim de încărcare (kg SU/UN între 1,5 și 3,3) și fermentescibilitatea mijlocie (nivel de energetice echilibrat).

ENERGIA

Se măsoară în unități nutritive lapte (UNL), sistem românesc, propus în 1991 de Ghe. Burlacu. Necesarul vacilor este de cca 0,95 UNL/100 kg greutate vie și de 0,48 UNL/litru de lapte.

Tabelul de mai sus permite stabilirea exactă a necesarului zilnic de energie al unei vaci de lapte. Acesta se află la intersecția dintre linia corespunzătoare greutății vii a vacii cu coloana producției de lapte. În cazul de mai sus, o vacă cu o greutate de 550 kg și o producție zilnică de 20 litri de lapte/zi va necesita un aport energetic de 14,70 UNL.

PROTEINA

Pentru exprimarea necesarului de proteină se recomandă sistemul francez care presupune folosirea proteinei digestibile în intestin (g PDI). Acest sistem ține cont de capacitatea biomasei ruminale de a prelucra sursele de proteină, atât din punct de vedere energetic, cât și din punctul de vedere al conținutului de azot. Astfel, sistemul PDI presupune exprimarea necesarului în PDIE (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul energetic al rației) și PDIN (proteina digestibilă în intestin permisă de conținutul în azot al rației). Cele trei valori trebuie să fie egale (necesarul se exprimă în g PDI, iar aportul în g PDIE și g PDIN), având în vedere că vaca poate valorifica aportul proteic doar la nivelul parametrului cel mai mic. Dacă o vacă are un necesar de 1.250 g PDI, iar rația cu care este hrănită asigură un aport de 1.000 g PDIE și 1.300 g PDIN, vaca va primi prin rație un aport real de proteină de doar 1.000 g PDI/zi, ceea ce nu este suficient! Necesarul de întreținere al unei vaci este de cca 67,5 g PDI/100 kg greutate vie și de 50 g PDI/litru de lapte produs.

Și în acest caz, intersecția dintre linia determinată de greutatea vacii și coloana definită de nivelul producției determină necesarul de proteină al animalului. Vaca exemplificată aici va avea un necesar de 1.371 g PDI.

MACROMINERALELE

Fermierii trebuie să acorde o atenție deosebită aportului de calciu (g Ca/zi) și fosfor (g P/zi), deoarece acestea joacă un rol vital în menținerea bunăstării animalelor producătoare de lapte. Se recomandă câte 5 g de Ca și P pentru fiecare 100 kg greutate vie a animalului și câte 3 g, respectiv 2 g, de Ca și P pentru fiecare litru de lapte produs. O vacă de 550 kg și cu o producție de 20 litri de lapte va avea următorul necesar de macroelemente:

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g Ca = 27,5 g Ca

Producție: 20 L lapte * 3,0 g Ca/L = 60,0 g Ca

Total: 87,5 g Ca

Întreținere: 550 kg GV/100 * 5,0 g P = 27,5 g P

Producție: 20 L lapte * 2,0 g P/L = 40,0 g P

Total: 67,5 g P

VITAMINELE

În general, aportul vitaminic se asigură prin suplimente și premix-uri, iar în grija fermierului rămâne doar echilibrarea surselor de caroten. Necesarul vacilor de lapte este de 15 mg/100 kg GV și 15 mg/1 L lapte. Astfel, vaca exemplificată va avea un necesar de 382,5 mg caroten/zi.

RAȚIA ZILNICĂ

Furajele care formează rația zilnică reprezintă surse de nutrienți (UNL, PDI, Ca, P, caroten etc.). Dezideratul major este acela de a găsi combinarea optimă a acestora astfel încât necesarul nutrițional al vacilor să fie satisfăcut în proporție de 100%.

Având în vedere variabilitatea producției de lapte a unui efectiv de vaci de lapte, se recomandă optimizarea unor rații individuale sau formarea de grupe tehnologice. Pentru a ușura această muncă a nutriționistului se poate aplica următoarea strategie de alimentație:

• se va calcula o rație de bază care să satisfacă necesarul vacilor pentru întreținere și producția a 10 litri de lapte;
• producția de lapte ce depășește cei 10 litri asigurați prin rația de bază va fi susținută cu ajutorul unui nutreț combinat de completare astfel optimizat încât, prin administrarea unui kg, să asigure producția a 2 l de lapte.

O rație bine echilibrată, destinată vacii prezentate aici, va avea următoarele structură și caracteristici:

• 25 kg siloz de porumb
• 8 kg fân de lucernă
• 5 kg nutreț combinat IBNA pentru vaci în lactație exploatate în sistem semiintensiv.

Prin combinarea celor trei furaje, rația asigură bunăstarea vacii și manifestarea potențialului genetic al acesteia. Avantajul principal al acestei metode constă în faptul că rația este foarte versatilă doar prin modificarea cantității de nutreț combinat în funcție de variația producției de la o zi la alta sau de la o vacă la alta. IBNA Balotești vă propune un nutreț combinat a cărui structură și optimizare au rezultat în urma studiilor efectuate de cercetători cu experiență vastă în domeniu. De asemenea, specialiștii noștri stau la dispoziția crescătorilor care doresc consultanță în domeniul nutriției vacilor de lapte.

Pentru detalii suplimentare, vă stăm la dispoziție!

Drd. ing. Filip ILIESCU

IBNA Balotești
0733.679.823
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

În tihna satului bucovinean, un tânăr sucevean, Ionuț Adomnicăi, este mulțumit de mica lui afacere în zootehnie, o fermă de vaci de lapte. Ferma Văcuța „Ica“ a fost înființată pe Valea Siretului de Jos, în localitatea Corocăiești, comuna Verești, județul Suceava.

„Peste cinci ani sper că voi moderniza ferma și voi putea deschide și un punct gastronomic.“

Investiții prin Măsura „Instalarea tinerilor fermieri“

Tânărul Ionuț Adomnicăi a beneficiat în anul 2017 de sprijinul acordat prin Măsura „Instalarea tânărului fermier“ – submăsura 6.1 în valoare de 40.000 de euro. Banii obținuți i-a folosit pentru a îmbunătăți activitatea în ferma vegetală și în cea zootehnică. Concret, a achiziționat animale cu origine controlată, a construit un grajd cu utilitățile necesare funcționării capacităților de producție, a cumpărat un tractor, a realizat rețeaua de apă și canalizare, a asigurat alimentarea cu energie electrică a rețelelor din incinta fermei, a împrejmuit ferma și a creat spații verzi.

„Ferma aceasta este mai degrabă una de familie. Totul a început în 2010, când a trebuit să găsim o soluție pentru a ține animale în afara satului pentru că apăruse Legea mirosurilor și noi aveam mult mai multe exemplare decât efectivul permis.

Practic, din 2016 am înființat propria mea exploatație cu cca 20 de capete, iar în 2020 am ajuns la un efectiv cu 45 de animale. Cu animalele părinților, ferma avea cca 80 de exemplare, dar din cauza secetei și a lipsei forței de muncă am redus efectivul la aproape 40 de animale. Laptele obținut este procesat într-un spațiu special amenajat, în propria gospodărie, iar produsele precum telemeaua, cașcavalul și brânzeturile sunt vândute la comandă, în piețe volante și pe Internet. Distribuția am început-o în «Piața Volantă – din drag de Bucovina», după care am început colaborarea cu două magazine alimentare din oraș, iar restul producției am vândut-o direct din fermă“, ne mărturisește tânărul crescător.

Ciclul de producție este închis

Fermierul sucevean a ales două rase, respectiv Holstein Red și Friesian, pentru că sunt mult mai productive prin comparație cu alte rase, dar și câteva Bălțate românești cu scopul de a îmbunătăți calitatea laptelui. 

„Atunci când procesezi laptele ai nevoie și de calitate, iar dacă aș mai putea accesa un proiect pe minimis nu ar fi exclus să mă axez doar pe rasa Jersey. Sistemul de furajare este încă unul clasic, l-aș îmbunătăți doar dacă aș accesa un proiect de modernizare, fiecare animal are propria rație, dar a fost nevoie de câțiva ani buni să ajung la o rație echilibrată. Nu este încă perfectă“, specifică Ionuț.

Ca să construiești o fermă la standardele actuale, cu un efectiv de 50 capete, îți trebuie cel puțin 350.000 euro, specifică suceveanul. „Eu am beneficiat de submăsura 6.1. – „Instalarea tânărului fermier“ în 2017, cea cu 40.000 euro, iar restul investiției a fost făcută din buzunarul meu. Aici vorbim și despre unitatea de procesare. În ferma mea circuitul este închis pentru că eu produc, procesez și comercializez. Oricum, cred că fermele care vând lapte procesatorilor nu au viitor și vreau să fac performanță la mine în fermă“, conchide Ionuț Adomnicăi.

Beatrice Alexandra MODIGA

Tânărul crescător de bovine vasluian Dimitrie Andrei Druțu, de doar 20 ani, este sufletul unei ferme de bovine Red Angus din comuna Șuletea, județul Vaslui. Tânăr şi energic – aşa poate fi caracterizat, pe scurt – Andrei Druțu este mic fermier într-o zonă în care nu rezistă decât oamenii puternici şi chibzuiţi. Viaţa este grea, iar micii fermieri nu îndrăznesc să se gândească la afaceri de mare anvergură, preferând politica paşilor mărunţi. După cum vom vedea, o investiţie se limitează la câteva vaci, o suprafață de teren arabil, eventual câteva utilaje mici.

Investiție amortizată în trei ani

Andrei împreună cu familia administrează o suprafață de 200 ha teren agricol și 35 ha pășune. Începând cu anul 2018 familia Druțu a achiziționat un lot de 20 de vițele rasa Red Angus din Germania, iar pentru o mai bună performanță vițelele au fost însămânțate artificial cu material genetic de calitate, obținând astfel exemplare deosebite în decursul acestor ani. În prezent, efectivul are 60 de capete. Investiția în lotul de animale, în anul 2018, a fost de 30.000 euro. Masculii au fost vânduți pentru reproducție la diferite ferme mari de Red Angus din țară, precum și vițelele, prețurile variind între 2.000 și 2.500 euro masculul și 1.600 euro vacile. Investiția a fost amortizată după vânzarea primului lot de tineret bovin, într-un interval de 3 ani.

Pasiunea se moștenește

„Din copilărie cred că am devenit «mic fermier», am moștenit pasiunea pentru agricultură de la tatăl meu, care a înființat ferma în anul 2011. La început a fost arendată o suprafață de 60 hectare de teren arabil, 30 hectare pășune. Ulterior a fost cumpărată o parte din fosta fermă zootehnică din comună. În perioada 2011-2018, domeniul de activitate al fermei a fost achiziția de tineret bovin, cu greutate între 200-250 kg, îngrășarea acestora și exportul la fermele din țările arabe. În tot acest timp ferma s-a dezvoltat, am investit în achiziționarea de utilaje agricole performante și construirea de noi adăposturi pentru animale, dar am fost preocupați și de mărirea suprafeței de teren. În prezent avem o suprafață de 200 hectare teren agricol și 35 hectare pășune“, specifică crescătorul vasluian.

Se vrea o fermă bio...

Pornid de la premisa că ,,niciun lucru important nu poate fi realizat fără pasiune și dăruire“, tânărul crescător vasluian le recomandă celor care doresc să investească în această rasă de bovine să o facă cu încredere. „Costurile cu furajarea și forța de muncă sunt minime, iar investiția poate fi recuperată într-un interval relativ scurt de timp. În viitor ne dorim extinderea fermei atât din punctul de vedere al creșterii suprafeței de teren, cât și al numărului de bovine. Pentru mine, ca tânăr fermier, acest domeniu reprezintă o provocare continuă, plină de acțiune, care aduce satisfacție personală, fapt ce mă face să-mi doresc să continui și să perseverez zilnic. Am ales această cale din pasiunea pentru natură și a tot ce ne înconjoară, datorită prestigiului meseriei ce datează încă de la începuturi și, nu în ultimul rând, pentru că doresc să comercializez animale ce provin din rase pure, crescute bio.“

Aberdeen Angus este o rasă de taurine crescută pentru producția de carne, care în prezent are o mare răspândire în întreaga lume, fiind apreciată pentru carnea deosebit de gustoasă. Este de culoare roșie sau neagră, fără coarne, cu greutate corporală a vacilor de 500-550 kg și randament la tăiere pentru animalele îngrășate de 65-70%. În timpul anotimpului călduros animalele se țin la pășunat cu gard electric, iar pe timpul iernii nu necesită adăposturi performante, putând fi ținute și în aer liber. Furajarea constă în amestecuri de lucernă și fân, suplimentate dacă este cazul cu porții de cereale (tain).

Beatrice Alexandra MODIGA

Lucian Frățilă împreună cu familia sa deține în Șeica Mare, Sibiu, o fermă de vaci Black Angus în rasă pură. Ideea de a înființa o astfel de fermă s-a concretizat într-o afacere profitabilă, de aceea este recomandat ca fermierii din această zonă mirifică, cu pășuni naturale din Mărginimea Sibiului, să îi urmeze exemplul.

Este o rasă ușor de întreținut

Afacerea familiei Frățilă este în plină dezvoltare acum, dar debutul din 2017 a fost asigurat de doar patru exemplare achiziționate de la o fermă din Agnita. Practic, cu aceste patru animale s-a pus baza afacerii de astăzi care mizează pe trăinicie și calitate. Ulterior, în același an, fermierul, despre care cunoscuții spun că ar avea un simț dezvoltat al afacerilor, a mai achiziționat încă șase bovine. 

În prezent, Lucian are un efectiv de 56 de exemplare, 20 de vaci aflate efectiv în producție și restul diferite categorii: de tineret la îngrășat, pentru reproducție etc.

„Am ales rasa Angus pentru că este mai ușor de întreținut. În cazul creșterii ei fermierul nu este condiționat de un program fix cum este cazul în sectorul de creștere a vacilor de lapte. În plus, o mare parte a anului bovinele Angus pot fi ținute pe pășune. Doar în lunile geroase de iarnă acestea stau într-un grajd deschis care le oferă posibilitate de a ieși oricând afară.“

Chiar dacă în România nu există mulți consumatori de carne de vită Angus, marfa lui Lucian Frățilă este apreciată, iar vânzările sunt considerabile. Tăurașii destinați sacrificării sunt comercializați către firme mari din Agnita sau la Blaj.

Dezvoltarea s-a bazat pe două proiecte

Fermierul ne-a prezentat și un plan scurt de afacere. „Un fermier care vrea să înceapă o astfel de afacere trebuie să știe că prețul pentru un exemplar variază între 2.000-2.500 de euro. Este foarte important să alegi genetică de top. Rentabilitatea începe de la 10 exemplare în sus pentru că, având acest efectiv minim, primești, spre exemplu, subvenție.“ Lucian Frățilă are numai exemplare cu pedigree și este înscris în Asociația crescătorilor de vaci Angus din Sibiu. Reprezentanții acesteia vin de două ori pe an, cântăresc vițeii, văd ce performanțe au și, în funcție de acestea, păstrează sau nu produșii. În ferma din Șeica Mare taurii sunt izolați de restul efectivului pentru a se evita consangvinizarea.

Lucian Frățilă și-a dezvoltat afacerea accesând două proiecte în anul 2013, unul prin măsura Instalarea tinerilor fermieri și altul prin măsura Modernizare fermă. Obținerea fondurilor prin această ultimă măsură i-a permis achiziționarea mai multor utilaje, precum remorcă, freză, plug etc.

Fermierul deține și teren arabil, respectiv 10 ha destinate exclusiv producerii bazei furajere, iar restul până la 50 ha, cât are în total, este pășune. Acesta a menționat că nu există posibilitatea de extindere. „Câtă pășune avem, atâtea vaci ținem. Ne limităm. Este ceva de genul «nu te întinde mai mult decât îți este plapuma».“

De ce este scumpă această carne

Carnea de vită Black Angus are numeroase beneficii. Aspectul deosebit este dat de cantitatea de grăsime intramusculară, de marblingul fin (fâșiile de grăsime ce lasă impresia unei cărni marmorate). Este o carne fragedă care are cu 30% mai puțin colesterol decât carnea de vită normală. Are straturi uniforme de grăsime care sunt distribuite în țesuturile musculare, iar aceasta îmbogățește colesterolul bun din sânge. Vitele primesc hrană naturală de calitate, iar cerealele atent selectate le asigură o stare bună de sănătate.

Carnea de vită Black Angus conține vitaminele B6, B12 și D care aduc multe beneficii organismului. Vitamina B6 este utilă sistemului nervos, are rol în imunizarea față de cancer și în prevenirea aterosclerozei. Metilcobalamina sau vitamina B12 din această carne se aseamănă cu hemoglobina din sânge, are un rol deosebit în prevenirea anemiei, în dezvoltarea și protejarea sistemului nervos. Vitamina D susține dezvoltarea oaselor, a dinților, previne osteoartrita, osteoporoza, ajută la absorbția calciului și a fosforului în organism, crește imunitatea. De asemenea, conține fier ușor digerabil, fier hem, care se absoarbe foarte repede în organism. Fierul combate anemia, oferă energie organismului, menține sănătatea și rezistența sistemului imunitar.

Carnea de vită Black Angus conține importante minerale pentru sănătate – zinc și magneziu –, iar în plus are proprietăți anticancerigene (pot ajuta în mod activ la eliminarea substanțelor care produc cancer în organismul uman). Acest tip de carne conține acizi grași Omega-3 care reduc riscul de diabet, obezitate și cancer, este bogată în proteine, conține aminoacizii esențiali pentru sănătatea organismului și previn îmbolnăvirea.

Anca LĂPUȘNEANU

Ilie Iulian Merticariu este un cunoscut fermier botoșănean care exploatează o suprafață de peste 3.000 de hectare de teren agricol și deține o fermă zootehnică cu sute de capete de bovine, rasa Holstein, dar și cca 1.000 de capre, rasele Alpină Franceză și Carpatină, în comuna Ripiceni. „Prețul laptelui nu acoperă cheltuielile. Stăm la mila lui Dumnezeu dacă nu plouă! Tot ce facem aici este o muncă aproape colosală, nu avem zile libere, sărbători!“

Laptele se vinde ieftin

„Am început această activitate în urmă cu 28 de ani și am evoluat ușor-ușor“, ne spune crescătorul botoșănean. „Avem în jur de 490 de capete de bovine, dintre care vreo 216 la muls, iar restul este tineret, de la o lună până la 2 ani. Sunt bovine din rasa Holstein, marea majoritate fiind aduse din Germania, Austria și de pe la Alba Iulia, o serie. Prima dată am început cu 10 juninci de la Stațiunea Dancu pe care le-am înmulțit, dar nu am reușit să fac un efectiv mare pentru că la vaca de lapte e greu de ținut efective mari.“

Fermele românești de vaci de lapte sunt pe marginea prăpastiei din cauza prețului mic cu care pleacă laptele din fermă. Cea mai grea muncă este în ferma de vaci de lapte, însă, din păcate, beneficiile nu sunt pe măsură și asta pentru că laptele se vinde ieftin.

„Obținem în jur de 32,5 litri / cap de animal. Laptele ajunge la Five Continents, dau zilnic în jur de 6 tone de lapte; 1,9 lei / litru iau în momentul de față, un preț care nu acoperă cheltuielile. Statul român ar trebui să vină cu mai multe subvenții, așa cum se întâmplă în Germania, Austria, chiar și în Ungaria. În aceste state sunt mult mai mari subvențiile decât la noi ca să nu se ducă mai sus prețul laptelui; dacă în Germania e 0,28 eurocenți / litru, la noi e mai puțin de 50 cenți“, adaugă crescătorul botoșănean.

Creșterea caprelor, afacere de nișă

În acest moment, creșterea caprelor pentru producția de lapte este o afacere de nișă, iar cheia succesului stă în alegerea atentă a geneticii animalelor, la care se adaugă un plan bun în ceea ce privește comercializarea și procesarea laptelui. Acest aspect ni-l mărturisește Iulian Merticariu, care, pe lângă efectivul numeros de bovine, are un efectiv destul de mare și de capre.

„Am în jur de 1.100 de capre, rasa Carpatină și Alpină Franceză, producția zilnică de lapte pe cap de animal fiind de 2 litri. Momentan, nu pot să apreciez exact cantitatea pentru că marea majoritate a caprelor au și câte o ieduță și mănâncă lapte. Am luat 100 de exemplare din rasa Alpină Franceză, dar au rămas puține pentru că s-au acomodat greu“, specifică Ilie Iulian Merticariu.

Zootehnia nu se poate face fără cultură mare

Zootehnia este o activitate care nu se poate practica fără cultură mare proprie, ne mai spune fermierul botoșănean. „Lucrez 3.150 ha înființate cu lucernă, siloz, porumb boabe, soia, floarea-soarelui; fără cultură mare nu reziști pentru că nu obții un profit, doar te menții pe linia de plutire, să nu zicem că mergem doar pe pierdere. Este o muncă aproape colosală, nu este sărbătoare, nu este duminică, trebuie să fim non-stop aici. Ca să reziști în zootehnie trebuie să-ți placă acest domeniu, altfel nu ai șanse! Tot ce este făcut aici a fost realizat din bani proprii sau prin leasinguri, n-am accesat niciun proiect european pentru că este foarte greu. Acest lucru îl pot confirma toți fermierii care au accesat fonduri europene. Se pare că totul va fi mult mai scump, o să fie dublu pentru că s-a dublat prețul îngrășămintelor, erbicidelor, motorina, inclusiv șrotul de floarea-soarelui pe care îl pun în rația animalelor. Mai suntem și la mila lui Dumnezeu pentru că, dacă nu plouă, nu știm ce o să fie având în vedere că de la începutul anului nu a plouat deloc.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Diagnosticul timpuriu al gestației este extrem de important din punct de vedere economic şi tehnologic, la nivel de fermă utilizându-se în mod uzual diagnosticul clinic (examenul transrectal) după 45 de zile de la însămânțare şi/sau diagnosticul ecografic, după 28 de zile de la însămânțare. Ambele metode au o precizie ridicată, de 95-100%, recomandându-se utilizarea lor complementară.

Durata gestaţiei la taurine este în medie de 280-283 zile, în funcţie de rasă, paritate, tipul gestaţiei, sexul produsului şi factorii de mediu. La vacile de lapte primele luni de gestaţie reprezintă o perioadă critică întrucât rata avorturilor embrionare poate ajunge până la 15%.

Durata repausului mamar şi momentul înțărcării vacilor se stabilesc în funcţie de paritate, nivelul productiv şi starea de întreținere a acestora. Perioada de repaus mamar are o influenţă semnificativă asupra creșterii și dezvoltării normale a fătului, dar și asupra producției de lapte din lactația următoare.

Durata optimă a repausului mamar este de 60 zile, cu limite între 35 şi 70 zile. Prin nealocarea unei perioade minime de repaus mamar, producţia de lapte a vacilor se reduce cu 25-30% în lactația următoare. Durata repausului mamar la vacile primipare se recomandă să fie cu cca 10 zile mai mare, având în vedere că la acestea procesul de creştere nu este încheiat, fapt ce permite refacerea rezervelor corporale.

Recomandări privind înțărcarea vacilor:

• eliminarea concentratelor din rație și administrarea exclusiv de nutrețuri fibroase şi suculente cu o săptămână înainte de înțărcare;
• la vacile cu producție de lapte sub 5 litri/zi, mulsul se poate întrerupe brusc, caz în care se recomandă ca sferturile să fie tratate cu produse care stimulează încetarea secreţiei lactate (de exemplu Noroseal 4 g, Keraseal 4 g). De asemenea, se recomandă ca dezinfecţia mameloanelor să fie efectuată cu o soluție pe bază de acid lactic, iod sau clorhexidină, în vederea scăderii încărcăturii bacteriene;
• la vacile cu producție de lapte mai mare de 10 litri/zi, cu 7-10 zile înainte de data programată a înţărcării, se reduce valoare energetică a raţiei astfel încât aceasta să acopere doar necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale. La vacile cu producţii mari de lapte înţărcarea se poate face şi prin reducerea numărului de mulsori la o dată pe zi;
• sistarea sintezei laptelui se poate face prin administrarea de cabergolină, după 4 ore de la ultima mulsoare, administrându-se 5 ml în doză unică. În acest caz, durata repausului mamar trebuie să fie de minimum 35 de zile, având în vedere timpul de aşteptare pentru eliminarea substanţei active din organismul vacii.

Recomandări privind furajarea vacilor în repaus mamar:

• în primele 6 luni de gestaţie fătul are un ritm de dezvoltare redus, rația vacii trebuind să acopere doar necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale şi pentru susţinerea producţiei de lapte;
• în raţia vacilor în gestaţie avansată se recomandă utilizarea furajelor de calitate, cu un grad de digestibilitate ridicat, cu acţiune uşor laxativă, corespunzătoare din punct de vedere igienic şi organoleptic;
• raţia zilnică trebuie să acopere necesarul pentru păstrarea funcţiilor vitale, iar pentru dezvoltarea fătului şi a refacerii rezervelor corporale, echivalentul pentru producerea a 7-9 litri de lapte. Subalimentaţia în această fază generează o creştere a procentului de fătări distocice şi avorturi, conducând la scăderea producţiei de lapte în lactaţia următoare şi la tulburări de reproducţie;
• raţia vacilor să fie constituită în principal din fânuri de leguminoase (lucernă, trifoi roşu) şi graminee, asigurând un nivel de proteină de 12% la vacile adulte şi de 14% la vacile primipare. Este recomandat fânul de lucernă de foarte bună calitate deoarece asigură necesarul vacii de Ca şi K şi un nivel optim de celuloză al raţiei;
• silozul de porumb să nu depăşească 30-35% din ingesta totală de substanţă uscată a vacilor în gestaţie avansată, fiind recomandată utilizarea amestecului furajer unic;
• furajele concentrate se administrează în cantitate foarte mică (1-2 kg/zi), astfel se menține microbismul ruminal și se reduc problemele digestive după fătare;
• adăparea vacilor se face ad libitum (la discreţie), cu apă la temperatura de 12-19° C, asigurând un minimum de 40 litri/cap/zi;
• în ultimele 3 săptămâni de gestaţie se suplimentează raţia cu vitamine şi minerale, în special seleniu şi vitamina E, pentru a reduce semnificativ procentul de retenţii placentare şi pentru a asigura vigoarea viţelului şi calitatea colostrului;
• în ultimele zile ale gestației apar frecvent constipații, motiv pentru care se recomandă administrarea unor barbotaje care conţin: 2 kg de tărâţe, 0,5 kg de melasă şi 5 litri de apă. În cazul apariţiei edemului mamar antepartum trebuie scoasă sarea din raţie.

Recomandări privind întreţinerea vacilor în repaus mamar:

• adăpostul vacilor în repaus mamar trebuie să asigure 10-12 m2/cap, fiind de dorit întreţinerea nelegată a vacilor în această perioadă;
• deoarece în primele 14 zile după înţărcare ugerul vacilor este susceptibil la o serie de infecţii bacteriene, pentru evitarea contaminării ugerului cu diverși patogeni așternutul trebuie menținut curat și uscat;
• asigurarea regimului de mișcare a vacilor gestante este foarte important deoarece mărește apetitul vacilor, intensifică circulația sangvină la nivelul membrelor, ușurează fătarea și reduce incidența prolapsului vaginal şi al retențiilor placentare;
• vacile în gestaţie avansată vor fi întreţinute în loturi de maximum 15-20 de capete pentru a preîntâmpina avorturi de natură mecanică ca urmare a interacţiunilor agresive dintre animale;
• mutarea vacilor în boxe de fătare individuale cu 4-6 zile înainte de data programată a fătării, asigurând 8-10 m2/cap.

Recomandări privind tratamentele sanitar-veterinare la vacile în gestaţie avansată:

• efectuarea vaccinului de imunizare cu producere de anticorpi împotriva E. coli, rotavirus și coronavirus, cu 30 de zile înainte de fătare;
• imunizarea prin vaccinare împotriva rinotraheitei infecțioase bovine, diareei virale bovine, tricofiției, bolilor respiratorii produse de virusul parainfluenței, virusului sinciţial bovin respirator și pasteurelozei, în momentul scoaterii la pășune;
• profilaxia infecțiile bacteriene la taurine prin vaccinarea împotriva pasteurelozei și a complexului bolilor respiratorii;
• pentru prevenirea zoonozelor, Direcțiile Sanitar Veterinare judeţene stabilesc vaccinurile auxiliare în funcţie de specificul zonei şi la intervale de 2-3 ani se recomandă efectuarea vaccinurilor clostridiale împotriva enterotoxiemiei şi tetanosului, imunizarea fiind transmisă prin colostru la vițel.

Andra ŞIPOŞ, Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti

Activitatea de reproducţie influenţează semnificativ productivitatea şi eficienţa economică a fermelor de vaci de lapte. Lactaţia vacilor este condiţionată de fătare, iar intervalul între fătări (calving interval) influenţează cantitatea de lapte obţinută per lactaţie, fiind totodată cel mai utilizat indicator în evaluarea eficienţei reproductive.

La nivel european se estimează pierderi de cca 4-6 euro/zi/vacă pentru fiecare zi suplimentară de repaus uterin, înregistrată după 60 de zile de la fătare. Mai mult, costurile ridicate pentru achiziţionarea materialului seminal congelat, în special cel provenit de la tauri cu valoare de ameliorare ridicată şi/sau sexat, precum şi costurile cu operatorul însămânţător impun o evaluare periodică a activităţii de reproducţie la nivelul fermei.

Condiții de admitere

Pentru a putea monitoriza în mod eficient activitatea de reproducţie din fermă, în vederea luării unor măsuri corective atunci când acestea se impun, o serie de factori-cheie trebuie cunoscuţi şi respectaţi, precum:

Admiterea la montă a viţelelor să se facă la greutăţi reprezentând minimum 65% din greutatea de adult a vacilor. Având în vedere variabilitatea mare în cadrul fermelor cu privire la dezvoltarea corporală a adultelor, se recomandă ca fermierii să cântărească un lot de 20-30 vaci multipare din ferma proprie, vaci aflate în lactaţiile IV-V, care şi-au încheiat procesul de creştere, stabilind astfel greutatea medie a vacilor din fermă.

Junincile trebuie să atingă o greutate corporală de minimum 90% din greutatea vacilor adulte în momentul fătării. Pentru fiecare 50 kg greutate corporală suplimentară a junincilor în momentul fătării se înregistrează o creştere a producţiei de lapte cu 300 kg în prima lactaţie. Sporul mediu zilnic de creştere a junincilor este recomandat să fie cuprins între 700 g şi 850 g, cu evitarea îngrăşării acestora, existând riscul depunerilor excesive a depozitelor de grăsime la nivelul aparatului genital şi al glandei mamare, cu repercusiuni negative asupra uşurinţei la fătare, fertilităţii şi producţiei de lapte.

Condiţia corporală a animalelor (BCS-Body Condition Scoring) la admiterea la montă să fie de minimum 2,5-3, iar la trecerea în repaus mamar se recomandă o condiţie corporală de 3-3,5. Condiţia corporală a vacilor (BCS) este o metodă de apreciere subiectivă a rezervelor corporale, acordându-se gradual note între 1 şi 5, nota 1 fiind acordată animalelor emaciate (foarte slabe), iar nota 5 animalelor foarte grase (obeze). La vacile din rasa Holstein, pierderea/ câştigul în greutate corporală a cca 30 kg corespund modificării unei unităţi BCS.

Pe lângă greutatea şi condiţia corporală a vacilor şi viţelelor, la admiterea acestora la montă se evaluează şi lărgimea crupei (distanţa dintre cele două puncte ale ischiilor), care pentru o fătare uşoară se recomandă să fie de minimum 20-22 cm (o palmă întinsă). Vacile care au crupe înguste, cu o distanţă între punctele ischiilor mai mică de 19 cm, pe cât posibil, nu se reţin pentru reproducţie din cauza riscului ridicat de distocii.

Pentru evitarea distociilor se recomandă alegerea taurilor amelioratori pentru uşurinţa la fătare. Această însuşire în ameliorare se numește „uşurinţă la fătare paternă“, fiind reprezentată de influenţa directă a taurului asupra frecvenţei distociilor. Uşurinţa la fătare paternă este o însuşire cu o heritabilitate modestă, cu valori cuprinse între 0,10 şi 0,12, iar uşurinţa la fătare a fiicelor taurului are o heritabilitate de 0,04-0,05. Deşi cele două însuşiri au un determinism genetic aditiv redus, având în vedere efectul cumulativ, se recomandă ca în alegerea taurilor (potrivirea perechilor) să fie urmărit acest criteriu, în special în fermele în care peste 20% din vaci au nevoie de asistenţă la fătare.

În cazul primiparelor, pentru a favoriza procesul de creştere se recomandă ca durata repausului uterin să fie prelungit cu un ciclu de călduri (20-21 zile), comparativ cu vacile multipare din fermă. Pentru susţinerea dezvoltării corporale pe parcursul primei lactaţii, raţia zilnică să fie suplimentată cu 1-2 kg furaje concentrate peste necesarul de întreţinere a funcţiilor vitale şi producţiei de lapte;

Durata repausului uterin la vacile de lapte este extrem de variabilă, fiind de regulă cuprinsă între 60 şi 140 zile. Pentru a obţine un interval între fătări de 12-13 luni, data montei fecunde nu trebuie să aibă loc mai târziu de 110 zile de la ultima fătare. Chiar dacă unele vaci manifestă călduri la 40-45 zile de la fătare, acestea nu se vor însămânţa mai repede de 60 de zile deoarece involuţia uterină nu este completă. La vacile cu producţii mari de lapte (peste 10.000 kg/lactaţie) intervalul între fătări este de regulă mai mare, fiind cuprins între 13-15 luni.

Ţintele privind numărul de însămânţări artificiale pentru obţinerea unei gestaţii sunt de 1,5 pentru viţele şi 1,8 pentru vacile multipare, valori mai mari de 2,5 IA/gestaţie indicând probleme de reproducţie în fermă. Dacă în fermă se folosește material seminal sexat, din cauza costurilor semnificativ mai mari de achiziție, se recomandă ca acesta să fie utilizat pentru însămânțarea vițelelor cu dezvoltare corporală armonioasă și fără patologii de reproduție.

Recomandări privind admiterea la montă a vițelelor în funcţie de gradul de dezvoltare corporală

(vezi tabel în revistă)

Andra ŞIPOŞ,

Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Bovinelor Baloteşti

Alexandru Szell, fostul director general al companiei Agrosel din Câmpia Turzii, furnizor de semințe de legume și flori, a virat de câțiva ani spre zootehnie. După ce și-a dovedit competențele în sectorul comercializării semințelor, astăzi se supune unei alte provocări – creșterea vitelor de carne. Am ținut să aflu care este povestea din spatele acestei decizii și am aflat într-o scurtă vizită chiar pe pășunile unde cresc nestingherite exemplarele de Angus ale domnului Szell.

– De când vă ocupați de zootehnie?

– Am înființat Green Farmsel în 2014, cu gândul să îmi dovedesc că mă pot ocupa și de altceva decât de semințe. Eu spun că am reușit, în acest moment ferma este pe plus, anual reușesc să vând 200 de capete și fără falsă modestie vă spun că nu fac față cererilor pe care le am.

– Asta este foarte bine, cum reușiți să vă găsiți clienții?

– În primul rând trebuie să spun că vin din vânzări. De-a lungul vieții am făcut cursuri, m-am specializat pe acest domeniu și îmi place foarte mult. Am înființat ferma pentru că la Agrosel s-a făcut o echipă de vânzări, iar eu nu îmi mai găseam locul. Așa că am făcut un pas înapoi și mi-am creat un alt produs pe care să-l pot vinde. În momentul de față nu reușesc să produc atât cât mi se cere. La mine este o satisfacție să vând.

– Dumneavoastră vă simțiți bine în zona vânzărilor, dar ce mesaj transmitem celor care au pornit pe același drum al creșterii vacilor de carne, dar nu reușesc să le valorifice atât de bine?

– Nu este suficient să fii bun pe vânzări, trebuie să ai și un produs bun de vânzare, adică la nivelul cerințelor din piață. Trebuie lucrat un pic și la partea de producție, pentru că animalele trebuie să arate cum dorește clientul. În cazul meu, a trebuit să-mi pun puțin mintea și contribuția ca aceste animale să fie sănătoase, cu tratamentele, deparazitările la zi, pentru ca în următorul an clientul să fie mulțumit. În acest sens am creat protocoale, angajații nici nu trebuie să gândească prea mult, ei trebuie doar să respecte niște protocoale, altfel nu pot avea produsul pe care vreau să-l vând.

– În cazul dumneavoastră, cine sunt clienții?

– Avem două segmente de clienți: un segment care vizează animalele cu certificate, pentru reproducție (femele și tauri), și un alt segment reprezentat de restaurante. Se conturează deja un trend pe piață, o cerere din ce în ce mai mare pentru o carne de calitate. Românul a fost un pic pe afară, a văzut cum se servește și este dornic să mănânce și acasă ce a văzut la alții.

– Câte animale aveți în acest moment?

– În prezent dispun de 460 de capete, din care 240 de mame, restul fiind viței înțărcați, neînțărcați și îngrășătoria.

– Nucleul pe care l-ați pornit la începutul afacerii a fost dezvoltat cu animale aduse din România sau din alte țări?

– În România nu am găsit atâtea animale câte aveam nevoie și am fost nevoit să aduc și din Germania. Toate animalele au certificat de origine, pedigree, montele sunt înregistrate, documentele sunt la zi.

– La ce vârstă și la ce greutate sacrificați animalele?

– Pentru o carne maturată, animalul trebuie să aibă minimum 600 kg, altfel nu se ridică la pretențiile clientului. Carnea trebuie să fie marmorată. De regulă, animalul atinge această greutate la 18-20 de luni. Ultimul camion cu animale pe care l-am încărcat a avut o medie de 628 kg, asta înseamnă că au fost și exemplare de 580 kg, dar și de 700 kg. Noi vindem la camion, așa este cel mai bine pentru toată lumea.

– Cu ce abatoare lucrați?

– Lucrez cu abatoare din România, dar am avut cerere și de la abatoare din Turcia. 2018 a fost primul an în care am avut și transporturi cu animale care au plecat la extern. M-a convins prețul, asta e.

– Ce preț ați obținut?

– Dacă în România primesc 8,50 lei/kg, în Turcia am primit 9 lei/kg. Chiar și la această valoare încă suntem sub prețul de producție, dar sper că încet, încet o să crească și vom acoperi costurile.

– În opinia dumneavoastră, care ar fi un preț corect, dacă nu ați beneficia de subvenții?

– Prețul corect ar fi de peste 12 lei/kg. Cu 12 lei/kg calculând, ajungem la zero. Ce ar fi peste 12 lei, ar însemna profit. De ce este foarte important profitul? Pentru că o mare parte a profitului se reinvestește. Spre exemplu, la Agrosel, în ultimii 20 de ani, 50% din profit s-a reinvestit, iar la început procentul a fost și de 80-90%. Tot așa procedez și la ferma cu vite, iar pentru că suntem la început procentul reinvestit este de 80-90%.

– Și în ce investiți acum?

– Am investit în utilaje moderne, pentru că omul este tot mai greu de găsit. Mergem pe utilaje mari, de capacități mari, în felul acesta nu mai este nevoie de doi tractoriști, ci doar de unul, îi pot da un salariu mai mare și toată lumea este câștigată.

– Ce suprafață are pășunea de care dispun animalele din ferma dumneavoastră și ce suprafețe agricole lucrați, pentru că mă gândesc că aveți nevoie de furajare pentru ele pe timpul iernii?

– Pășunea are 220 ha, o parte în arendă, o parte în proprietate. Avem și suprafețe agricole cultivate cu lucernă și porumb siloz. În acest moment avem 180 ha, dar nu sunt suficiente, încă mai avem nevoie de  200 ha teren pentru a produce tot furajul necesar animalelor și pentru a putea face rotația culturilor așa cum trebuie.

– Care ar fi punctele de care ar trebui să țină cont cei care ar vrea să investească în acest domeniu, la ce ar trebui să fie atenți?

– Probleme sunt, dar eu aș propune fermierilor să gândească de două ori cum exploatează resursa umană. Aici unde avem un deficit se simte, încă nu mă plâng, dar nu suntem departe. Pe de altă parte, ar trebui să fie atenți la sănătatea animalelor și la furajarea acestora.

– Cu siguranță, dacă aceste două aspecte sunt întrunite, o mare parte din treabă este făcută, pentru că știu bine, rasa Angus nu are nevoie de adăposturi sofisticate, cum este nevoie la rasele de lapte. În cazul fermei pe care o conduceți există adăposturi pentru animale sau le țineți doar pe pășune?

– Nu, timp de 6 luni pe an sunt pe pășune și 6 luni sunt pe stabulație, dar nu pe grajduri, ci pe niște saivane care au 3 laturi închise și una deschisă. Dar pot să spun că mare parte din timp stau afară, chiar și la -20°C. Singurul lucru de care se feresc este vântul și atunci se adăpostesc.

– Vă gândiți să faceți un restaurant, astfel încât să închideți lanțul și să aveți în afacere toate componentele de la animal, la carnea din farfurie?

– În momentul acesta încă țin legătura cu cineva, un bucătar de la Cluj, încă mă așteaptă ca să îl deschidem împreună, însă mai aștept, este un proiect de viitor. În acest moment prioritară este partea vegetală, dar am încheiat un contract cu un abator, putem livra carcasă către restaurante.

Patricia Alexandra POP

Ultima oprire din circuitul Holstein Ro Progresiv Tour ne-a dus în curtea unei ferme de elită din Ungaria. Printr-un management riguros și investiții masive, ferma Lakto KFT a ajuns să producă o cantitate de lapte impresionantă, iar administratorul ei, Kövágó Ignác, primește de 3 ani consecutivi titlul de Crescătorul anului din partea Asociației crescătorilor de vaci Holstein din Ungaria.

Ferma Lakto KFT se află azi în topul celor mai productive ferme de lapte din Ungaria. Preluată în urmă cu 20 de ani de familia Ignác, pe când producția de lapte era de 1.200 de litri de la 600 de vaci, ferma s-a dezvoltat în urma investițiilor masive făcute în timp. Proprietarul fermei, domnul Kövágó Ignác, spune că au avut multe proiecte, au investit constant, dar au fost sprijiniți și guvernamental. În felul acesta au accesat multe fonduri cu care au achiziționat utilaje, o sală de muls rotativă cu 40 de locuri, echipamente și s-au făcut două reabilitări ale fermei. Chiar și acum există în derulare un proiect în valoare de 4 mil. euro, pentru că și-au propus continuu să modernizeze ferma.

În prezent, unitatea deține 900 de vaci la muls, plus tineretul aferent și 1.200 ha de teren agricol care asigură mare parte din furajarea animalelor. Managementul fermei este asigurat de 4 tehnicieni, 2 asistenți și 3 agronomi, printre ei aflându-se și fiul proprietarului.

Cu o echipă restrânsă, dar cu mari investiții, ferma a reușit performanța de a ajunge pe primul loc la nivel național cu cea mai mare producție de lapte pe cap de vacă – adică 13.860 litri pe lanctație standard. În plus, aceasta este singura fermă în care vacile se mulg de 4 ori pe zi, la interval de 6 ore. Și mai este o regulă de la care nu se face rabat: cine ridică vocea sau atinge animalul automat este concediat. Normal, atât timp cât proprietarul are un respect deosebit pentru „fetele sale“ care produc banii, așa cum le numește pe cele 900 de văcuțe care dau lapte.

Bunăstarea animalelor este pe primul loc, iar performanța acestora i-a adus domnului Ignác în trei ani consecutivi titlul de Crescătorul anului, iar ca recunoștință pentru efortul depus asociația Holstein din Ungaria i-a oferit anul trecut un inel de aur. De altfel, succesul fermei are la bază o relație strânsă cu asociația crescătorilor de Holstein. Spre exemplu, cu ajutorul datelor oferite de asociație reușesc să ducă la bun sfârșit potrivirea perechilor. Informațiile trimise în timp util îi ajută să facă ameliorarea animalelor, managementul și dezvoltarea fermei. Tot cu ajutorul asociației au reușit să încheie colaborări externe, dar și să trimită animale la concursuri internaționale cu care au reprezentat Ungaria.

Perioada de exploatație a unei vaci poate fi și de 9 ani, însă conducerea fermei nu ține foarte mult la acest aspect pentru că, în funcție de piață poate vinde animalele bătrâne sau poate întineri efectivul, spunea domnul Ignác. Se lucrează mult cu material genetic sexat, ceea ce înseamnă că managementul reproducției este foarte bine organizat. Acest lucru îi permite ca anual să scoată la vânzare circa 120 de juninci, iar prețul unei juninci este de peste 2.000 de euro.

Și ar mai fi ceva interesant de spus: întreaga cantitate de lapte, adică 30.000 de litri pe zi, ajunge la un procesator din România. Și legătura cu România nu este doar la nivelul valorificării laptelui, ci și al colaborării cu fermierii români axați pe creșterea rasei Holstein. Spre exemplu, Nicușor Șerban, unul dintre fermierii care au vizitat această unitate, a cumpărat în urmă cu 4 ani peste 300 de juninci gestante, ceea ce înseamnă că o mare parte din efectivul fermierului român provine din această fermă.

Secretul acestor campioane depinde mult și de furajare. Vizitând zonele de depozitare a furajelor am aflat de la domnul Ignatz că silozul de porumb este alfa și omega producției de lapte. Din punct de vedere calitativ ceea ce am văzut este un furaj de primă clasă, iar acest lucru se datorează faptului că este bine conservat, prin tasare și lactobacili.

Întrebat care este rețeta de furajare, proprietarul fermei spune că procedează în felul următor: cu două săptămâni înainte de fătare este pregătit rumenul, iar după fătare, timp de 30 de zile, vacile primesc o furajare ușoară, mai slabă în aport energetic și proteic, dar și un premix pentru tampon gastric. Treptat se introduce un amestec special de furaje care să pregătească animalele pentru producția mare de lapte. Acest amestec de furaj are la bază 60% furaj fibros și 10% concentrat, ceea ce înseamnă 30% substanță uscată.

Patricia Alexandra POP

Laptele are un loc special la ediția din acest an a târgului – vineri, 22 septembrie, vom vedea ce aduce succes afacerilor din zootehnie, vom discuta despre situația, dificultățile și dezvoltarea creșterii animalelor de rasă de lapte cu cei mai buni specialiști și cu autoritățile și vom vizita ferme reprezentative. De asemenea, vă așteptăm la o expoziție și o prezentare de animale în ring.

Întâlniri profesionale și vizite la ferme în programul Zilei fermelor de lapte la Agralim

• 09.00-10.00 Vizitarea expoziției „Excelența în zootehnia regiunii de Nord-Est”
• 10.00-13.00 Întalnirea crescătorilor de animale de rasă de lapte din Regiunea Nord-Est. La întâlnire vor participa în jur de 300 de fermieri cu exploatații zootehnice.
• 13.00-14.30 Reprezentantii autoritatilor in dialog cu marii fermieri din zootehnie (Sala de conferințe „TransAgropolis”)
• 14.30-16.30 Prezentarea animalelor în ring în cadrul expoziției „Excelența în zootehnia regiunii de Nord-Est”.
• Începând cu ora 17.00  Vizite la Ferme de Vaci de Lapte.

Participarea la conferință și la vizitele la ferme este posibilă numai cu înscriere prealabilă, deci rezervați-vă un loc ACUM!

INREGISTREAZA-TE LA EVENIMENTELE DIN PROGRAM AICI!

AGRALIM 2017 își va deschide porțile în perioada 21-24 septembrie, în Parcul agroindustrial TransAgropolis din comuna Lețcani, situat la drumul european E583.

Fermierii, asociațiile agricole, companiile, specialiștii din domeniu și publicul larg sunt invitați la o ediție specială a celui mai apreciat târg agricol din Moldova, ediție ce marchează o nouă etapă a dezvoltării economice a sectorului agricol din regiune.