Fermele românești de vaci de lapte, pe marginea prăpastiei

Ilie Iulian Merticariu este un cunoscut fermier botoșănean care exploatează o suprafață de peste 3.000 de hectare de teren agricol și deține o fermă zootehnică cu sute de capete de bovine, rasa Holstein, dar și cca 1.000 de capre, rasele Alpină Franceză și Carpatină, în comuna Ripiceni. „Prețul laptelui nu acoperă cheltuielile. Stăm la mila lui Dumnezeu dacă nu plouă! Tot ce facem aici este o muncă aproape colosală, nu avem zile libere, sărbători!“

Laptele se vinde ieftin

„Am început această activitate în urmă cu 28 de ani și am evoluat ușor-ușor“, ne spune crescătorul botoșănean. „Avem în jur de 490 de capete de bovine, dintre care vreo 216 la muls, iar restul este tineret, de la o lună până la 2 ani. Sunt bovine din rasa Holstein, marea majoritate fiind aduse din Germania, Austria și de pe la Alba Iulia, o serie. Prima dată am început cu 10 juninci de la Stațiunea Dancu pe care le-am înmulțit, dar nu am reușit să fac un efectiv mare pentru că la vaca de lapte e greu de ținut efective mari.“

Fermele românești de vaci de lapte sunt pe marginea prăpastiei din cauza prețului mic cu care pleacă laptele din fermă. Cea mai grea muncă este în ferma de vaci de lapte, însă, din păcate, beneficiile nu sunt pe măsură și asta pentru că laptele se vinde ieftin.

„Obținem în jur de 32,5 litri / cap de animal. Laptele ajunge la Five Continents, dau zilnic în jur de 6 tone de lapte; 1,9 lei / litru iau în momentul de față, un preț care nu acoperă cheltuielile. Statul român ar trebui să vină cu mai multe subvenții, așa cum se întâmplă în Germania, Austria, chiar și în Ungaria. În aceste state sunt mult mai mari subvențiile decât la noi ca să nu se ducă mai sus prețul laptelui; dacă în Germania e 0,28 eurocenți / litru, la noi e mai puțin de 50 cenți“, adaugă crescătorul botoșănean.

Creșterea caprelor, afacere de nișă

În acest moment, creșterea caprelor pentru producția de lapte este o afacere de nișă, iar cheia succesului stă în alegerea atentă a geneticii animalelor, la care se adaugă un plan bun în ceea ce privește comercializarea și procesarea laptelui. Acest aspect ni-l mărturisește Iulian Merticariu, care, pe lângă efectivul numeros de bovine, are un efectiv destul de mare și de capre.

„Am în jur de 1.100 de capre, rasa Carpatină și Alpină Franceză, producția zilnică de lapte pe cap de animal fiind de 2 litri. Momentan, nu pot să apreciez exact cantitatea pentru că marea majoritate a caprelor au și câte o ieduță și mănâncă lapte. Am luat 100 de exemplare din rasa Alpină Franceză, dar au rămas puține pentru că s-au acomodat greu“, specifică Ilie Iulian Merticariu.

Zootehnia nu se poate face fără cultură mare

Zootehnia este o activitate care nu se poate practica fără cultură mare proprie, ne mai spune fermierul botoșănean. „Lucrez 3.150 ha înființate cu lucernă, siloz, porumb boabe, soia, floarea-soarelui; fără cultură mare nu reziști pentru că nu obții un profit, doar te menții pe linia de plutire, să nu zicem că mergem doar pe pierdere. Este o muncă aproape colosală, nu este sărbătoare, nu este duminică, trebuie să fim non-stop aici. Ca să reziști în zootehnie trebuie să-ți placă acest domeniu, altfel nu ai șanse! Tot ce este făcut aici a fost realizat din bani proprii sau prin leasinguri, n-am accesat niciun proiect european pentru că este foarte greu. Acest lucru îl pot confirma toți fermierii care au accesat fonduri europene. Se pare că totul va fi mult mai scump, o să fie dublu pentru că s-a dublat prețul îngrășămintelor, erbicidelor, motorina, inclusiv șrotul de floarea-soarelui pe care îl pun în rația animalelor. Mai suntem și la mila lui Dumnezeu pentru că, dacă nu plouă, nu știm ce o să fie având în vedere că de la începutul anului nu a plouat deloc.“

Beatrice Alexandra MODIGA