Maricel Popa, CJ Iași: „Un milliard de euro pentru un milion de cetățeni“

Maricel Popa a luat mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi în anul 2016, dar înainte de a veni aici a lucrat în mediul privat în jur de 27 de ani. În perioada 2012-2015 a fost secretar de stat la Ministerul Economiei, dar ulterior s-a decis să vină în administraţie şi s-a dedicat cetăţenilor cu sloganul „Un miliard de euro pentru un milion de locuitori“.

Investind în drumuri, investeşti în infrastructură!

Reporter: Cu siguranţă, atunci când v-aţi propus să candidaţi pentru această importantă funcţie, ca un bun cunoscător al judeţului, v-aţi propus realizarea unor obiective. Care au fost acelea?

Maricel Popa: Iaşul este al doilea judeţ din România care a atras cele mai multe fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Modernizare înseamnă eficienţă energetică, schimbat tâmplăria, dotarea şcolilor cu mobilier nou, centrale termice pe gaz, combustibili solizi sau păcură. Învăţământul şi sănătatea sunt cele două obiective pe care m-am canalizat şi pe care am vrut să le dezvolt foarte mult. În Iaşi s-au modernizat 44 de dispensare, iar 16 dintre acestea se construiesc de la zero. De asemenea, în Iaşi se construiesc 20 de grădiniţe, şapte creşe şi se modernizează restul grădiniţelor; în mediul rural nu s-a mai construit, cred, din anii ’60-’70. Totodată, prin Programele de Dezvoltare Naţională sunt peste 600 km de drumuri săteşti, drumuri comunale, având în vedere că marea majoritate a locuitorilor din judeţul Iaşi, respectiv 67%, locuiesc în mediul rural (…). Sunt peste 400 km finalizaţi deja de drumuri comunale.

Noi am început un program, poate cel mai ambiţios, de asfaltare a drumurilor judeţene.

Iaşul, comparativ cu alte judeţe, are 1.053 km de drum judeţean, din care 240 km erau asfaltaţi, 450 km erau de balast sau de piatră, mai aveam 93 km de drumuri de pământ şi resturi de drumuri de beton care erau degradate; la ora actuală avem peste 300 km de drumuri judeţene care sunt în diferite faze (…). Voi semna în luna februarie un proiect de 310 milioane de euro din fonduri europene pentru aducţiuni de apă şi canalizare absolut la toate comunele care au peste 2.000 de locuitori. S-au atras până acum în jur de 920 de milioane de euro; mai avem foarte puţin până să îmi ating ţelul, dar odată cu semnarea proiectului de la ApaVital cu siguranţă vom depăşi acel miliard.

Iaşi – Suceava, cel mai mare drum judeţean din România

Rep.: Se tot vorbeşte de mulţi ani despre modernizarea satului, uneori sub sloganul „Satul românesc, sat european“, câte comune are judeţul Iaşi şi… satele arată a sate europene?

M.P.: În judeţul Iaşi sunt 98 de unităţi administrativ teritoriale, 2 municipii şi 3 oraşe, fiind unul din cele mai mari judeţe din România, având în jur de 9.600.000 de locuitori (…). Mi-aş dori ca Iaşul să aibă o sală polivalentă de anvergură, de 15.000 de locuri, şi un bazin olimpic de înot (…); am găsit terenul proprice, s-au făcut demersurile legale şi suntem în proceduri, sperăm ca în curând să avem această sală în comuna Miroslava. Ne dorim ca în luna martie să obținem documentaţiile şi avizele pentru bazinul olimpic necesar pentru toată zona, având în vedere că, investind în sport, investeşti în sănătate. Sunt comune cu toate şcolile modernizate, cu grădiniţe, dispensare noi, asfaltate aproape integral și putem spune că suntem pe drumul cel bun.

Cu toate că am preluat cu trei ani în urmă un judeţ cu foarte multe investiţii nerealizate, chiar dacă pe atunci era un vis, am transformat visul în realitate, inclusiv cel mai mare drum judeţean din România, 172 km, 103 milioane de euro, cel mai mare proiect al unui drum judeţean care face conexiunea Iaşi – Suceava, trece prin 22 de comune şi deserveşte 60.000 de locuitori. Putem spune că la ora actuală multe sate şi comune din judeţul Iaşi încep să arate a sat european.

Rep.: Bănuiesc că pentru multe dintre investiţiile realizate în localităţi au fost accesate fonduri europen.

M.P.: După o statistică din luna noiembrie de la Ministerul Dezvoltării, eram fruntaşi pe podium la fondurile europene accesate, în diferite faze de evaluare şi de implementare (…); sunt peste 400 de milioane de euro. Acum investim în ceea ce priveşte protecţia copilului, Iaşul având unul dintre cele mai mari centre de plasament din ţară, aproximativ de 3.200 de copii; nu este simplu, este un judeţ cu multe probleme, dar rezolvabile (...). Am avut în vedere atât fonduri europene, fonduri guvernamentale, cât şi bani de la Consiliul Judeţean.

Cea mai modernă staţie de selectare a deşeurilor se află la Iaşi

Rep.: Un aspect mult mediatizat în ultima vreme este mediul, protecţia acestuia. Ce s-a făcut sau ce măsuri preconizați să luați în acest sens?

M.P.: Prin Consiliul Judeţean am reuşit să atragem fonduri europene, în jur de 70 milioane euro, pentru a închide cele şase gropi de gunoi, acelea lăsate moştenire din anii ‘90; avem cea mai modernă staţie de selectare a deşeurilor care este în procedură acum (…), avem colectarea modernă, cel mai mare şi modern centru din Europa de Est de recuperare a deşeurilor. Vrem să mai aplicăm pentru încă un alt proiect pe fonduri europene de cogenerare, chiar trigenerare.

Agricultura ieşeană este în continuă dezvoltare

Rep.: Iaşul este un judeţ cu potenţial economic, dar şi agricol. Cum a evoluat agricultura ieşeană în ultimul deceniu?

M.P.: În Iaşi avem mari investiţii în agricultură; vorbim despre zona Ţigănaşi, unde sunt peste 7.000 ha private irigate. Avem una dintre cele mai importante fabrici din Europa de producere a seminţelor, la Bivolari. Totodată, Iaşul are cea mai mare suprafaţă de lacuri de apă dulce pentru piscicultură. Avem un depozit pentru refrigerare şi păstrare a legumelor şi a fructelor, TransAgropolis, în colaborare cu Republica Moldova şi Ucraina, dar de 5-6 ani nu era pus în funcţiune depozitul respectiv şi am început să analizez de ce mulţi fermieri îmi spuneau că atunci când aduc roşii pe lângă Iaşi, nefiind infrastructură, le transformă în bulion; am realizat că, dezvoltând infrastructura, dezvolţi mobilitatea cetăţenilor, a producătorilor. În acest sens doresc să realizăm pieţe agricole angro în zona Târgul Frumos, Răducăneni, respectiv în zonele legumicole ale judeţului. Totodată, avem una dintre cele mai mari suprafeţe viticole din România, un total de 11.000 ha; toată lumea a auzit de vinurile de Cotnari, de Bucium sau de noua podgorie de la Trifeşti, care deja îşi face simţită prezenţa pe piaţă. În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, avem 300.000 de capete de bovine, ovine, caprine şi cabaline, dar şi cel mare producător de salamuri şi produse de carne Kosarom.

Beatrice Alexandra MODIGA

MAI JOS MATERIALUL VIDEO