Cannabis sativa: în căutarea graniței dintre sigur și riscant...

Cânepa, o plantă cu o istorie milenară de utilizare în diverse domenii, a fost mult timp subevaluată în România. Deși semințele de cânepă sunt folosite în industria alimentară și în domeniul farmaceutic în 17 țări din Europa, țara noastră rămâne în afara acestui circuit valoros, fiind afectată de un legiuitor rigid care interzice cultivarea acesteia începând din 1992. Interdicția a fost instituită din cauza asocierii greșite a cânepei cu drogurile, ignorându-se astfel potențialul economic și benefic al acesteia.

Cânepa are multiple utilizări, de la producția de alimente bogate în nutrienți, cum ar fi proteinele vegetale și acizii grași omega-3, până la utilizarea ei în industrie, pentru fabricarea textilelor durabile și a materialelor de construcție. În plus, cânepa contribuie la sustenabilitate, având un impact redus asupra mediului prin necesitatea scăzută de pesticide și apă în procesul său de cultivare.

În fața acestei realități, un grup de specialiști a inițiat demersuri legale în scopul de a revizui legislația din 1992. Scopul acestei inițiative este de a deschide uși pentru fermierii români și de a facilita accesul la o piață în continuă expansiune, în contextul în care consumatorii din întreaga lume devin tot mai interesați de produse sănătoase și sustenabile.

Astfel, reexaminarea legislației privind cultivarea cânepei ar putea reprezenta nu doar o oportunitate economică, ci și un pas important în direcția modernizării agriculturii românești. Permițând cultivarea acestei plante benefice, România ar putea să-și îmbunătățească nu doar economia locală, ci și imaginea pe harta agricolă europeană.

Cânepa se dovedește a fi o cultură de nișă cu un potențial enorm pentru dezvoltarea economică și sustenabilitatea ecologică a României. Este esențial ca prejudecățile legate de această plantă să fie depășite, iar inițiativele legislative să fie sprijinite pentru a valorifica resursele oferite de cânepă și a contribui astfel la bunăstarea țării.

Un bun exemplu în acest sens este Andrei Apetrei, care deține în județul Dâmbovița o cultură de cânepă certificată bio pe o suprafață de 35 ha de teren. Fermierul se plânge că are chiar și câte 15 controale pe an din partea procurorilor DIICOT. Din semințele pe care le produce prepară suplimente alimentare, care sunt vândute în farmacii.

„Avem controale noaptea venite cu mașini, poliție, DIICOT, procurori, tot felul de oameni se plimbă să vadă dacă nu cumva facem ceva greșit. Noi nu am făcut absolut nimic greșit și acum trebuie să încercăm să explicăm de ce nu putem face nimic greșit! Plantând o plantă de marijuana într-un an de cânepă de 10 hectare care conține 1 milion de plante de cânepă, această plantă de marijuana se transformă în cânepă. Deci, nu există niciun pericol de intoxicare a cânepei.“

În acest sens, un grup de cercetători de la Institutul de Bioresurse Alimentare studiază modalitățile prin care poate fi valorificată cânepa în România. Până în 1989, în țara noastră era cultivată pe o suprafață de 75.000 de hectare, au existat 39 de topitorii și 6 fabrici de covoare care ulterior au fost închise.

„În anul 2019, Agenția Europeană a Medicamentului a aprobat un produs care este CBD în concentrație de 100 mg/ml și care este comercializat și autorizat în 17 țări membre în acest moment și folosit cu succes în pediatrie, în tratarea unor forme de epilepsie rare, care afectează copiii și unde acest tratament s-a dovedit extrem de eficace.

Din păcate, România nu este niciuna dintre cele 17 țări pentru că legislația din țara noastră a rămas puțin în urmă“, punctează Tatiana Onisei, șefă de serviciu la Institutul de Bioresurse Alimentare.

Beatrice Alexandra MODIGA