Totul despre Monilioza sâmburoaselor și semințoaselor
Cu efecte foarte grave chiar și asupra fructelor gata recoltate, pregătite pentru depozitare, monilioza este una dintre cele mai agresive boli la sâmburoase și semințoase. Cum ne dăm seama că avem pomii afectați de arsura moniliană, cum combatem și cum tratăm pomii afectați ne explică profesorul universitar doctor Florin Stănică, de la Facultatea de Horticultură, prorector al USAMV București.
Cum arată ramurile și florile afectate de ciupercă
Ciupercă agresivă, monilioza fructelor (Monilinia laxa) atacă aproape toate speciile de pomi – sâmburoase (cireși, vișini, caiși, piersici, nectarini, pruni) și semințoase (gutui, meri, peri). Denumită și putregaiul brun sau Mumifierea fructelor, atacul acestei ciuperci se manifestă mai ales în primăverile reci și ploioase, ciuperca fiind favorizată de umiditatea ridicată, temperaturile scăzute și de leziunile produse de grindină, boli sau dăunători. Cu efecte grave, Monilinia laxa poate cauza pierderi mari la speciile afectate, iar pomii afectați pot fi ușor observați dacă li se ofilesc ramurile cu frunze și flori. De altfel, aceasta poartă denumirea de arsură moniliană.
Ciuperca Monilinia laxa parazitează ramurile pomilor, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Vârfurile tinere ale ramurilor afectate de monilioză se ofilesc și apoi se îndreaptă în jos, ca niște cârje, după care se usucă. Din păcate, acest proces este iremediabil. În ceea ce privește atacul pe flori, acesta seamănă cu daunele produse prin îngheț, efectele fiind la fel de grave deoarece duc la uscarea acestora. Florile afectate de această ciupercă vor rămâne pe ramuri, indiferent dacă bate vântul sau plouă, stau „lipite“, iar frunzele afectate se ofilesc, capătă o culoare arămie, se brunifică și apoi se usucă. Chiar și scoarța pomului este afectată, pe aceasta apărând leziuni închise la culoare, brune.
Ce efecte are Monilinia laxa asupra fructelor
Dacă acestea sunt efectele asupra ramurilor, florilor și fructelor, iată cum se manifestă Monilioza la fructe. În timpul verii, când fructele se apropie de maturitate și sunt aproape coapte, apar pe suprafața lor pete brune ce se întind și cuprind fructul în întregime. Interiorul fructului este brun și, în scurt timp, putrezește aproape în totalitate. De cele mai multe ori, după uscare, fructul se desprinde și cade din pom. În cazul în care temperaturile sunt ridicate și atmosfera este umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonelor putrede, apar „fructele“ ciupercii, acestea fiind dispuse în cercuri concentrice. Forma aceasta de atac poartă denumirea de „putregai brun“.
Când trebuie să curățăm livada
De ce este bine să curățăm livada până la intrarea în primăvară ne explică profesorul universitar doctor Florin Stănică, de la Facultatea de Horticultură, prorector al USAMV București. „Ei bine, în primăvară, presiunea de infecție și de infestare este foarte mare. Practic, au agentul patogen și dăunător în livadă și acesta își va multiplica «progeniturile», se va multiplica și va coloniza întreaga plantație. De aceea este foarte important să intrăm cu pomii sănătoși, curățați în primăvară. Bineînțeles, sunt foarte multe boli. Avem de-a face și cu făinarea, cu rapăn, cu o mulțime de alte boli, iar fiecare în felul său atacă florile, frunzele și, în final, fructele“, ne-a spus prof. univ. dr. Florin Stănică. Indiferent că este vorba de Monilioză, alte boli sau chiar și profilactic, toamna este momentul stropirii pomilor. Profesorul Florin Stănică recomandă stropirea cu piatră vânătă sau zeamă bordeleză în concentrație mare, de 3%, adică de zece ori mai mult decât se folosește pentru stropirea din timpul verii. „În afară de acestea (piatră vânătă sau zeamă bordeleză – n.red.), putem adăuga și un insecticid în doză dublă și uree, îngrășământ organic pe bază de azot care are un efect foarte interesant. În primul rând, stimulează căderea frunzelor. Practic, arde frunzele și le obligă să cadă. Al doilea efect este acela de a ajuta microorganismele folositoare care descompun celuloza și alte substanțe din frunze; ureea este suportul energetic pentru aceste microorganisme folositoare. Practic, aplicând uree, noi stimulăm procesul de compostare, de descompunere a materiei celulozice din frunze. Este de preferat ca acest tratament (piatră vânătă – 3%, uree – 3%, insecticid în doză dublă) să se repete după zece zile și abia după ce au căzut toate frunzele să trecem la operațiunea de curățare a livezii. În primăvară, când mugurii încep să se umfle, vom folosi concentrații mai mici, adică 1%“, ne-a mai explicat profesorul Florin Stănică.
Văruirea pomilor este o altă operațiune recomandată de către profesorul Florin Stănică, dar aceasta ar trebui să se facă din toamnă, nu primăvara – așa cum știm din bătrâni. Iar văruirea este bine să se facă la toate speciile de pomi. Este mai bine să prevenim decât să vindecăm, nu-i așa?
Este foarte important de știut că, atunci când atacul se manifestă pe fructele tinere, acestea se „stafidesc“, se zbârcesc, capătă o culoare închisă, se brunifică, iar pagubele nu sunt deloc mici. Livada poate fi afectată destul de grav. Mai mult decât atât, atacul de Monilinia laxa se manifestă și pe fructele mature. În aceste cazuri, fructele se vor mumifia. Fructele afectate rămân prinse pe ramuri și pe timpul iernii, unde Monilinia are condiții favorabile de a se dezvolta. Dacă nu sunt înlăturate, așa cum ne sfătuiesc specialiștii să facem începând imediat după recoltare și până la Sărbătorile de iarnă, aceste fructe bolnave vor fi surse de infecție pentru anul următor. Ce este mai grav, Monilinia poate afecta chiar și fructele gata recoltate, pregătite pentru a fi depozitate. Și în aceste cazuri pierderile înregistrate sunt mari.
Simona-Nicole David
livezi, pomi fructiferi, USAMV Bucuresti, samburoase, monilioze, semintoase, Monilioza samburoaselor, Monilioza semintoaselor
- Articol precedent: Agricultură fără pământ: noul concept de producţie agricolă a ajuns la Bârlad
- Articolul următor: Hibridul P9889, producție de peste 20 t/ha