Urmele tasării pe rând, deosebit de valoroase

Intrarea în scenă a tasării pe rând, văzută ca evoluţie a tehnologiei aplicate asupra solului, a fost firească şi strict necesară. După 10-15 ani creştea producţiei este o mare bucurie, însă în mod dureros solul este puternic afectat de pulverizare.

Ø Tasarea în sine este cunoscută; urma tasării pe rând care aduce progresul este abandonată din necunoaştere... Tribuna Viaţa Satului ne poate ajuta în acest sens;

Ø Suprafaţa împodobită cu urmele tasării schimbă impactul atmosferic şi nu este un amănunt; ocroteşte viaţa solului (valoare incalculabilă) şi plantele la îngheţ, iar valoarea sporului de recoltă depăşeşte cu mult „economiile“ obţinute direct şi indirect prin agresivitatea vitezei şi a utilajului;

În decada anilor ’90 tasarea pe rând era o noutate şi era firesc să încercăm să cunoaştem cum putem folosi cât mai eficient urmele la care se întrevedea un impact semnificativ, iar deschiderea optimă a fost studiată în poligon şi verificată în experimentări comparative pe parcursul a 10 ani şi a rămas 17,5 cm între rânduri.

Schiţa desenată sugerează clar zona de acumularea a apei pe teren neted şi în rigolă, determinând schimbarea favorabilă a arhitecturii de înrădăcinare printr-o mai bună dezvoltare a plantelor cu sporul firesc de recoltă.

Acumularea şi conservarea apei din precipitaţii reprezintă factorii decisivi privind sporul de recoltă. Urma tasării realizează prin spălarea versanţilor acumularea pe rând a fertilizanţilor naturali şi artificiali (la rădăcina plantelor).

Acţiunea de atenuare a curenţilor de aer contribuie la reducerea evaporării apei din sol şi a eroziunii de apă şi de vânt, precum şi a confortului termic pentru plante. Protejarea la îngheţ s-a confirmat în 19 noiembrie ’93 şi la 27 feb 2003.

La Staţiunea Valul lui Traian s-a realizat un poligon cu rigole orientate pe direcţia celor 4 puncte cardinale şi supus unor încercări diferite: evaporarea apei, temperatura în rigolă şi pe terenul neted a fost studiată în diferite momente: vară, toamnă şi s-au înregistrat diferenţe şi peste 10 grade faţă de cele din terenul neted. Acest fapt ilustrează potenţialul schimbării pe care-l instalează NOUL IMPACT ATMOSFERIC.

Ing. Eugen FLOREA