Utilaje agricole – un salt cât o generație... De la animale de povară la sateliți

În anii ’40-’50 eram elev la o școală agricolă care avea fermă didactică de 150 ha, lucrate în majoritate cu elevii în timpul instruirii practice. Lucrările de arat, semănat, prășit etc., se executau numai cu tracțiunea animală. În prezent există tractoare, combine de sute de cai putere, dar și alte utilaje digitalizate prevăzute cu camere video și senzori, drone, roboți agricoli etc.

Prin urmare, într-o singură generație a avut loc acest salt uriaș.

La începutul lunii iunie am discutat cu mulți reprezentanți ai companiilor expozante în cadrul Agriplanta – RomAgrotech, dar și cu prof. Ovidiu Ranta, consilierul științific al expoziției.

O chestiune generală a discuțiilor a fost cea legată de masivitatea utilajelor, de cantitățile mari de metal folosite pentru construcția lor, cu efecte negative asupra solului și foarte scumpe.

Am menționat că solul este un organism viu a cărui existență și sănătate depind de modul cum este lucrat.

Am încercat să le explic interlocutorilor efectul utilajelor agricole asupra solului.

a) Cu privire la plugul cu antetrupiță, când a apărut, la jumătatea secolului al XX-lea, se spunea că execută o arătură perfecționată, că încorporează bine resturile vegetale, că rolul antetrupiței este să preia stratul de la suprafața solului, bogat în resturi vegetale și să-l introducă la fundul brazdei anterioare, la peste 25 cm adâncime, peste care trupița răstoarnă restul brazdei. La o asemenea adâncime are loc o descompunere anaerobă, din care rezultă gaze toxice (gaz metan, hidrogen sulfurat, amoniac, aldehidră glicerică și lactică) dăunătoare pentru semințe și tinerele plante.

Cercetările ulterioare au demonstrat că humusul și elementele nutritive rezultă din descompunerea aerobă a materiei organice care trebuie să fie încorporată în sol până la 12-15 cm. Această operațiune se poate realiza cu plugul fără antetrupiță, care răstoarnă brazda la 135° și resturile vegetale ajung în acest strat. Sau se pot încorpora cu grapa cu discuri sau cu alte utilaje care lucrează superficial.

Prin urmare, plugul cu antetrupiță nu este indicat.

b) Grapa cu discuri este o unealtă bună, dar cu întrebuințare limitată. Din păcate, se folosește cam peste tot, ea având rolul să astupe și să mascheze toate greșelile făcute la alte lucrări.

Grapa cu discuri este utilă la lucrarea de dezmiriștit, la efectuarea unei lucrări superficiale de mărunțire și nivelare după lucrarea de sacrificare sau acolo unde plugul nu lucrează în agregat cu grapa stelată și este necesar ca imediat sau cel târziu a doua zi să se efectueze o lucrare cu grapa cu discuri.

Dar niciodată nu este indicată lucrarea cu grapa cu discuri în primăvară deoarece răscolește și vântură solul, provocând mari pierderi de apă din sol. În experiențele de la Fundulea s-au înregistrat pierderi de apă de până la 28-29%. Grapa cu discuri nu poate asigura pregătirea patului germinativ, mai ales pentru semințe mici, situație în care se cere o afânare până la 2-3 cm.

c) În unele broșuri și pliante se prezintă ca avantaj al utilajului agricol acțiunea agresivă asupra solului cu distrugerea bolovanilor. Dar, în primul rând, nu trebuie să existe bolovani. E necesar să se lucreze solul numai la umiditatea optimă, iar dacă situația ne obligă să lucrăm solul când este uscat se va executa o lucrare superficială care nu scoate bolovani. Dacă am greșit și am scos bolovani, arătura respectivă trebuie destinată însămânțărilor de primăvară, astfel încât peste iarnă, prin îngheț-dezgheț, să se mărunțească solul în mod natural, fără distrugerea agregatelor structurale.

Folosirea utilajelor agricole ce acționează agresiv, lovesc, zdrobesc, presează, strivesc, adică distrug structura, trebuie evitate.

Un tăvălug Gṻttler foarte greu realizează pisarea bolovanilor, iar grapa rotativă, care este o adevărată moară cu ciocănele, macină solul. În ambele cazuri agregatele structurale sunt transformate în praf care astupă porii solului, cu efecte negative asupra regimului aerohidric al solului deoarece apa din precipitații nu mai poate pătrunde și se scurge la suprafață, provocând fenomenul de eroziune și de formare a crustei la suprafața solului.

Într-un sol bolovănos folosirea grapei rotative măruntește bolovanii numai în stratul superficial, iar dedesubt bolovanii sunt integri, cu canale prin care circulă aerul.

Unii agricultori sunt bucuroși de modul cum arată terenul după grapa rotativă, dar nu știu ce este sub acest strat prăfuit.

Dacă se introduce semănătoarea după această lucrare, o bună parte din sămânță ajunge printre bolovani la 15-20 cm adâncime și acolo putrezește.

d) Pentru însămânțările de primăvară este necesar un combinator ușor (nu l-am găsit în expoziție) alcătuit din tăvălugi în față și spate, iar la mijloc organe active tip labă de gâscă (săgeată) cât mai plate pentru a nu răscoli solul.

Un asemenea combinator poate fi reglat să afâneze solul și la 2-3 cm adâncime, să taie pe dedesubt eventualele buruieni și să nu răscolească solul, cu pierderi de apă.

Un astfel de combinator a existat în anii ’80 și a fost realizat de Institutul de cercetare și producție pentru cultura și industrializarea sfeclei de zahăr împreună cu Institutul de mecanizare și era destinat pentru sfecla de zahăr și culturile cu semințe mici.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU