Cătina albă de râu, o afacere sănătoasă și profitabilă

Fructele de pădure au fost, probabil, primele fructe pe care oamenii au început să le exploateze în mod constant. Și cu toate că au trecut zeci de mii de ani de când omenirea a creat livezi cu fel și fel de fructe, selecționate, încrucișate, mai nou modificate genetic, totuși fructele de pădure și-au păstrat locul special în topul preferințelor. Greu de spus ce atrage mai mult la ele: parfumul, culoarea sau savoarea? Important este că toți și le doresc pe masă, ca atare sau în diverse preparate.

Arbuștii de pădure se mută mai aproape de casă

Pentru că recoltarea fructelor de pădure nu este o chestiune deloc ușoară, una dintre tendințele celor care se ocupă de colectarea și vânzarea lor este de a le aduce cât mai aproape de casă. Așa se face că specialiștii s-au ocupat din ce în ce mai mult de modul în care plantele producătoare de fructe de pădure pot fi cultivate în plantații accesibile și în condiții de productivitate crescută.

Nici specialiștii români nu au ocolit această tendință. Ba, dimpotrivă, s-au implicat în studiul posibilităților de a aduce fructele de pădure mai aproape de casă și de a le transforma într-o afacere profitabilă. Un exemplu în acest sens îl constituie pepiniera de la Simileasca, unde specialiștii Ocolului Silvic Buzău, din cadrul Direcției Silvice Buzău, au reușit să creeze o plantație de cătină albă de râu, cu care au obținut rezultate deosebite.

Despre cum o cultură de cătină poate deveni o excelentă afacere ne-a vorbit dl Vasile Avram, șeful pepinierei. „Cătina albă de râu este o specie indigenă. Practic, este un arbust care poate atinge înălțimi de până la șase metri“, ne-a spus domnia sa.

Dar, ceea ce este mai important la acest arbust este că se poate înrădăcina atât superficial, pe soluri ușoare, nisipoase, pietroase, dar și profund, în solurile compacte, grele. De aici și marele avantaj, acela de a crește pe aproape orice sol. Pe de o parte fixează solurile ușoare, pe de altă parte rezistă în cele compacte, ceea ce este un lucru important.

„Mai mult decât atât: crește chiar și pe soluri ușor sărăturate. Este, de fapt, o specie pionier, care crește pe soluri golașe și drajează foarte bine, astfel încât se dezvoltă rapid dacă are suficientă umiditate“, a evidențiat Vasile Avram. „În plus, are și proprietatea de a ameliora solul, prin îmbogățirea cu azot“, a mai adăugat specialistul.

O cultură cu mai multe secrete

Cătina albă de râu are avantajul că, fiind o plantă autohtonă, este perfect adaptată la condițiile de mediu din zona țării noastre. Prin urmare, cu toate că iubește umezeala, rezistă bine atât la secetă, cât și la ger. Atunci când are condiții prielnice, respectiv umezeală suficientă și lumină, lăstărește și drajonează rapid și viguros. Pe cale de consecință, reproducerea este relativ lesnicioasă pentru cei care învață secretele acestei culturi. Pentru că există câteva secrete. Primul dintre ele este că la cătină există plante femelă și plante mascul. Pentru a putea înființa o plantație care să dea rezultate bune este recomandat să se planteze câte un mascul pentru fiecare patru-cinci plante femele. Cel mai bine, sfătuiește șeful Pepinierei Simileasca, este ca opt rânduri de plante femele să fie intercalate între două rânduri de plante mascul. „Astfel, din orice parte ar bate vântul se realizează o polenizare eficientă“, ne-a spus domnia sa.

Distanța recomandată între rândurile de arbuști femele este de 3,5 metri, iar cea dintre rândurile de femele și cel de masculi de 4,5 metri. Între plante, pe rând, indiferent de sex, distanța de plantare recomandată este de 1,25 metri. În aceste condiții, pentru înființarea unei culturi de un hectar sunt necesari în jur de 2.500 de puieți, respectiv 1.750 femele și 750 masculi. Vârsta recomandată a puieților folosiți pentru înființarea culturii este de un an.

Plantarea se face în perioada de vegetație, respectiv în lunile noiembrie și decembrie până îngheață solul, în toamnă, și martie-aprilie în primăvară. Cultura se prășește, mai ales în primii ani, pentru ca puieții să nu fie năpădiți de buruieni. Având în vedere distanța mare dintre rânduri, lucrările se pot face foarte bine și mecanizat.

Deși, așa cum am mai spus, cătina albă de râu rezistă foarte bine la secetă, ea rodește bogat atunci când are umiditate suficientă. Din acest motiv este necesar ca, mai ales în anii secetoși, plantația să fie irigată. Se poate folosi fie irigația prin aspersie, fie, mai eficient, cea prin picurare.

Nu este necesară ajustarea coroanei, această operațiune fiind, după cum vom vedea, inclusă în procesul de recoltare.

Profitul apare încă de la a doua recoltă!

Plantația de cătină intră pe rod, de regulă, în al treilea an de la înființare. Producția medie a unui arbust este cuprinsă între 6,5 și 9 kg de fructe. Fructele sunt de culoare portocalie (în ciuda numelui plantei de cătină albă) și sunt acrișoare, cu un gust astringent. Au un conținut foarte ridicat de vitamine A, C și E. În ceea ce privește vitamina C, conținutul lor este dublu față de măceșe, care sunt renumite pentru cantitatea mare de vitamina C pe care o sintetizează...

Recoltarea reprezintă, probabil, cel mai complicat aspect al cultivării cătinei. Teoretic se poate face manual, bob cu bob, dar numai când e vorba doar despre câțiva arbuști. Altfel este o misiune practic imposibilă. Din acest motiv a fost pusă la punct o tehnologie industrială, care reprezintă un alt secret al unei afaceri cu cătină. Pentru recoltare se taie crengile cu fructe, la aproximativ 10 cm de la inserție. Apoi acestea se colectează în recipiente mari, rezistente la îngheț și se congelează în încăperi frigorifice, la temperatura de -30ºC. Astfel înghețate, fructele se batozează (se scutură), iar crengile se dau de-o parte. Fructele congelate se ambalează și se comercializează.

În anul următor coroana se reface, iar peste doi ani arbustul produce din nou. Acest aspect trebuie avut în vedere de către cei care doresc să înființeze o plantație de cătină. Cel mai bine este ca plantarea să se facă în doi ani consecutivi, astfel încât să se poată obține câte o recoltă în fiecare an.

Vorbind despre costuri, un puiet de cătină costă 3,5-4 lei. Adică, pentru un hectar, în jur de 10.000 de lei/ha. Pe de altă parte, recolta minimă obținută ar trebui să se ridice la 10-11 t/ha, iar prețul de piață a fost, în 2017, de cca 2.060 euro/tonă. Deci, deja la a doua recoltă cultura de cătină albă de râu nu numai că se amortizează, dar începe să aducă și profit!

Unde mai pui că este o cultură perenă, care nu solicită lucrări și tratamente laborioase și scumpe, și se asociază perfect cu o prisacă!

Alexandru GRIGORIEV