Producția de fructe, înjumătățită de gerul din aprilie

Până acum, anul agricol se anunță a fi unul favorabil culturilor cerealiere, chiar și cu recentele episoade de cod roșu, dar este mai puțin fast pentru pomicultură, producția fiind afectată de iarna și înghețurile târzii din luna aprilie. Reamintim că, în perioada respectivă, au fost temperaturi și de minus 7°C (18 și 19 aprilie, 23 și 24 aprilie și 25-26 aprilie).

Nicolae Neamțu, fermier județul Sibiu (Dobârca): „La prun, producția este calamitată sută la sută. Nu cred că, de pe 26 ha, adunăm o lădiță. Mărul (68 ha) a fost afectat 60-65%, să spunem că mai culegem un 35-40%, părul a rezistat ceva mai bine episodului de brume și înghețuri târzii de la sfârșitul lunii aprilie-început de mai, avem aproximativ 60% din recoltă bună. Singura specie care a scăpat oarecum, având o producție bună, a fost cireșul (26 ha).“

Ștefan Domide, fermier din Chițorani, Prahova: „Cam tot ce avem noi în fermă a fost calamitat. La cais și piersic n-a rămas nimic, plantațiile de cireș și vișin sunt sută la sută cala­mitate, la păr, de asemenea, nu avem ce culege. Nici prune n-au rămas mai deloc, iar la strugurii de masă sunt suprafețe care s-au salvat, iar în alte locuri producția este diminuată cu 80%. Este un an agricol total ratat pentru noi. Ce facem? Acumulăm datorii, asta facem! Noi ne-am descurcat pe cont propriu de peste 25 de ani și sper să ieșim și din această perioadă critică.“

Bălașa Florin, SC Agro Holding Annabella SRL, Dragășani-Vâlcea (organizație care reunește mai multe ferme de pomicultură și legumicultură): „În grupul nostru, care cuprinde mai multe ferme și mai mulți producători, producția de prune, pe cele 63 ha aflate în cultură, a fost calamitată în proporție de 40%. La caise, recolta a fost compromisă sută la sută, iar la căpșuni – cam 70%. Și culturile de legume au avut de suferit, procentul de pierderi fiind cuprins, în funcție de specii, între 30-50%.“

Gheorghe Lungu, fermier Văleni, Dâmbovița (livadă de măr, păr, prun): „La noi, în Văleni, ce a mai scăpat din zilele cu temperaturile joase (sub minus 5-7°C), brume târzii și îngheț, a fost distrus de grindină, căzută în câteva reprize. La cireș fermierii n-au cules nimic, la prun nu cred să fie un 10%, iar merele – puține și ele – s-au depreciat. Așa că avem nu un an rău, ci catastrofal din acest punct de vedere. Și țineți cont că nici n-avem de unde compensa fiindcă, anul trecut, cu producții excelente la măr, recolta a fost vândută, nu vă vine să credeți, și la sub un leu/kg.“

Florea Lucian Mugurel, SC Asociația Pomicolă Itești SRL, Bacău (livadă de măr): „Cred că noi vom obține în jur de 20-25 tone/ha. La condiții ideale, recolta n-ar fi depășit 35 tone/ha, fiindcă gestionăm o livadă intensivă veche, cu o densitate la plantare de 1.000-1.200 pomi/ha și una prezentă, reală, de 700-800 pomi/ha (n.n. – în livezile superintensive, producția de măr poate ajunge la 60-70 tone/ha). Altfel spus, avem o scădere de 30-40%, dar aceasta nu este cauzată de înghețul de astă-primăvară. Aș zice că, mai degrabă, producția a fost influențată negativ de seceta severă din vara trecută, intervenită exact în perioada diferențierii mugurilor de rod.“

• Fără să-i dăm numele, fiindcă așa ne-a rugat, un fermier din Constanța, care are livadă de cais, piersic și nectarină, iar în 2017 a avut recolte bune, ne-a spus că n-a avut unde să vândă recolta pe piața internă, iar mare parte a mers la industrializare, la prețuri mici, care nu acoperă cheltuielile de producție.

Maria Bogdan