Porumbul a pierdut pariul cu seceta. Iulian Iancu: „Paguba va fi de cca 4.000 de lei pe hectar, bani care nu vor fi recuperați“

Ultimii cinci ani au fost catastrofali pentru producția de porumb, iar anul acesta nu face excepție. Iulian Iancu, fermier din comuna Fulga de Jos, județul Prahova, spune că a devenit tot mai riscantă cultivarea porumbului, chiar și în condițiile în care a ales să cultive hibrizi rezistenți la secetă și temperaturi ridicate. Anul acesta, deși aparatul foliar al plantelor s-a dezvoltat foarte bine, știuletele de porumb a dezvoltat boabe doar parțial. În interviul pe care ni l-a acordat la sfârșitul lunii iulie, fermierul a mărturisit că se gândește foarte serios să renunțe la această cultură.

„Am diminuat suprafața cultivată de la 30 la 12%“

Rep.: Cu ce speranțe ați început anul acesta agricol și care este realitatea actuală?

I.I.: Perspectiva pentru culturile de primăvară nu este una optimistă. La grâu, orz și rapiță producțiile au fost decente. Prețurile au fost, însă, foarte jos și ne este aproape imposibil să ne acoperim cheltuielile. La cultura de porumb nici nu mai poate fi luată în calcul o ecuație financiară în care să vorbim despre câștiguri. Nu neapărat lipsa precipitațiilor a dus la această situație, pentru că planta nu suferă atât de mult din lipsa apei, ci mai degrabă din cauza temperaturilor foarte ridicate.

Rep.: Cât din suprafața agricolă pe care o gestionați este cultivată cu porumb?

I.I.: În momentul de față, cca 12-15% din suprafață este cultivată cu porumb, dar am diminuat aproape în fiecare an această suprafață. Inițial cultivam porumb pe 30% din suprafață. Tendința este de diminuare și trebuie să găsim alternative pentru a putea face rotația culturilor. Tendința este clar de a renunța la aceste culturi. În acest moment, sorgul este o variantă. L-am mai cultivat în anii anteriori, cu cca șase sau șapte ani în urmă, dar la momentul acela disponibilitatea la cumpărare nu prea exista. Acum există premise mai bune pentru vânzarea sorgului și cred că acum este singura alternativă la cultura de porumb.

În condițiile actuale de temperatură și regim pluviometric al României, cred că toți cultivatorii de porumb au probleme. Unde există posibilitatea de a iriga există și predictibilitate la cultura porumbului. La noi, neavând surse de apă sau mijloace pentru a implementa un sistem de irigații, nu cred că ne mai putem permite să investim în cultura de porumb.

„În ultimii cinci ani am avut probleme mari cu această cultură“

Rep.: Ce pierderi credeți că se vor înregistra anul acesta pe suprafața cultivată de dvs.?

I.I.: Cred că paguba va fi de 3.000-4.000 de lei pe hectar, bani care vor rămâne nerecuperați. Probabil vom obține o producție de puțin peste două tone.

Rep.: Puteți nominaliza un an foarte bun pentru cultura de porumb?

I.I.: Cred că acum șapte sau opt ani în urmă a fost un an bun pentru porumb. În ultimii cinci ani, cele mai mari probleme le-am avut cu această cultură. Acum patru ani am obținut, de pe loturi diferite, cca 4 tone la hectar, dar și șapte tone. Anul acesta producția este însă foarte slabă. Lipsa precipitațiilor a făcut în anii anteriori ca planta să tragă înapoi seva din știulete, iar acesta a rămas gol. Am băgat combina doar ca să eliberăm terenul. Mi-e teamă că și anul acesta se va întâmpla același lucru.

Rep.: Ce știți despre starea culturii de porumb din alte regiuni ale țării?

I.I.: În Ialomița, Buzău, Brăila, Galați, Constanța, Călărași cultura de porumb este într-o situație similară și toți fermierii sunt debusolați. Am înțeles că există exploatații unde fermierii chiar nu vor obține nimic pe urma culturii de porumb. Vor elibera terenul și atât.

Rep.: Există vreo compensație pe care fermierii o vor primi pentru pierderile înregistrate?

I.I.: Pentru anul acesta nu avem nici cea mai mică informație. Probabil că la noi se lucrează foarte mult la centralizări, situații. Până în momentul de față nu avem nicio certitudine cu privire la faptul că vom primi măcar o despăgubire de secetă pentru culturile de primăvară de anul trecut. S-au făcut diverse acte, ne-am dus pe la Direcțiile agricole, ni s-a diminuat suma de la 1.000 de lei la 335 de lei. Există și acolo o formulă de calcul total incorectă. Înțeleg că noul ministru se gândește să modifice această formulă de calcul, astfel încât acești 335 de lei pentru daună totală să îi luăm, dar până acum nu avem nicio certitudine, mai ales legată de anul acesta.

„Vom mai cultiva porumb doar dacă vom iriga“

Rep.: Irigațiile sunt o plasă de siguranță pentru situațiile acestea. Ce posibilități de implementare a unui astfel de sistem există în această regiune?

I.I.: Singura posibilitate ar fi de a fora puțuri, dar asta necesită o muncă mai elaborată. Trebuie să se facă niște studii, să vedem dacă există apă potabilă, dacă există debitul necesar pentru a alimenta instalațiile de irigare. Pentru societatea noastră asta este principala prioritate, ca în doi sau trei ani să putem iriga cel puțin 70 sau 80 de hectare. Doar în condițiile acestea vom mai cultiva porumb. Personal eu nu aș mai cultiva porumb, dar societatea noastră trebuie să facă acest lucru pentru oamenii din comună, cei de la care am arendat.

Rep.: Care sunt măsurile de primă urgență care ar trebui acordate fermierilor?

I.I.: Ar fi ideal ca guvernanții să se axeze pe irigații, chiar unde nu sunt deloc sisteme de irigat. Ar trebui să fim ajutați cu fonduri europene, iar acest proces de accesare ar trebui să fie mai lejer, indiferent de statutul juridic. Noi administrăm această societate înființată în baza Legii nr. 36 și ne este aproape imposibil să depunem proiecte europene.

Laura ZMARANDA