În vreme ce omenirea încearcă să înțeleagă ce i se întâmplă, natura începe să se vindece.

Civilizația modernă este la răscruce de drumuri. Pentru că tot ce a crezut că știe despre sine este acum pus la îndoială. Pandemia Covid-19 ne-a reamintit că, de fapt, toată existența noastră este fragilă. O informație în fața cărei oamenii par să fi rămas înmărmuriți de uimire.

În mod paradoxal, răspândirea virusului Covid-19 și a isteriei pe care a creat-o a oprit timpul în loc pentru omenire. Orașele mari au fost aproape pustiite, traficul sufocant din zilele normale ale civilizației actuale a dispărut, avioanele și-au redus decolările, fabricile și uzinele și-au închis furnalele. Fără voia noastră, Terra a câștigat timp să respire. Teorie confirmată de măsurătorile privind poluarea aerului. La începutul lunii martie, economistul de resurse de mediu al Universității Stanford, Marshall Burke, a făcut câteva calcule referitoare la recenta scădere a nivelului poluării aerului în anumite regiuni din China și a potențialelor vieți salvate.

Se pare că a salvat mai multe vieți decât a luat

Deși situația s-a decongestionat în China și probabil că cifrele enunțate de Marshall Burke nu vor rămâne pentru mult timp de actualitate, acesta a ținut neapărat să precizeze că este foarte probabil ca această pandemie să fi salvat mai multe vieți decât a luat. „Având în vedere numeroasele dovezi potrivit cărora respirarea aerului poluat contribuie foarte mult la mortalitatea prematură, o întrebare firească – dacă poate fi admisă – este dacă cifra vieților salvate de această reducere a poluării datorită perturbării economice cauzate de COVID-19 depășește cifra deceselor provocate de virus în sine. Chiar și în ipoteze foarte conservatoare, cred că răspunsul este un da clar.“

Potrivit acestuia, datorită reducerii poluării a scăzut numărul deceselor, iar numărul deceselor cauzate de Covid-19 este sub al celor produse de poluarea aerului. Pentru mulți este o informație greu de digerat, poate chiar de neluat în seamă, mai ales în contextul în care majoritatea presei prezintă scenarii apocaliptice despre evoluția acestui virus și despre impactul pe care îl are asupra omenirii.

Dacă luăm în seamă calculele lui Burke, cele două luni de reducere a poluării au salvat probabil viața a 4.000 de copii sub 5 ani și 73.000 de adulți de peste 70 de ani în China, semnificativ mai mult decât actualul număr global de decese cauzate de virusul însuși. Cercetările au sugerat că poluarea aerului ne costă trei ani, în medie, în afara speranței noastre de viață la nivel global.

Poluarea aerului, un inamic mult mai perfid decât coronavirusul

Potrivit fizicianului Jos Lelieveld de la Institutul Cipru din Nicosia, „atât numărul de decese, cât și scăderea speranței de viață cauzate de poluarea aerului rivalizează cu efectul fumatului de tutun, spre exemplu. Astfel numărul deceselor cauzate de poluare este mai mare decât alte cauze de deces. Poluarea aerului depășește malaria ca o cauză globală de deces prematur cu un factor de 19, depășește violența cu un factor de 16, HIV/SIDA cu un factor de 9, alcoolul cu un factor de 45, iar abuzul de droguri cu un factor de 60.“

Analiza făcută de Marshall Burke s-a concentrat doar pe China și a fost finalizată înainte ca virusul Covid-19 să afecteze și alte regiuni ale lumii. Ulterior, scenariul prezentat de analist a fost confirmat și în Italia. Și acolo nivelul poluării aerului a avut o scădere semnificativă, în special a dioxidului de azot (gazul emis de autovehicule). Acest lucru a fost evident mai ales în nordul Italiei. Deși cei care au studiat fenomenul spun că există posibilitatea unor variații cauzate de nori sau schimbările vremii, nu există totuși nicio îndoială că această reducere a emisiilor de gaze are legătură directă cu carantina în care aceste țări au intrat și, în special, datorită sistării anumitor activități industriale și reducerii traficului. Marshall Burke susține că aceste date preliminare demonstrează că pandemia Covid-19 poate fi considerată o oportunitate pentru a reconsidera aspecte ale vieții moderne și pentru a analiza posibilele schimbări în bine la nivel global pe care le putem face în ceea ce privește activitatea omenirii.

Laura Zmaranda