Patru secole de la ridicarea bisericii de lemn din Rădăşeni
Biserica de la Rădăşeni poate fi apreciată ca fiind una dintre cele mai frumoase şi mai corect restaurate biserici de lemn din România, lucrările constând în consolidarea sa integrală. Acestea au vizat atât elementele de construcţie cât şi pictura. Biserica cu hramul „Sf. Mercurie şi Ecaterina“ de la Rădăşeni, una dintre cele mai vechi şi bine conservate biserici de lemn din Moldova, a fost resfinţită recent, după ample lucrări de restaurare.
„Au fost ample lucrări de restaurare care au început în anul 1966, cele mai multe desfăşurându-se din 1998 până astăzi, lucrări care s-au făcut bucăţică cu bucăţică. S-au refăcut temelia şi pereţii exteriori, acoperişul a fost adus la forma iniţială, cum a fost în urmă cu 400 de ani, s-au refăcut pavajul, pridvorul din stejar, iar pictura veche a celor trei călugări – Iulian, Chelsie şi Ioan – a fost restaurată“, a spus preotul iconom stavrofor Constantin Rotar.
Biserica parohială „Sfântul Mercurie şi Sfânta Ecaterina“ este construită din bârne de brad, lemnul fiind obţinut din tăierea copacilor aflaţi chiar în acel loc. Biserica a fost construită de Ştefan Tomşa între anii 1611 şi 1622. Tradiţia mărturiseşte că Ştefan Tomşa ar fi învăţat carte în satul Rădăşeni, unde şi-a petrecut şi o parte din copilărie. Fiind legat sufleteşte de aceste meleaguri, când ajunge domnitor înalţă o biserică în Rădăşeni, dar nu înainte de a declara locul sat domnesc.
O dovadă a faptului că biserica este ctitorită de Ştefan Tomşa este şi o linguriţă de aur, care astăzi se află la Mănăstirea Neamţ, cu următoarea inscripţie gravată: „Şi am dăruit-o pre ea spre a se ruga pentru noi în biserica din Rădăşeni, unde este hramul marelui mucenic Mercurie. Io Ştefan Vv. Tomişevici (Tomşa) 1621-1623.“
La interior biserica este pictată în tempera, în stil popular, specific bisericilor de lemn din Moldova. Pictura a fost realizată în perioada 1875 – 1876 de călugării Chelsie, Ioan şi Iulian, mărturie fiind o inscripţie din 1875, cu litere chirilice, de pe icoana Sfântului Nicolae din catapeteasmă şi un pomelnic din anul 1876 care spune că „acest Iulian a zugrăvit biserica aceasta toată, spre veşnica sa pomenire“.
Odată cu slujba de resfinţire, credincioşii din Rădăşeni au marcat şi 400 de ani de la ridicarea bisericii. Anul trecut, când biserica a împlinit 400 de ani, au fost aduse moaştele Sfinţilor Mercurie şi Ecaterina.
„La Rădăşeni, în «Grădina Raiului», aşa cum este trecută localitatea în cartea părintelui arhimandrit Timotei Aioanei, s-au aniversat 400 de ani de la începuturile construcţiei bisericii vechi a satului şi retârnosirea ei după ample lucrări de restaurare. Biserica noastră este a doua ca vechime din judeţ, iar cum arată acum este cea mai frumoasă biserică restaurată cu pictură din Moldova şi asta mă bucură, după atâta osteneală. Acest lăcaş de cult a servit satul timp de 300 de ani, după care, fiind împărţit în două, s-a construit în 1918 biserica „Sf. Apostoli Petru şi Pavel“. Printr-o minune, cunoscând un arhimandrit din Grecia, am adus anul trecut Sfintele moaşte ale Sf. Mercurie şi Ecaterina, cu acte oficiale emise în Grecia şi cu binecuvântarea Arhiepiscopului Atenei. Preoţii din Grecia au venit şi au slujit de trei ori în biserica noastră şi după 400 de ani s-a produs minunea să putem aduce moaştele sfinţilor care sunt patronii bisericii noastre“, ne-a spus preotul Constantin Rotar.
Silviu Buculei
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013
- Articol precedent: Nicolae Vicol: militar, teolog, sociolog şi rapsod
- Articolul următor: Se pierd meseriile satului. Fierarul din Stolniceni – Prăjescu