Tradiții și obiceiuri în luna lui Florar

În popor se spune că în luna mai e Raiul pe Pământ. Putem interpreta în felurite moduri această sintagmă, însă cred că, oricare ar fi opinia noastră despre Rai, ea include automat ideea de Bine și ideea de Frumos. În mai totul prinde viață, este o lună a culorilor, a prospețimii, de aceea este adesea numită și luna florilor sau a ierburilor, însă denumirea cel mai des întâlnită este Florar.

În acest an, prima săptămână a lunii mai este una de mare sărbătoare deoarece Învierea Domnului este celebrată de creștinii ortodocși pe data de 1 Mai. Astfel, dacă în alți ani luna începea cu celebrul 1 Mai Muncitoresc, cu grătare și ieșiri la pădure, în acest an tradiția se va focaliza pe bucatele din miel, pe cozonac, ouă roșii și masa în familie. Această zi mai este cunoscută ca începutul verii, Armindenul sau Ziua Pelinului. Armindenul – ziua profetului Irimia cel care aduce rod și belșug, se celebrează tocmai pentru ca pământul să rodească, să nu bată grindina, să nu se îmbolnăvească vitele și membrii familiei. De obicei, în această zi de sărbătoare se mănâncă carne de miel și caș, se bea vin roșu cu pelin, iar de dimineață este bine să te speli cu rouă pe față. La poartă se pun ramuri verzi pentru a aduce noroc și belșug. Dacă nu ar fi fost Învierea Domnului, ar fi fost recomandat să se semene fasole, pepeni și castraveți, însă nu ar fi fost indicat să se facă și alte munci agricole pentru că recolta ar fi fost distrusă de grindină.

Pe lângă obiceiurile specifice acestei mari sărbători creștine, în lumea satului gospodarii duc mai departe și alte datini. În luna mai ciobanii urcă oile și vacile la munte, în unele zone încă se mai face măsura oilor, iar muncile din grădină sau de la câmp devin o prioritate. Tot în această perioadă se spune că nu e bine să faci nuntă, pentru că nu e o perioadă favorabilă. Superstiții se întâlnesc și în ceea ce privește anul agricol: dacă serile vor fi răcoroase și cu rouă, atunci va fi belșug la fân și vin; dacă va ploua, culturile de grâu și porumb vor fi bogate, iar de vor fi ploi cu tunete și fulgere, se prevestește un întreg an roditor, însă dacă toată luna e ploioasă, iunie va fi secetos; apariția gândacilor în luna mai prevestește un an mănos.

În cea de a treia săptămână după Paști, în Marțea Dracului, Joia Mânioasă sau Vinerea Șchioapă se păstrează, mai ales în anumite zone ale țării, obiceiul Paparudelor și al Caloianului. Se spune despre acestea că vor aduce ploi, fertilitate și belșug, iar gospodăriile vor fi ferite de secetă. Ritualul Paparudelor este închinat zeiței ploii și nu are o dată fixă, se practică atunci când soarele începe să afecteze culturile. Acesta presupune ca niște copii, în special fete, să se împodobească cu frunze și să invoce ploaia prin dans, cântec și bătăi din palme, trecând prin curțile oamenilor din sat care la rândul lor stropesc alaiul cu apă.

Caloianul este cel care poate aduce sau opri ploaia. Ritualul presupune confecţionarea unei figurine din lut sau lemn, împodobită cu coji de ouă roşii sau cu elemente vegetale, și ceremonial de înmormântare. Figurina este așezată în sicriu, este bocită de un întreg alai condus de un preot. În unele zone este îngropată, pentru ca mai apoi să fie dezgropată și aruncată bucăți pe apă, însă în alte zone sicriul este dat pe o apă curgătoare imediat după încheierea ceremoniei de înmormântare.

Loredana Larissa SOFRON