Recent, Parlamentul European a votat pentru reglementarea alimentelor noi așa-numita „novel food“. Concret, este vorba de aprobarea unui proiect de lege prin care se doreşte simplificarea procedurile de autorizare a alimentelor noi. Despre ce „alimente noi“ este vorba? În categoria acestora ar putea intra în viitorul apropiat alimente cu o structură moleculară modificată, microorganisme, ciuperci, alge, alimente obținute din culturi de ţesuturi, de celule și insecte.

Consecințe...

Consecinţa noilor reglementări este că acest tip de alimente vor putea fi comercializate mult mai uşor pe piaţa comunitară, în condiţiile în care acestea respectă anumite elemente de siguranţă pentru consumatori. „Sectorul agroalimentar este într-o continuă schimbare, se adaptează şi se îmbunătăţeşte în mod constant. Avem nevoie de un cadru legislativ pentru a ţine pasul cu evoluţia din ultimii 20 de ani în domenii precum nanotehnologia, cultura celulelor şi ţesuturilor“, declara James Nicholson, raportorul pentru produse noi din cadrul Parlamentului European. În plus, în proiectul de Regulament se menționează că „normele Uniunii privind alimentele noi au fost stabilite în 1997. Aceste norme trebuie să fie actualizate pentru a simplifica actualele proceduri de autorizare, a îmbunătăți siguranța consumatorilor și pentru a se ține seama de evoluțiile recente în legislația Uniunii și de progresul tehnologic“. Proiectul de Regulament vrea să clarifice inclusiv situaţia alimentelor consumate în mod tradiţional în ţări din afara UE, dar care pe piaţa comunitară nu sunt agreate.

Insecte...

Mai precis, prin noul Regulament se urmărește ca „introducerea pe piața Uniunii a alimentelor tradiționale provenite din țări terțe, inclusiv a insectelor, să fie facilitată, atunci când siguranța utilizării în trecut ca aliment într-o țară terță a fost demonstrată. Sunt vizate acele alimente care au fost consumate într-o țară terță timp de cel puțin 25 de ani, în cadrul unui regim alimentar normal, detaliile tehnice urmând a fi stabilite de Comisie pe baza recomandărilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA)“, se arată în proiectul de Regulament. În acest moment, UE nu reglementează în mod clar situaţia alimentelor produse din insecte şi nici nu există evaluări privind siguranţa acestora conform cu reglementările în vigoare. În consecinţă, majoritatea statelor membre au interzis până acum folosirea insectelor pe post de aliment. Totuşi, există state membre unde acestea se consumă. Spre exemplu, în magazinele din Marea Britanie se comercializează în mod legal larve ale gândacilor de făină, greieri şi lăcuste, iar supermarketurile din Olanda vând burgeri şi nuggets din insecte. Mai mult, un lanţ belgian de supermarketuri oferă clienţilor burgeri cu viermi buffalo şi pastă vegetală cu larve de gândaci de făină.

Alimente sigure

Conform proiectului, alimentele noi ar trebui să fie sigure, iar evaluarea siguranței lor ar trebui să se bazeze pe principiul precauției. Astfel, utilizarea acestor alimente nu ar trebui să inducă consumatorul în eroare. Prin urmare, consumatorii ar trebui să fie informați asupra conținutului alimentelor noi, asupra ingredientelor, precum și asupra tehnologiilor folosite pentru obținerea alimentelor noi. Cerințele referitoare la etichetarea produselor sunt așadar deosebit de importante, în special dacă alimentele noi au fost produse folosind metode noi de creștere a animalelor sau metode noi de cultivare a pământului, materiale noi sau procese noi de producție. De asemenea, în cazul în care un aliment nou este destinat să înlocuiască un alt aliment, acesta nu ar trebui să difere de acel aliment într-o măsură în care să prezinte dezavantaje nutriționale pentru consumator sau să fie de calitate inferioară. În privința alimentelor provenite din clonarea animalelor, dorinţa de modificare a Regulamentului privind alimentele noi s-au manifestat în Parlamentul UE încă din 2008, dar la acea vreme nu s-a ajuns la niciun consens. Acum, potrivit amendamentelor aduse proiectului de Regulament privind alimentele noi, „până la intrarea în vigoare a unei legislații specifice privind alimentele derivate din animale clonate și din descendenții acestora, aceste alimente ar trebui să intre sub incidența prezentului regulament, cu condiția să fie etichetate în mod corespunzător pentru consuma­torul final, dacă sunt introduse pe piața Uniunii“.

Câteva exemple de „novel food“

Până la începutul acestui an, companiile din industria alimentară au depus în jur de 180 de solicitări de aprobare a alimentelor noi. Din aceste cereri au fost autorizate şi pot fi consumate în UE 80 de alimente noi, printre care se regăsesc alimente tradiţionale din diverse state din afara UE, cum ar fi sucul de noni, seminţele de chia sau alimente produse prin folosirea ultimelor inovaţii tehnologice precum uleiuri sau produse lactate îmbogăţite cu fitosterol (steroli de origine vegetală cu rol în reducerea colesterolului). Ar mai fi „salatrim“, un aditiv alimentar folosit în loc de grăsimi, pentru că are mai puţine calorii, sau uleiul cu DHA (acizi graşi polinesaturaţi) ori sucul de fructe procesat prin presiune înaltă.

Trebuie să fim circumspecți

„La nivel mondial există 2.500 de specii de insecte care se consumă astăzi de către specia umană, numai că trebuie privit cu o anumită circumspecție... Unii spun, din studiile pe care le au, că este o proteină de o calitate superioară. Eu vă mărturisesc că nu aș renunţa la carnea roșie așa cum ne-o spune Organizația Mondială a Sănătății... Probabil că în viitor, cu o populație în creștere, cu un teritoriu care să producă hrană cu apă redusă, probabil că trebuie surse alternative de hrană. Poţi să le guști o dată la o petrecere, dar mie nu mi se pare că ar asigura o garanție atât timp cât nu sunt foarte bine studiate. Dacă EFSA (European Food Safety Authority .n.r.) îmi va spune că sunt sigure din punctul de vedere al consumului probabil că aș face un efort dacă aș avea și o lămâie lângă mine, ca să pot să le diger mai repede, dar nu sunt adeptul unei astfel de proteine“ - Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Bogdan Panțuru