Câţi dintre voi îşi doresc să consume alimente sănătoase? Denisa-Petronela Milea din Tecuci, județul Galați, şi-a dorit foarte mult acest lucru de mic copil, ceea ce a şi motivat-o să se gândească serios la un business în legumicultură. Aici, pământul este îngrijit cu suflet, motiv pentru care tânăra vrea să ducă mai departe tradiţia familiei, fapt care a determinat-o în urmă cu patru ani să urmeze studiile universitare de licență la Facultatea de Agricultură din Iași.

„Supermarketurile umbresc producătorii locali“

În ultimii ani, legumicultura a evoluat, s-a dezvoltat şi a devenit de interes pentru că oferă multe perspective de business pentru tineri. Ca în orice alt domeniu, succesul se măsoară în rezultate, iar pentru rezultate este nevoie de inspiraţie și know-how, specifică tânăra din județul Galați.

„Împreună cu părinții mei dețin o mică afacere legumicolă înființată în anul 2007, reprezentată de două solarii și care, în ciuda faptului că nu se extinde pe o suprafață foarte mare, rezistă și dă randament și în prezent. Aș vrea să pun accent pe încurajarea consumului local de la toți micii producători din țara noastră, care fac eforturi foarte mari pentru a se menține pe piață din cauza marilor supermarketuri care ne umbresc și care ar dori ca noi, micile afaceri tradiționale, să dispărem puțin câte puțin. Cu toate acestea, afacerea noastră mică de familie a rezistat datorită legumelor de calitate și faptului că le oferim clienților noștri siguranța pe care nu mulți le-o pot oferi, respectiv aceea de a consuma un produs natural și sănătos.“

Tânăra inginer agronom a ales acest domeniu pentru că din copilărie a luat contact cu agricultura, iar pe viitor își dorește să continue pe partea de legumicultură la nivel dezvoltat.

„Altceva mai potrivit pentru mine nu există, agricultura nu numai că este o ramură esențială pentru existența noastră, ci este și un domeniu unde poți să te dezvolți în permanență“, a specificat tânăra gălățeancă Petronela-Denisa Milea.

Cultivarea legumelor în sistem protejat

În contextul în care consumul de legume proaspete, pe întreaga perioadă a anului, a crescut, cultivarea acestora în spaţii care să le protejeze de frig şi intemperii a devenit o necesitate, pentru asigurarea recoltelor bogate şi de calitate nu doar în perioada în care se produc, ci şi în extrasezon

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români s-a întrunit la sfârșitul lunii noiembrie, într-un nou format extins, denumit Consiliul Național de Coordonare, format din membrii Consiliului Director al Clubului și fermieri performanți din toate regiunile țării. Scopul este de a înființa o nouă structură de sprijin al conducerii operaționale a Clubului în activitățile sale la nivel regional, precum și de a stabili prioritățile și direcțiile strategice la nivel național. În cadrul întâlnirii au participat 33 de fermieri care și-au asumat deja roluri în comunitățile lor.

Demersul de a înființa Consiliul Național de Coordonare al Clubului Fermierilor Români vine în urma unei ample analize desfășurate în rândul fermierilor din România cu privire la problemele specifice cu care se confruntă diferitele regiuni ale țării noastre. Nevoile agriculturii nu pot fi satisfăcute doar prin politici agricole generale, rezultate exclusiv prin aplicarea politicilor europene în domeniul agriculturii și mediului. Este necesară punerea în valoare a elementelor specifice agriculturii românești, în contextul finanțărilor europene și din bugetul național, prin preluarea expertizei locale și regionale în dezvoltarea de politici și proiecte specifice unor domenii de specialitate, respectiv a unor zone și sectoare agricole din România. Noul organism este chemat să contribuie la identificarea unor astfel de abordări specifice, rezultate din expertiza acumulată la nivel regional, dar și pentru susținerea unor abordări integratoare economice – sociale – mediu pentru programele de dezvoltare ale agriculturii.

Deși Clubul este deja reprezentat prin peste 1.200 de ferme din toate județele țării, multiplicarea acțiunilor sale în teritoriu a făcut necesară stabilirea unei forme suplimentare de cooperare între fermierii membri ai Clubului, Unitatea Executivă, Consiliul Director, pe de o parte, și structurile de lucru la nivel regional și local, pe de altă parte.

Pe baza evaluării nevoilor reale ale fermierilor și a confirmării acestora de către Consiliul Național de Coordonare, Clubul Fermierilor Români oferă soluții concrete, care să contribuie la creșterea eficienței și randamentului activității în fermele din România și să promoveze modele de afaceri românești, în conformitate cu politicile Uniunii Europene.

Membrii noului Consiliu Național de Coordonare au analizat situația agriculturii românești din perspectivă economică, a dinamicii cadrului politic de reglementare pentru agricultură și mediu la nivel european, precum și din perspectiva impactului schimbărilor climatice asupra agriculturii. Au fost dezbătute și agreate propuneri concrete privind prioritățile de acțiune ale Clubului Fermierilor în 2024, pentru a răspunde provocărilor sistemice și la nivel de fermă, fiind agreate acțiuni care să susțină adoptarea unui cadru predictibil de dezvoltare a agriculturii românești, transpartinic și pe termen lung, precum și poziționarea agriculturii ca sector strategic în dezvoltarea României.

„Atât problemele agriculturii românești, cât și modernizarea sa nu pot fi rezolvate doar printr-un model unic, ci prin stimularea și planificarea unor abordări regionale, zonale și chiar locale. Pentru rezultate cuantificabile este nevoie de o viziune integrată care să asigure coerența și eficiența pe termen mediu și lung. Din acest motiv, s-a născut inițiativa de a extinde structura de coordonare a Clubului, prin proiecte și resurse generate la nivel teritorial, în echilibru cu legislația și măsurile adoptate la nivel național. Ne dorim să identificăm teme specifice din diferite regiuni ale României și, alături de fermierii din acea zonă, să putem crește puterea de reprezentare și să găsim soluții pentru aceste provocări în vederea creșterii competitivității membrilor noștri“, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

„Găsesc această inițiativă foarte utilă, mai ales în contextul actual în care trebuie să colaborăm mai mult ca niciodată și îmi asum, ca membru fondator al acestei organizații, să mă implic direct, alături de ceilalți fermieri prezenți la această întâlnire, în reprezentarea sectorului agricol prin identificarea temelor prioritare și stabilirea unor acțiuni concrete atât la nivel național, cât și la nivel regional în zona mea, Moldova Sud“, declară Pavel Vlad, președinte Clubul Fermierilor Români.

Printre principalele responsabilități ale Consiliului Național de Coordonare se numără:

• Contribuția la diversificarea și întărirea dialogului și a capacității de negociere cu autoritățile decidente din România și de la Bruxelles.
• Asigurarea – prin capacitatea și implicarea personală a membrilor – funcției de reprezentare la nivel național și regional a intereselor prioritare ale fermierilor.
• Participarea la punerea în practică a programelor și proiectelor Clubului la nivel național și regional, prin asumarea voluntară de către membri a unor responsabilități de coordonare în programe specifice.
• Contribuția la coordonarea tuturor activităților Clubului în vederea asigurării coerenței în raport cu legislația românească și directivele europene.
• Identificarea noilor teme de interes pentru viitorul agriculturii la nivelul regiunilor.
• Participarea la elaborarea luărilor de poziție ale Clubului în raporturile cu autoritățile române și europene.

Despre Clubul Fermierilor Români

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă este o asociație non-profit și neguvernamentală a fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu.

Obiectivul principal al Clubului Fermierilor Români este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a Clubului. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.

Clubul Fermierilor Români lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.

În perioada Postului de Crăciun, populația care respectă această tradiție creștină solicită pentru consum produse alimentare specifice, respectiv produse de morărit și panificație, soia, fasole, mazăre, sortimente pe bază de legume, fructe, produse de patiserie și zaharoase, alimente conservate, ciuperci, produse naturiste, diferite sortimente de băuturi și alte sortimente alimentare cu origine vegetală, solicitare care determină operatorii din domeniul alimentar să pună pe piață cantități mai mari de astfel de alimente decât în mod obișnuit.

Având în vedere volumul mare de produse alimentare din aceste sortimente. care se regăsesc la procesare sau în distribuție pe piața de consum, există riscul ca, pe parcursul lanțului alimentar, unele produse să fie supuse contaminării cu microorganisme sau prin contaminanți naturali care sunt introduși accidental sau prin tratarea inadecvată a alimentelor.

Din acest motiv este absolut necesar ca securitatea și siguranța produselor alimentare să poată fi realizată și controlată prin metode care să asigure identificarea și înlăturarea pericolelor potențiale de contaminare, înainte de consumul produsului finit.

În aceeași măsură, pentru prevenirea apariției unui disconfort alimentar sau toxiinfecții alimentare sunt responsabilizați, în contextul normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, și consumatorii de alimente specifice acestei perioade, cu respectarea unor recomandări care se referă la:

• achiziționarea alimentelor specifice postului numai din spații sau unități înregistrate sanitar veterinar, care garantează, prin examen de specialitate, calitatea şi salubritatea acestora, evitând comerțul „stradal“ (atenție la sucuri sau diferite produse conservate la domiciliul unor comercianți, neautorizați);
• citirea cu atenție a instrucțiunilor de pe etichetele produselor alimentare, ambalate, care în mod obligatoriu trebuie să conțină informații privind elementele componente, modul de păstrare, prepararea corectă și termenul de valabilitate;
• păstrarea corectă a alimentelor pentru a evita deprecierea calitativă, în frigider, în spații uscate la temperaturi optime, după caz;
• evitarea manipulării alimentelor de către persoane care prezintă modificări în starea de sănătate sau leziuni la nivelul degetelor de la mâini;
• păstrarea în condiții de maximă igienă a tuturor suprafețelor destinate preparării alimentelor (mese, blaturi, veselă etc.);
• folosirea la prepararea alimentelor numai a apei potabile;
• spălarea atentă a fructelor și a zarzavaturilor folosite în rețetele culinare sau când acestea se consumă crude;
• asigurarea condițiilor de protecție necesare evitării oricărui contact între alimentele destinate consumului protecție față de insecte, rozătoare sau alte animale;
• gestionarea corectă a resturilor menajere.

Cu referire la aprovizionarea cu pește sau produse din pește, alimente care se pot consuma în anumite zile din perioada postului, atenționăm ca populația să cunoască următoarele:

Peștele se comercializează în stare vie, refrigerată, congelată, sărată, uscată, afumată, marinată, conservată etc. Comercializarea acestuia este admisă numai în unități specializate sau secții ale magazinelor alimentare înregistrate sanitar veterinar.

Peștele în stare vie se păstrează în vase speciale cu apă, nu mai mult de 24 de ore.

Suprafața peștelui trebuie să fie curată, fără lovituri și semne de boală, solzii de culoarea naturală, caracteristică speciei date, și să fie lipiți strâns de corpul peștelui.

• Nu cumpărați pește dacă are ochii tulburi sau urechile dezlipite de branhii, dacă are un miros specific neplăcut, iar la apăsare degetul intră cu ușurință în carne, lăsând urme care nu mai revin la normal.

Peștele refrigerat este acel pește la care temperatura corpului în profunzimea țesutului muscular variază de la minus un grad Celsius la plus 5 grade Celsius.

• Nu cumpărați pește refrigerat cu leziuni mecanice, cu consistență slab compactă, cu miros de fermentare în branhii, cu prezența stratului exterior mucilaginos (cleios).

Peștele congelat se consideră acel pește procesat la care temperatura în profunzimea țesutului muscular este coborâtă până la minus 18 grade Celsius, cu menținerea calității gustative și a valorii nutritive a peștelui viu.

• Nu cumpărați pește congelat cu prospețime îndoielnică, cu miros de rânced, cu nuanță gălbuie a pielii și a stratului de grăsime, precum și cu gust amar.
• Verificați pe etichetă data recoltării și data congelă

Peștele în conserve și semiconserve, ambalat în cutii metalice sau din sticlă, este divers: conserve naturale, conserve din pește în suc propriu, conserve din pește cu adaos de ulei vegetal, conserve din pește în sos de tomate, şprot în ulei, semiconserve cu diferite adaosuri și multe altele.

• Nu cumpărați conserve fără etichete, în cutii ruginite, cutii deformate, bombate și cu ermeticitatea deteriorată.
• Nu consumați conserve și semiconserve din pește înainte de a verifica aspectul exterior (miros, culoare), precum și conținutul (gustul), consistența (uniformitatea și densitatea) acestora.

Sortimentele de pește sunt însoțite obligatoriu de certificat de conformitate privind calitatea, originea acestuia și valabilitatea, eliberat sub responsabilitatea operatorului economic furnizor.

Protejarea populației este asigurată permanent de personalul de specialitate din cadrul DSVSA județene, prin monitorizarea și efectuarea de acțiuni de control tematice, cu referire la respectarea normelor de funcționare și igienă în unitățile furnizoare de materii prime, în unități de procesare a produselor alimentare de origine nonanimală, unități de depozitare și comercializare, piețe agroalimentare și alte obiective care pot fi considerate în anumite condiții cu risc alimentar, precum și prin analize la laboratoare acreditate, din probe recoltate din materii prime și produse finite, pentru examene microbiologice, fizico-chimice, determinarea aditivilor, a contaminanților, pesticide, rezidii de metale grele, micotoxine, medicamente, organisme modificate genetic, radioactivitate etc.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Fiecare dintre dumneavoastră, care ați fost în Occident, știe că, practic, în țările vestice nu mai există sat. Nu mai există gospodărie țărănească. Până acum câțiva ani am crezut că, în țările foste comuniste din Estul și Centrul Europei, satul va mai avea o viață lungă. Dar, la un moment dat, am vizitat o țară din Centrul Europei și am văzut cum, practic, nimeni nu mai creștea niciun animal în gospodărie, nicio plantă. Satele mai existau, dar în fața caselor era doar un gazon atent tuns. Am întrebat un localnic ce s-a întâmplat și mi-a răspuns sec: „Supermarketurile au făcut asta“.

Din păcate, și la noi procesul s-a declanșat... Prima etapă a fost depopulare satelor. A doua etapă, în desfășurare, prevede distrugerea tradițiilor. Nu pe toate odată... Ci încet, încet dar sigur. Dacă acum 10-20 de ani cineva ar fi afirmat că peste ani românii nu vor mai avea voie să crească porci i s-ar fi zis că e fie nebun, fie conspiraționist. Dar, de când a apărut așa-zisa Lege a Porcului în spațiul public oamenii par a se dezmetici. La finele acestui an, discuțiile legate de creșterea porcilor în gospodărie au revenit în forță, în contextul crizei legate de pesta porcină africană – se afirmă oficial, mai ales că se apropie și perioada Sărbătorilor de iarnă. Iar mulți români aleg să taie porcul în propria gospodărie. Printre altele, legea impune atât gospodarilor, cât și fermierilor circuite duble, încălțări sterilizate, nutrețuri ținute o lună la uscat și analize periodice. În plus, legea spune că „porcinele deţinute trebuie să fie identificate individual, înregistrate în Baza naţională de date (...), iar comercializarea porcinelor şi a produselor provenite de la acestea este interzisă“. Cu alte cuvinte, statul vrea să-i ia țăranului român „pâinea“ de la gură. De altfel, Legea Porcului a început să facă deja victime. La finele lunii octombrie, inspectorii Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) din Satu Mare l-au amendat pe un bărbat cu suma de 6.000 de lei după ce și-a tăiat porcul în curte. Motivul? Potrivit presei locale, care citează inspectorii, bărbatul nu a anuțat în prealabil medicul veterinar concesionar sau medicul veterinar oficial.

Ne-am putea întreba: ce minte ar fi putut imagina o asemenea lege? Aceeași minte care, în numele „civilizaței“, a eradicat satele din Vest. Aceeași minte care, ghidată de logica lăcomei, a inventat tot soiul de „probleme globale“ pentru a controla strict tot ce-i intră și iese din buzunare... Ș.a.m.d... 

Dar, autoritățile de la noi și-au dat seama că 2024 este an electoral. Și au dat-o la întors... „Tăierea și vinderea porcilor crescuți în gospodării nu va fi interzisă“, au anunțat oficialii. „Tradiția sacrificării porcului în gospodării poate fi păstrată cu siguranță și anul acesta“. Rețineți... „Și anul acesta...“ Că de la anul... Pentru că este inadmisibil, nu-i așa, ca la fiecare final de an supermaketurile să raporteze scăderi ale vânzărilor la carnea de porc...

Care ar fi următorul pas logic? Păi, din motive de securitate alimentară, logic ar fi să urmeze interdicția tăierii găinilor. Urmează sacrificarea oricărui animal în gospodărie, intezicerea wc-ului în curte, că de interzicerea lemnului de foc deja se vorbește că se va aplica de prin 2027, parcă... Și totul până când cuvântul „sat“ va dispărea din vocabular.

Să sperăm că, totuși, nu se va ajunge aici. Și probabil că nu se va ajunge dacă ne uităm la ce spun economiști vestiți cum că Occidentul este într-un colaps pe mai multe niveluri – economic, social, politic. Poate avem noroc și ne lasă în pace. Nu de alta, dar nu vor mai avea timp și de noi... Săracii...

Ion BOGDAN

În Ședința de Guvern din 23 noiembrie 2023 a fost aprobat un Memorandum ce vizează prelungirea perioadei de eligibilitate stabilită în Acordul de Finanțare pentru implementarea Instrumentului financiar de creditare cu partajarea riscului, încheiat cu Fondul European de Investiții și finanțat din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020.

Prin PNDR 2014-2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) implementează Instrumentul financiar de creditare cu partajarea riscului la nivel de portofoliu (PRSL- Portfolio Risk Sharing Loan), pentru a susține finanțarea fermierilor și antreprenorilor din spațiul rural. Prelungirea perioadei de eligibilitate stabilită în Acordul de Finanțare încheiat cu FEI până la 31 decembrie 2025 a fost necesară, dată fiind extinderea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor aferente PNDR 2014-2020, conform Regulamentului tranzitoriu (UE) nr. 2020/2220.

Această necesitate decurge din prevederile specifice aplicabile instrumentelor financiare, prevăzute la art. 42 al Reg. (UE) 1303/2013, potrivit cărora eligibilitatea cheltuielilor în cadrul instrumentelor financiare este stabilită la închiderea Programului, în cazul PNDR acest termen fiind 31 decembrie 2025.

Facem precizarea că, pentru derularea acestui instrument financiar, în baza Memorandumului aprobat de Guvernul României în data de 13 iulie 2017, a fost semnat Acordul de Finanțare între Fondul European Investiții (FEI) și Guvernul României reprezentat de ministrul agriculturii și dezvoltării rurale și directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în data de 28 noiembrie 2017.

274 milioane de lei în conturile fermierilor din sectorul cerealelor și cel al semințelor oleaginoase

MADR, prin APIA, a dat startul pentru plata sprijinului de urgență în sectorul cerealelor și al semințelor oleaginoase în valoare de 274.057.212 lei, echivalent a 55.381.013,95 euro, defalcată pe surse de finanțare după cum urmează:

‒ 147.115.286,60 lei, echivalent a 29.728.669,05 euro, finanţare externă nerambursabilă pusă la dispoziţia statului român prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

‒ 126.941925,40 lei, echivalent a 25.652.344,90 euro, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2023 în cadrul capitolului 83.01 „Agricultură, silvicultură, piscicultură și vânătoare“, titlul 40 Subvenții, articolul 40.15 „Sprijinirea producătorilor agricoli“.

Schema reprezintă sprijinul excepţional sub formă de grant și are în vedere compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru pierderile economice cauzate de creşterea importurilor de cereale şi seminţe oleaginoase din Ucraina. Compensarea se acordă pentru suprafeţele determinate în urma controalelor administrative și la fața locului, aferente culturilor cu porumb şi/sau orz şi/sau rapiţă şi/sau floarea-soarelui din cererile unice de plată depuse în anul 2022.

„Acordăm acest sprijin de urgență pentru fermierii români din sectorul vegetal, care au avut un an extrem de dificil. Astfel, fermierii vor primi un sprijin financiar pentru 50% din consumul de motorină din anul 2022. Sprijinul se acordă beneficiarilor pentru suprafețele aferente cererii de plată unică pe suprafață depusă în anul 2022 pentru minimum 1 ha cu una sau mai multe dintre culturile de porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui“, a declarat ministrul Florin – Ionuț Barbu.

Pentru schematizarea modului de calcul al sprijinului excepţional sub formă de grant, de 2 lei/l, se consideră că acesta reprezintă o valoare aferentă unei cantităţi unitare de 78 litri/ha de motorină şi că în stabilirea valorii totale a sprijinului se utilizează 50% din cantitatea rezultată din înmulţirea numărului de hectare eligibile cu valoarea de 78 litri/ha de motorină. Sprijinul total din partea Guvernului este de 3,63 lei/litrul de motorină folosit în lucrările agricole efectuate în anul 2022, ceea ce înseamnă cam jumătate din prețul carburantului.

Conform legislației în vigoare, plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2023, însă APIA depune toate eforturile ca beneficiarii să primească banii în conturi în perioada imediat următoare.

Laura ZMARANDA

La mijlocul lunii noiembrie, în Poiana Brașov a avut loc un eveniment – Biosfera 2023, dedicat profesioniștilor fitofarmaciști. În cadrul evenimentul Biosfera, la care au participat peste 500 de fitofarmaciști, au fost prezentate o gamă largă de produse, semințe pentru cultură mare, culturi speciale, dar și pentru casă și grădină de la cei mai renumiți producători din domeniu.

Programul Biosfera, aflat la început și conceput de Agrii România în colaborare cu Syngenta, Corteva, Summit Agro, BASF, Bayer, Ameropa, Patria Bank, Lidea, Nufarm, Belchim, KWS, își propune să aducă față în față fitofarmaciștii și distribuitorii tocmai pentru a crea o conexiune autentică într-un cadru care să îmbine responsabilitatea pentru natură cu expertiza fitofarmaciștilor și angajamentul companiilor către o agricultură cu adevărat sustenabilă. În continuare vă prezentăm opiniile a câtorva dintre participanții la eveniment.

Monalisa Ungureanu, Agrii: „Noi suntem distribuitori și e clar că acest business nu poate fi făcut decât cu producătorii și, evident, rolul nostru este să servim clientul cu cele mai bune produse și servicii posibile. Deci tot acest concept de Biosfera ne duce cu gândul la sustenabilitate, la protecția mediului, la împărtășirea unor valori în a face lucrurile responsabil și cu dragoste pentru natură, dar și în selectarea unor parteneri care pot veni cu produse și servicii compatibile. Practic, prin Biosfera, AGRII este un liant între companiile producătoare și fitofarmaciști. Realitatea este că sectorul de fitofarmacii a crescut constant în ultimii ani în România. Interesant este faptul că au crescut în interacțiunea cu fermierii mici, mai ales pe segmentul de amenajări, partea de hobby. Noi am sesizat aceste lucruri și de aceea am venit în întâmpinarea nevoilor unui astfel de segment, extinzând portofoliul de produse... Tot pentru acest segment avem partea de irigații și tot ce înseamnă semințe, produse pentru îngrijirea florilor, îngrășăminte speciale pentru astfel de culturi care cu siguranță pot face diferența legat de tot ce înseamnă fitofarmacii și parteneri.“

Ionuț Nae, Syngenta: „Reprezint Syngenta Professional Solutions, o divizie nou-creată adusă pe piața din România și care este dedicată legumiculturii. Se adresează și oamenilor care au acasă o grădină și au nevoie de soluții de protecție a plantelor pe care să le folosească în îngrijirea culturilor pe care le au în gospodărie. Acesta este unul dintre segmentele pe care divizia Syngenta Professional Solutions le-a adus în România. Al doilea segment pe care această divizie îl are în portofoliu este cea de Fast Management care cuprinde biocidele, produsele pentru sănătate și igienă publică și, nu în ultimul rând, produsele pentru protecția gazonului. Este un segment în care Syngenta este lider mondial, iar foarte curând vom aduce aceste produse și în România. În privința programului Biosfera, suntem parte a unui parteneriat frumos început cu multă vreme în urmă de către Syngenta cu compania Agrii pe absolut toate segmentele pe care compania noastră le are la ora actuală pe piața din România. Și mă refer aici nu numai la marii fermieri, ci și la micii producători, la micii grădinari, la cei care au nevoie de produse de sănătate și igienă publică. Iar acest eveniment, dedicat fitofarmaciștilor, este foarte important deoarece aceștia reprezintă interfața dintre producători, distribuitori și consumatorul final, cel care cumpără produsele de protecție a plantelor în vederea tratării produselor pe care le au în gospodărie. Pot să spun că Syngenta și Agrii împărtășesc aceleași valori, ceea ce este foarte important, iar faptul că ne-am reunit sub cupola conceptului Biosfera spune foarte mult despre colaborarea noastră.“

Adrian Ionescu, Corteva: „Ne bucurăm că suntem la acest eveniment cu fitofarmaciștii pentru că agricultura nu înseamnă numai cultură mare. Toată lumea vrea să mănânce curat, toată lumea vrea să fie informată, iar fitofarmaciștii sunt poarta de acces către această zonă. După cum constatăm, în prezent multe din recomandări se fac pe rețelele de socializare, de oameni care nu cunosc toate detaliile... De aceea, cred că singurii care pot oferi un ajutor real sunt fitofarmaciștii, care reprezintă liantul dintre distribuitori și fermieri. Numai astfel putem mânca corect și ne asigurăm că avem ce ne pune pe masă. Indiferent că vorbim de agricultura ecologică sau de agricultura convențională, fitofarmaciile încep să aibă un cuvânt important de spus. Mai ales în ultimul timp, fitofarmaciștii s-au implicat tot mai mult în agricultura bio. De aceea și noi Corteva ne implicăm și aducem un portofoliu bogat de produse în segmentul bio, segment care devine tot mai complex.“

Dorin Jurcă, Bayer: „Noi ca și companie ne focusăm pentru a aduce, întotdeauna, serviciile cele mai potrivite pentru nevoile fermierilor. De aceea, principalul nostru obiectiv este să oferim soluții care să se potrivească pentru nevoile fermierilor. Dacă privim în trecutul recent, observăm că tot ce înseamnă piață și activitate cu produse active a fost marcat de o mare schimbare. Și asta datorită faptului că se pune presiune din partea Uniunii Europene pentru a elimina anumite substanțe active din piață. De aceea, obiectivul nostru este acela de a cerceta, de a inova, de a veni cu soluții inovative. Unul dintre obiectivele Bayer este de a dezvolta și acest departament de produse biologice. Ca o mențiune, avem mai multe produse biologice pe care le-am lansat în România și aș menționa, în special, produsele inovative pe partea de capcane. De exemplu, în cultura cireșului avem o capcană care folosește feromonii de hrănire cu care se hrănește insecta, iar în interiorul capcanei există un insecticid. Avantajul este că produsul final care este consumat nu intră în contact cu insecticidul, de aceea această formulă este folostă în special în culturile bio. Pe viitor, această formulă o vom dezvolta pentru mai multe soiuri, având în vedere avantajele sale de necontestat, în acord cu politicile privind produsele bio și nu numai.“

Bogdan PANȚURU

În peisajul fertil din Brătești, Albeșii de Argeș, Livada de Poveste, în viziunea Dianei Georgescu, în vârstă de 34 de ani, câștigătoare a primului loc în ediția TalentA 2022, un program de granturi educaționale lansat de Corteva Agriscience, a devenit un exemplu strălucitor de succes în sectorul agricol al României. Livada de Poveste, întinzându-se pe aproximativ 8 hectare, este specializată în cultivarea unei game variate de fructe.

Proiectul depus de Diana Georgescu - o linie de procesare a fructelor pentru producerea de sucuri naturale - a devenit o poveste de succes a unei câștigătoare TalentA. Lansat ca parte a eforturilor de sustenabilitate ale Corteva pentru împuternicirea femeilor în agricultură, programul TalentA a furnizat sprijin financiar care nu numai că a accelerat proiectul Livada de Poveste, dar a și servit ca un vot de încredere în viabilitatea obiectivelor sale. În februarie 2023, echipamentele așteptate cu nerăbdare au sosit, marcând începutul călătoriei de procesare a fructelor pentru Livada de Poveste. TalentA, lansat de Corteva în Spania în 2019 și implementat pentru prima dată în România în 2020, a înregistrat un număr de participante de aproximativ 1300 de femei talentate din întreaga lume. Prin această inițiativă, compania invită femeile inovatoare care lucrează în agricultură sau în sectorul agroalimentar din zonele rurale ale țărilor lor să prezinte idei de afaceri și să le ofere vizibilitate în calitate de participante la program.

„Un avantaj semnificativ constă în faptul că în prezent livrăm produsele noastre pe tot parcursul anului, menținând o conexiune constantă cu clienții noștri. Fructele proaspete continuă să se bucure de cel mai mare succes, ceea ce este natural - ce poate fi mai sănătos decât un fruct cules proaspăt? Cu toate acestea, suntem încântați că în timpul sezonului rece, când varietatea de fructe scade, putem oferi clienților noștri, în afară de mere, și sucuri naturale 100%. În prezent, livrăm produsele noastre atât la nivel național prin servicii de curierat, cât și în cadrul întâlnirilor locale direct de la producător la consumator în București. Ne propunem să diversificăm portofoliul de produse livrate în sezonul rece, intenționând să producem gemuri, conserve, precum și fructe uscate. Dorim ca aceste produse să îndeplinească nevoile celor cu diverse condiții, cum ar fi diabetul, în timp ce satisfac și preferințele celor care doresc să-și răsfețe simțurile”, a declarat Diana Georgescu, fondatoarea proiectului Livada de Poveste.

Perioada din 2022 până în prezent a marcat o evoluție pentru Livada de Poveste, integrarea unei linii de procesare reducând risipa alimentară și generând noi surse de venituri. Prin procesarea fructelor pe loc, ferma evită costurile mai ridicate asociate procesării externe și, făcând un salt monumental în 2023, proiectul, ghidat de viziunea Dianei, a trecut la producția de sucuri naturale.

La baza poveștii de succes a Livada de Poveste se află o comunitate dedicată, în special femei harnice în căutarea independenței financiare. Proiecte precum Livada, deși modeste, au un impact semnificativ în comunitățile unde oportunitățile de angajare sunt limitate. Corteva Agriscience, prin programul său TalentA, susține afacerile conduse de femei și le motivează pe acestea în peisajul agricol al României.

„Corteva, prin Programul TalentA, a creat o comunitate de femei minunate pe parcursul celor patru ediții. Faptul că ne-am întâlnit față în față în timpul atelierelor practice ne-a permis să ne cunoaștem mai bine, să realizăm că multe dintre noi se confruntă cu provocări similare, să ne încurajăm reciproc, să schimbăm impresii - a fost extraordinar. Toată această experiență mi-a dat și mai mult curaj să continui în acest domeniu”, a adăugat Diana.

Programul TalentA de la Corteva are un rol de catalizator, oferind femeilor instrumentele și resursele necesare pentru a conduce afaceri de succes în domeniul tradițional al agriculturii, unde predominant erau mai activi bărbații. Diana aplaudă recunoașterea tot mai mare a contribuțiilor femeilor la agricultura românească: „Femeile nu numai că hrănesc lumea, dar o fac cu pasiune, devotament și pricepere. Cu siguranță, vor continua să existe sarcini pe care bărbații le pot implementa mai eficient datorită forței fizice, dar aceasta nu înseamnă că nu există domenii sau ramuri specifice în agricultură unde femeile excelază, tocmai datorită trăsăturilor lor caracteristice - delicatețe, atenție la detalii și apreciere pentru estetică”.

În regiuni precum Curtea de Argeș, femeile sunt coloana vertebrală a agriculturii, sprijinind familii și contribuind semnificativ la societate și economie. Diana afirmă cu mândrie că la ferma sa domnește egalitatea, cu sarcini distribuite în funcție de abilitățile individuale: „Toate activitățile din livadă sunt realizate cu ajutorul familiei și al unor oameni extrem de harnici din comunitate, în special femei. Pe lângă îngrijirea gospodăriilor lor, a copiilor și uneori chiar a nepoților, acestea aspiră să atingă independența financiară. Din păcate, în zona noastră, nu există multe oportunități de angajare, iar astfel de proiecte, chiar dacă mici, au un impact semnificativ asupra comunităților.”

Concluzionând cu optimism, Diana Georgescu își imaginează un viitor în care femeile contribuie colectiv la crearea unei frumoase povești a femeii în agricultură - o poveste inspiratoare de motivație, inovație și creștere sustenabilă. Inițiative precum TalentA subliniază angajamentul Corteva Agriscience de a promova această determinare, sărbătorind rolul inegalabil al femeilor în modelarea viitorului agriculturii românești.

Resturile vegetale sunt benefice solului, aducând un aport suplimentar de elemente nutritive, dar, în același timp, pot favoriza multe specii de insecte dăunătoare.

În urma cercetărilor efectuate în țara noastă s-a demonstrat faptul că resturile vegetale, provenite de la culturile agricole (paie de la cultura cerealelor, tulpini de porumb sau floarea-soarelui, rădăcini etc.) au un rol important în menținerea proporției de materie organică din sol și pot favoriza producerea humusului. În același timp, resturile vegetale de la culturile premergătoare pot aduce în sol anumite cantități de azot și alte elemente nutritive. De asemenea, resturile vegetale pot avea importanță în atenuarea proceselor de eroziune ale solului și reducerea pierderilor de humus. Cu toate acestea, trebuie să avem grijă să nu cădem în cealaltă extremă, și anume să lăsăm pe câmp o cantitate mult prea mare de resturi vegetale. În ultimii ani, la noi în țară există o tendință de a lăsa pe câmp tulpinile netocate de porumb (sau tocate cât mai puțin). După porumb, în multe cazuri fermierii seamănă grâu sau orz, dar am văzut și situații când după porumb s-a semănat mazăre. Prin renunțarea la tocarea resturilor vegetale de la cultura porumbului, fermierii fac o economie cu combustibilul și cu uzura utilajelor. În condițiile în care prețurile la carburați se scumpesc pe zi ce trece, această economie pare a fi binevenită. Dar, pe termen lung, s-ar putea ca această economie să se transforme în pagube de recoltă la cultura porumbului atât pentru fermierul care nu a tocat cocenii de porumb, cât și pentru vecini. De ce? Simplu, tulpinile de porumb sunt locul unde iernează larvele Sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis). Netocând resturile vegetale de la cultura porumbului, practic, fără să ne dăm seama, noi oferim „oportunități pe pâine“ pentru larvele acestui dăunător. În primul rând îi oferim un „adăpost pentru iarnă“. Iar, dacă iarna este mai ușoară, atunci șansele ca mai puține larve de Ostrinia nubilallis să moară, în sezonul rece, sunt foarte mari. Mai multe larve de sfredelitor în primăvară înseamnă mai mulți fluturi și, foarte posibil, mai multe ouă depuse în culturile de porumb. Practic, dacă nu tocăm tulpinile de porumb, contribuim, fără să vrem, la creșterea populației acestei specii dăunătoare, în următorii ani. Din dorința de a face o economie, putem să ne batem singuri cuie în talpă, conform proverbului „drumul spre Iad este pavat cu bune intenții“. Pentru a preîntâmpina creșterea rezervei biologice a Sfredelitorului porumbului este recomandabil să tocăm tulpinile de porumb după recoltarea acestei culturi. Combinele moderne sunt prevăzute cu tocătoare și ventilatoare care împrăștie uniform resturile vegetale tocate. Apoi, dacă nu întoarcem brazda, putem toca resturile vegetale printr-o trecere cu utilaje specifice acestei operațiuni. Este o cheltuială în plus, dar, pe termen lung, putem evita posibilele pagube de recoltă cauzate de atacul larvelor Sfredelitorului porumbului.

O altă situație des întâlnită este cu rapița de toamnă. De cele mai multe ori, premergătoare pentru această cultură sunt cerealele de toamnă (grâu, orz, triticale). Prea multe resturi vegetale în solele cultivate cu rapiță pot favoriza insectele dăunătoare, cum ar fi puricii de pământ (Phyllotreta atra) sau puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala). Insectele se pot ascunde sub resturile vegetale în perioadele mai reci sau pe parcursul nopții. Este situația pe care am observat-o în toamna acestui an într-o cultură de rapiță, răsărită târziu, abia la finalul lunii octombrie. În primele două decade ale lui noiembrie, speciile de purici mai sus amintite se hrăneau din belșug cu plantele de rapiță aflate în primele faze de vegetație (răsărit-faza de trei frunze, BBCH 10-BBCH 13). Am urmărit îndeaproape sola respectivă, din curiozitate profesională, și am văzut insectele ieșind de sub paiele provenite de la cultura premergătoare (orz) să se hrănească cu rapiță, în momentele calde ale zilei (în cele mai multe cazuri, după ora 12). Pe lângă faptul că rapița a răsărit cu mai mult de o lună și jumătate întârziere, atacul puricilor pare să anuleze și șansele firave de supraviețuire ale plantelor pe durata sezonului rece. În cazul de față a fost și o situație atipică, orzul a fost recoltat foarte târziu. Fermierul nu a arat din cauza secetei, iar cantitatea de resturi vegetale rămase pe câmp a fost mare. După semănatul rapiței, vecinul fermierului a recoltat porumbul, iar peste o săptămână a intrat cu tocătoarea în câmp. Problema este că, atunci când a intrat tocătoarea în porumbiște, vântul a dus multe resturi vegetale în sola vecină, cultivată cu rapiță. Mai multe resturi vegetale, mai multe adăposturi pentru speciile de purici dăunători rapiței.

Pe viitor, problema resturilor vegetale va fi una foarte importantă. Pe de o parte, avantajele acestora, pentru sol, sunt evidente și au fost demonstrate științific. Pe de altă parte, trebuie să evităm să avem pe câmp o cantitate mult prea mare de resturi vegetale ori să nu le tocăm (cazul tulpinilor de porumb). În condițiile în care prețul inputurilor, inclusiv al insecticidelor a crescut, iar în anii următori numărul de substanțe active disponibile pentru combaterea dăunătorilor culturilor agricole va fi din ce în ce mai scăzut, este important să acordăm o atenție foarte mare măsurilor preventive, una dintre ele fiind managementul resturilor vegetale. Voi reveni cu articole noi pe această temă în următoarele numere ale revistei.

Explicații foto

1. Grâu semănat după porumb; pe câmp este o cantitate importantă de resturi netocate

2. Larva de Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis) în tulpinile netocate de porumb

3. O cantitate foarte mare de resturi vegetale în cultura rapiței de toamnă

4. Puricele cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) ascunzându-se în resturile vegetale de orz

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

În perioada 16.10.2023 – 26.11.2023, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură a autorizat la plata avansului aferent Campaniei 2023 suma de 843.935.993,45 euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) + cofinanțare de la Bugetul National (BN1) și Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), pentru un număr de 662.586 de fermieri.

Reamintim că în cadrul Campaniei 2023, APIA acordă avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru măsurile delegate.

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

„Ne apropiem cu pași repezi de finalul primei campanii de plăți în avans derulate în cadrul noului Plan Strategic PAC 2023-2027, care se va încheia la data de 30 noiembrie 2023. Deși provocările nu au lipsit, având în vedere elementele de noutate ale perioadei de programare 2023-2027 și necesitatea adaptărilor sistemice și procedurale, vreau să-i asigur pe fermieri că tot personalul APIA este mobilizat pentru finalizarea cu succes a acestei activități, astfel încât toți fermierii eligibili să fie autorizați la plata avansului în termenul legal.” a declarat Directorul General APIA, domnul Cornel Constantin TURCESCU.

Sursa: apia.org.ro

Pe la jumătatea secolului trecut, când discutam despre alcătuirea planurilor de fertilizare, aveam în vedere, de regulă, numai azotul și fosforul pe considerentul că solurile noastre sunt bogate în potasiu. Și este adevărat că în scoarța terestră se găsește 2,3-2,4% potasiu, adică de 28 ori mai mult decât fosfor și de 60 ori mai mult decât azot. Pe stratul de sol 0-15 cm rezultă că se găsesc 30-50 t/ha potasiu. La nivelul anilor ’50-’60, când obțineam 1.000-2.000 kg/ha cereale, această apreciere era valabilă. Ea nu mai corespunde în prezent când, în exploatațiile agricole care aplică tehnologii corecte, nivelul producțiilor agricole a depășit 10 t/ha la cereale păioase și 20 t/ha la porumb. De aceea, pentru o fertilizare echilibrată este necesar să se analizeze cu mare atenție gradul de participare a fiecărui element pentru a realiza un sinergism în nutriția optimă a plantelor. Diferitele culturi agricole au cerințe diferite față de potasiu, ca de altfel față de fiecare macro și microelement. Astfel, raportul NPK este: la grâu 2,5-1-2,3; la floarea-soarelui 1-1,5-8,8; la cartof 3,3-1-4,5 etc.

Se observă că plantele tehnice au cel mai mare consum de potasiu, dar, la nivelul producțiilor actuale, toate culturile au nevoie de potasiu.

Rolul potasiului în nutriția plantelor constă în:

• Potasiul este prezent în toate zonele de creștere a plantelor (meristene), participând la procesul de diviziune celulară.
• Ca ion pozitiv (K+), potasiul are rol important în menținerea echilibrului acido-bazic din celulele plantelor.
• Are rol important în procesele metabolice ale plantelor prin reglarea proceselor enzimatice (peste 50 enzime).
• În procesul de fotosinteză al plantelor, potasiul impulsionează aprovizionarea cu CO2 prin mecanismul de reglare a deschiderii stomatelor.
• Potasiul are rol important în procesul de reducere a nitraților.
• În procesul de metabolism potasiul stimulează sinteza proteinelor.
• La plantele oleaginoase, potasiul favorizează acumularea lipidelor.
• În urma procesului de fotosinteză, potasiul participă la translocarea zahărului la locul de depozitare.
• La începutul vegetației plantelor, potasiul stimulează creșterea rapidă a sistemului radicular pentru a explora un volum mai mare de sol, din care să absoarbă apa și substanțele nutritive.
• La plantele leguminoase, în procesul de simbioză, potasiul are un rol important în dezvoltarea nodozităților.
• În perioada de iarnă potasiul joacă rol de antigel prin concentrația crescută a sucului celular, asigurând o mai bună rezistență la ger a plantelor.
• În verile cu arșiță potasiul are rolul de a crește rezistența plantelor la secetă prin mecanismul de închidere și deschidere a stomatelor.
• Prezența potasiului în nutriția plantelor contribuie la îmbunătățirea sănătății plantelor și a toleranței acestora la atacul de boli și insecte dăunătoare.
• Potasiul favorizează îngroșarea pereților celulari și prin aceasta contribuie la creșterea rezistenței la căderea plantelor.
• Prezența potasiului în complexul de fertilizare cu macro și microelemente îmbunătățește preluarea azotului din îngrășămintele aplicate, contribuind la creșterea eficienței îngrășămintelor azotate.

Credem că sunt suficiente argumente ca, la întocmirea planurilor de fertilizare, să fie prezent și potasiul pentru a asigura o fertilizare echilibrată, eficientă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU