Tot mai mult auzim despre risipa alimentară. Conform studiilor, se estimează că în UE sunt generate anual 88 de milioane de tone de deșeuri alimentare, 173 de kilograme pe cap de locuitor. Alimentele se pierd într-un lanț întreg de magazine, restaurante, acasă și ferme. Este necesară o conștientizare a noțiunilor de siguranță alimentară, risipă alimentară și cauzele acesteia.
Alimentele risipite contribuie la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră antropogene globale. Reprezintă o risipă de resurse limitate, precum pământ, energie și apă de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Pentru fiecare kilogram de alimente produse sunt eliberate în atmosferă 4,5 kg de CO2.
Risipa alimentară nu are numai costuri sociale, economice și de mediu, ci și consecințe etice. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriți. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane, dintre care 9,6% din populația UE, nu își permit o masă de calitate o dată la două zile.
De asemenea, conform statisticilor, 377.000 de tone de roșii se pierd sau se risipesc în lanțul alimentar anual. Această pierdere echivalează cu folosirea inutilă a 90 de kilometri pătrați de teren, a 57 de miliarde de litri de apă și a 7 milioane de ore de muncă pentru gestionarea deșeurilor (roșiile aruncate). Costul pierderilor este de 12,3 milioane de euro. S-au generat 312.000 de tone de gaze cu efect de seră, aproximativ cât emit 55.000 de mașini.
Pierderile producției micilor agricultori
Chiar dacă micii producători încearcă să-și valorifice marfa, din nefericire deseori se poate întâmpla să rămână cu o parte din ea, transformând-o în deșeu. Astfel, unii agricultori, având această experiență nefericită, în anul următor încearcă să recurgă la diverse metode de rezolvare a problemei. Una dintre soluții este investiția într-un spațiu de depozitare sau într-o fabrică de procesare.
O familie de producători de legume din România, a recurs la metoda de conserve pentru valorificarea în totalitate a producției. Astfel, producătorii au implementat un proiect fără a investi într-o fabrică. Corina Hodorogea, inițiatoarea acestui proiect, declară: „Cultivăm legume de aprope 50 de ani, iar din acest an ne-am gândit și să le conservăm. Credem că este o soluție optimă de valorificare a legumelor pe care le cultivăm, nu doar să le vindem în forma lor proaspătă. De asemenea, colaborăm și cu alți fermieri pentru materia primă. În acest mod, ne ajutăm reciproc și nu pierdem nimic din ce producem. Pentru a atrage clienții am decis că cel mai bun mod de a ne conserva produsele este să conservăm o dată cu ele și o parte din tradiția locului. Așa că ne-am luat inima în dinți și am căutat un procesator flexibil, care să accepte să facem rețetele într-un mod tradițional. Această soluție ne-a ajutat să salvăm peste 1 tonă de legume și fructe. Ne dorim ca prin acest nou proiect să dezvoltăm o comunitate prin care să putem ajuta și alți producători din sat. În prezent, avem o gamă de 17 produse, la care ne propunem să mai adăugăm și altele pe parcurs, în funcție de cerințele clienților. Principala categorie de produse este obținută din roșii. Avem produse precum: sos de roșii, suc de roșii, pastă de roșii. Toate ingredientele sunt naturale, cultivate în ferma proprie sau a consătenilor noștri“, susține Corina Hodorgea.
Proiectul „Legume verzi“
„Legume verzi“ este platforma online care susține o mână de producători români să ajungă la clienții finali din București și împrejurimi. Acest proiect a luat naștere în plină pandemie, însă de atunci competiția în mediu online s-a dublat, intrând pe această nișă marii jucători din retail. Așadar, vin în întâmpinarea producătorilor să se adapteze și să propună o soluție privind pierderile producției de legume și de fructe.
Liliana POSTICA
