Iaşi. Grădina, ştiinţă şi artă de la pământ la cer

Dacă ochii sunt calea spre sufletul omului, grădina ar trebui să fie oglinda casei lângă care se află şi, mai nou, pe care se află. Alături de clasica amenajare a unei grădini, „acoperişul verde“ devine, pe zi ce trece, un lucru tot mai căutat şi apreciat de români.
Fiind totuşi un domeniu relativ nou în România, în care studiile nu reuşesc deocamdată să răspundă la toate întrebările, asist. dr. Roxana Negrea, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ (USAMV) Iaşi, absolventă a Facultăţii de Horticultură, specializarea Peisagistică, a decis să demareze un proiect în cadrul lucrării sale de post-doctorat, ale cărui rezultate să contribuie la îmbogăţirea bagajului de informaţii deja existent în domeniu. „Sunt astfel de studii la noi în ţară dar nu acoperă întreaga arie. Este însă un domeniu încă tânăr la noi, ca şi amenajarea grădinilor. Grădinile realizate pe acoperiş au foarte multe avantaje. Una dintre premise ar putea fi şi lipsa spaţiului pe lângă construcţie. Acest lucru se întâmplă în cazul metropolelor. Există însă multe alte avantaje ale «acoperişurilor verzi». Măresc durata de viaţă a acoperişului pentru că filtrează razele ultraviolete, zgomotele, poluarea, creează un mediu mult mai sănătos de locuit, înfrumuseţează“, precizează Roxana Negrea.
Asistentul universitar urmăreşte, printre altele, să stabilească condiţiile de dezvoltare, dar şi speciile care se pretează pentru realizarea unui „acoperiş verde“, care să nu necesite o atenţie specială din partea proprietarului, şi care să fie fezabil condiţiilor climatice din zona Moldovei. „Ideea proiectului mi-a venit în timpul unei colaborări cu o persoană care a dorit să-şi înfiinţeze un astfel de «acoperiş verde» şi m-a întrebat ce specii o sfătuiesc să folosească, în condiţiile în care nu era dispusă să investească şi într-un sistem de irigare. În acel moment am căutat informaţii, dar nu am găsit foarte multe şi nu am putut face o recomandare ştiinţifică. A fost un mare semn de întrebare de ce nu s-au făcut studii la noi în ţară pentru condiţiile climatice de aici“, explică Roxana Negrea. Experimentul asistentului universitar a debutat în cursul lunii mai a.c. şi se derulează în cadrul unui proiect POSDRU, cu o durată de un an şi jumătate. În fiecare lună, Roxana Negrea primeşte o bursă care îi susţine studiile şi analizele de laborator realizate sub îndrumarea prof. univ. dr. Lucia Drăghia, decanul Facultăţii de Horticultură din cadrul USAMV Iaşi.
„Laboratorul“ de pe acoperiş
Ideea a prins viaţă pe acoperişul unei clădiri a USAMV Iaşi. La o înălţime de şase metri, Roxana Negrea a început să-şi amenajeze micul „laborator“ în aer liber, nu fără ajutor din partea conducerii instituţiei de învăţământ superior ieşeană şi a studenţilor. Pentru a ajunge la cultura experimentală Roxana Negrea urcă pe o scară metalică, bine ancorată în cenuşiul peretelui. „Doamnei decan i-a surâs ideea de a face un experiment care să ne permită să putem trage concluzia care specii se pretează şi cât de bine se dezvoltă într-un astfel de mediu. Ideea de amplasare a proiectului pe această clădire mi-a fost dată de domnul rector. Eu aş fi vrut să fac experimentul pe clădirea Universităţii. A fost o idee foarte constructivă şi mă bucur că am urmat-o pentru că atunci nu luasem în calcul cât de greu se poate ajunge cu zece metri cubi de substrat pe acoperiş. Din fericire, am avut parte de tot ajutorul şi de susţinerea conducerii Universităţii pentru a realiza acest experiment“, îşi aminteşte cu zâmbetul pe buze Roxana Negrea.
Un proiect cu suflet
Spaţiile experimentale au fost amenajate în trei rigole, fiecare cu câte un tip de substrat, ce găzduiesc patru specii de plante. „Am optat să folosesc mai multe specii floricole. Deşi teza de doctorat mi-am dat-o în pomicultură, unde am făcut o cercetare asupra speciilor care au deosebite calităţi decorative şi se pot folosi atât pentru fructele lor, cât şi pentru valoarea estetică, am ales de data aceasta speciile floricole pentru că ele pot fi folosite atât în amenajarea teraselor verzi, cât şi a acoperişurilor. În străinătate, mai ales în Olanda, sunt foarte populare. Sunt utilizate cu succes mai ales în cazul adăposturilor de animale, de albine, filtrează foarte bine apa meteorică, reducând gradul de poluare a acesteia“, mai explică peisagista. Cadrul universitar îşi îndreaptă cercetător atenţia asupra plantelor ca nişte giuvaieruri, unele de un verde viu, altele cu tentă brun-roşcată sau de un roşu pronunţat. Le priveşte cu dragoste, cufundată într-o linişte în care omul şi planta pot să stea în tihnă de vorbă şi să-şi spună păsurile.
Investiţii minime
Cu ajutorul rezultatelor acestui experiment, Roxana Negrea speră să poată oferi celor care îşi doresc răspunsurile şi soluţiile de care au nevoie pentru a se putea bucura de un „acoperiş verde“ cu costuri minime. „Investiţia se poate reduce chiar la jumătate dacă folosim nişte specii care au o dezvoltare rapidă şi armonioasă, astfel ca într-un an de zile acoperişul să fie îmbrăcat uniform. Un alt aspect pe care l-am luat în considerare a fost substratul pe care îl pot folosi. Din acest motiv, am ales mai multe variante pentru a putea concluziona care este cel mai potrivit. Apoi, am zis că ar fi bine să pot recomanda şi nişte amendamente care pot fi aplicate pentru ajutarea plantelor. Am considerat că totul trebuie să fie organic şi natural. Totodată, este posibil să nu fie nevoie“, susţine cadrul universitar. Chiar şi după terminarea acestui proiect, Roxana Negrea intenţionează să continue studiile şi să folosească plantele folosite la experiment pentru realizarea unei amenajări.
Sfaturi pentru o grădină reuşită
Pe lângă activitatea didactică, cadrul universitar îşi foloseşte cunoştinţele şi talentul, alături de colegii ing. Dragoş Paşcu şi ing. Roxana Şoldan, pentru a le oferi iubitorilor de frumos grădina pe care şi-o doresc şi care le reflectă personalitatea. „Peisagistica este un domeniu în care se lucrează şi cu oamenii, nu doar cu plantele. Orice grădină este o continuare a spaţiului de locuit. Trebuie să fie în ton cu casa, cu gusturile proprietarului. Foarte multe lucrări le-am avut în Bucureşti, în Pipera, avem o colaborare foarte constructivă cu Primăria Galaţi, unde am participat la amenajarea unui parc care anul acesta, în octombrie, a împlinit un an de zile de la inaugurare, dar şi la mai multe alte proiecte, alături de echipe de arhitecţi şi ingineri“, spune peisagista.
Realizarea unei grădini reuşite depinde de respectarea etapelor specifice, mai ales în cazul unei construcţii ce urmează să fie ridicată, dar şi de existenţa unui proiect care, în funcţie de complexitatea lui, poate costa între 150 de euro şi chiar câteva zeci de mii de euro.
„Primul pas ar trebui făcut înainte de începerea construcţiei, prin luarea stratului fertil de la nivelul sitului şi depozitat; pentru că se va intra cu utilaje grele care vor tasa solul, vor rămâne resturi de la materialele de construcţii care iarăşi pot împiedica creşterea plantelor. De obicei, decopertarea se face după, pentru că acest strat fertil nu se mai poate folosi, şi apoi se aduce un strat de pământ fertil, aceste două operaţiuni implicând evident nişte costuri“, consideră cadrul universitar.
Educarea publicului este un alt aspect pe care peisagista îl are mereu în vedere încă de la realizarea proiectului pentru viitoarea grădină: „Este constructiv din partea noastră să educăm publicul. Explicând avantajele unei plante colorate în defavoarea unui pitic, de exemplu, atunci consider că oricine este capabil să înţeleagă şi să renunţe la o idee dacă nu este constructivă. Cu cât oamenii au văzut mai multe grădini în străinătate şi le-a plăcut, cu atât şi-au dorit şi ei. Totodată, pe piaţă a început să apară o mai mare diversitate de plante“, mai spune Roxana Negrea. Însă, chiar dacă un specialist reuşeşte să creeze o grădină de vis, aceasta va trăi doar dacă proprietarul va înţelege că rolul său abia de acum începe. „Am scheme de tratament pe care le administrez, dar nu este suficient. Dacă nu este udată planta, degeaba. Am avut clienţi care au investit zeci de mii de euro în grădină şi, pentru că nu au udat, au murit toate plantele. Îmi pare foarte rău, mă doare sufletul, pentru că eu sunt prezentă pe şantier de la începutul proiectului şi până la sfârşit, am avut grijă de plante, dar ulterior nu au mai fost udate corect. Mulţi au impresia că sistemul de irigare este un moft. O plantă nu poate trăi dacă proprietarul nu are timp să o ude“, conchide cadrul universitar.
George COJOCARU-CÎRNECI
Iasi, acoperis verde, USAMV Iasi
- Articol precedent: Anotimpul bilanţurilor. La Romsilva, iarna se numără pădurile
- Articolul următor: Bălăceana, una dintre cele mai vechi comune din judeţul Suceava