Două tehnici diferite de încondeiere a ouălor, practicate în acelaşi sat

Poiana Stampei se numără printre puţinele localităţi din ţară unde ouăle încondeiate sunt realizate prin două tehnici diferite, încondeierea cu vopsele pe bază de alcool şi închistrirea cu ceară naturală de albine.

Elena Todaşcă şi Elvira Rusu, veteranele acestui meşteşug

Pe lângă continuarea tradiţiei, cele două încondeietoare au dus faima acestei comune şi au reprezentat România peste hotare la numeroase manifestări.

Elena Todaşcă are 67 de ani, este membră a Asociaţiei Meşterilor Populari din România, a Asociaţiei Meşterilor Populari din Bucovina şi lucrează de la vârsta de 5 ani ouă cu vopsele pe bază de alcool, meşteşugul fiind învăţat de la mama ei. Este folosit alcoolul tehnic şi vopseaua pentru lână, care este mai rezistentă.

Pentru că se lucra numai înainte de Paşte, pe ouă, se reprezenta învierea naturii, caracterizată prin modele florale. Şi acum ca şi atunci sunt redate pe ou flori de câmp din zona Poiana Stampei, flori care se regăsesc pe costumul popular din acest sat, pe bundiţă, pe cusăturile din casă, pe ştergare, pe covoare ţesute în gospodărie. Cele mai întâlnite flori sunt floarea macului, ruja, florile de câmp.

Pregătirea ouălor pentru încondeiere

De la Elena Todaşcă am aflat că, pentru a fi încondeiat, oul se spală, se goleşte de conţinut cu o seringă, se spală în interior, se usucă pe marginea sobei, după care se poate începe lucrul.

„Le ştergem cu alcool tehnic pentru degresare, se trasează cu negru primele linii cunoscute sub denumirea de brâu, apoi se începe lucrul. Culorile folosite sunt galben, roşu şi verde. Prima oară se lucrează oul în culoarea galbenă, apoi se fac florile cu roşu sau cu alte culori cum ar fi albastru, mov. La final se lucrează cu culoarea verde. După uscare se aplică un strat subţire de lac incolor, care nu trebuie să conţină diluant sau alte substanţe care să dizolve vopseaua“, ne-a spus Elena Todaşcă.

Încondeietoarea ne-a mai spus că în prezent găsirea vopselelor a devenit o problemă. Ele erau importate din Germania şi se găseau în magazinele cu produse chimice, la kilogram, dar au dispărut de rafturi. „Ne descurcăm foarte greu, am mai găsit pe la femeile care vopsesc lână pentru covoare în Ardeal şi la cele din Paltinu care îşi aduc vopselele de la Cernăuţi“, a precizat Elena Todaşcă.

Pentru a aplica vopseaua pe ou se folosesc nişte beţişoare din lemn de fag special confecţionate pentru această operaţiune. Fagul trebuie să fie foarte uscat pentru a nu absorbi culoarea, iar vârful trebuie ascuţit sub diverse forme, având grijă ca forma aleasă să nu împrăştie vopseaua. Pentru linii foarte fine se poate folosi tocul cu peniţă. În ceea ce priveşte ouăle, acestea trebuie să aibă coaja cât mai rezistentă pentru a nu se sparge uşor şi să fie albe, ouăle de altă culoare modificând nuanţa vopselelor folosite.

Reproducerea motivelor de pe costumul popular pe ouă

Încondeietoarea ne-a spus că ideea reproducerii motivelor de pe costumul popular pe ouă a avut-o farmacistul bucureştean Nicolae Zahacinschi, cunoscut colecţionar de ouă încondeiate.

„Nicolae Zahacinschi a venit la mama mea şi ne-a dat ideea să reproducem modelul bundiţei de Poiana Stampei pe ou. Mama a început prima oară în sat să încondeieze ouă în această tehnică, ouăle au fost din ce în ce mai căutate, iar eu am preluat tehnica şi o duc mai departe. Am lucrat modelele de pe bundiţă pe ouă de prepeliţă, pe ouă de găină, de raţă, de gâscă şi de struţ“, ne-a spus Elena Todaşcă.

Pentru festivaluri, târguri şi expoziţii din timpul perioadei pascale Elena Todaşcă pregăteşte cam 100 de ouă. „Dacă lucrez 100 de ouă mă simt împlinită pentru că vârsta îşi spune cuvântul, am treabă multă şi în gospodărie. Ultima participare a fost în luna decembrie 2013 la Muzeul Satului din Bucureşti“, a spus încondeietoarea.

În 2012 Elena Todaşcă a reprezentat România la Târgul Internaţional de Arte şi Meşteşuguri de la Ierusalim, competiţie la care au participat meşteri populari şi artizani din 38 de ţări.

La finalul manifestării organizatorii târgului s-au arătat mulţumiţi de participarea delegaţiei din România şi au apreciat calitatea produselor, drept pentru care au afirmat că standul românesc a fost unul dintre cele mai bine cotate. În mai multe seri demonstraţiile de tors caier de lână folosind tehnica tradiţională a furcii şi a fusului şi cele de încondeiat ouă, puse în practică de Elena Todaşcă, au reprezentat atracţia târgului.

Elena Todaşcă transmite tradiţia ouălor lucrate în tehnica vopselelor cu alcool  nurorii sale, care a participat şi s-a întors cu premii de la festivalurile dedicate ouălor încondeiate de la Sibiu, Ciocăneşti, Gura Humorului, dar şi fiicei şi nepoatei. A făcut demonstraţii şi i-a învăţat şi pe copiii de la Şcoala din Poiana Stampei să încondeieze, după care aceştia, însoţiţi de profesoara Dorina Paicu, au prezentat această tehnică la mai multe concursuri organizate în ţară.

Elvira Rusu foloseşte tehnica închistririi ouălor cu ceară

Elvira Rusu este un meşter popular renumit în Bucovina, are 82 de ani, locuieşte într-o casă decorată la exterior cu motive tradiţionale specifice comunei, iar în interior privirea îţi este atrasă de covoarele ţesute manual, de obiectele casnice lucrate tot manual şi de farfuria de lemn pe care sunt aşezate pe un pat de grâu ouă închistrite, unice ca model, impresionând prin stilul foarte „curat“ în care sunt realizate, în culori alb şi roşu, cu motive geometrice şi florale. 

A învăţat să închistreze la vârsta de 10 ani de la părinţi, cu care lucra astfel de ouă în timpul iernii. Femeia ne-a spus că până la începutul Postului Mare pregăteşte modelele, trasează ceara pe ou, vopsirea urmând a fi făcută în apropierea Paştelui sau a manifestărilor artistice la care participă.

„Cu ouăle închistrite de mine am participat la festivaluri în întreaga ţară, am obţinut premii şi trofee de la Bucureşti până la Ciocăneşti, unde am primit, în anul 2009, Trofeul festivalului. Tehnica încondeierii este cu ceară. Ceara de albine trebuie să fie naturală, încălzită şi oul călduţ pentru a se putea prinde ceara. Încondeierea se face cu chişiţa. Pe ou reproduc diferite modele de pe carpete, prosoape ţesute, covoare, cămăşi populare, modele proprii realizate de mine şi motive religioase. Predomină motivele florale, iar culoarea folosită pentru vopsire este roşu. Se foloseşte galusul roşu pentru lână. După ce galusul este fiert şi răcit la o temperatură mai mică decât cea la care se înmoaie ceara se introduc ouăle, care se lasă acoperite în vas până când se vopsesc. După ce sunt acoperite cu culoare se înlătură ceara şi avem oul închistrit. La un ou se poate lucra numai dacă ai răbdare. Ouăle sunt expuse pe un pat de grâu, pentru că grâul reprezintă bogăţia, iar pentru a păstra tradiţia vasul folosit pentru a aşeza grâul şi ouăle este din lemn“, ne-a spus Elvira Rusu.

Cea mai veche tehnică

În tehnica închistririi cu ceară pregătirea oului este identică cu cea de la tehnica încondeierii cu vopsele, iar înainte de a se începe modelul se trasează mai întâi brâul. Pentru acest stil de lucru cele mai potrivite sunt ouăle de găină, de raţă şi de gâscă, cele de struţ sau cele de prepeliţă nepretându-se pentru închistrit.

„Pentru a ieşi modelul după vopsit ceara trebuie pusă cu grijă şi verificată dacă s-a lipit bine de coaja oului. După vopsire, unde a fost ceară rămâne alb. Conform datinii, oul trebuie să fie roşu şi alb. Roşu înseamnă sângele lui Iisus Hristos, iar albul reprezintă Învierea Domnului. Aceasta este cea mai veche tehnică de încondeiere, aşa le făceau părinţii în urmă cu 80 de ani, iar multe modele sunt păstrate intacte de atunci. Pentru a încondeia ouă trebuie să fii calm, atent şi să ai răbdare şi imaginaţie. Când încep lucrul îmi imaginez cam care ar trebui să fie modelul final, trebuie să ai în minte imaginea finală a oului“, ne-a spus încondeietoarea.

Şi Elvira Rusu încondeiază pentru sărbători cam tot 100 de ouă. „Vine aproape tot satul şi mă roagă să le fac 5-10 ouă. Prea puţini sunt interesaţi să înveţe. Eu nu le cer bani, dacă îmi dă omul ceva bine, dacă nu, nu mă supăr. Străinii apreciază foarte mult aceste ouă, iar la expoziţiile la care am participat aceştia plăteau foarte bine ouăle încondeiate“, ne-a spus Elvira Rusu.

Acest meşteşug a fost preluat de fiica sa, Iustina Chiforescu, cea care, fiind o fire mai iute şi având putere mai mare de muncă, pe lângă încondeiat preferă să participe la manifestările dedicate sărbătorilor pascale cu cozonac, pască, miei din aluat de cozonac, toate făcute de ea în casă, după reţeta tradiţională. 

Silviu Buculei