Gorgota, comuna care se pregăteşte să devină lider zonal

Comuna Gorgota are o dispunere geografică favorabilă. Este situată de-a lungul DN1, la graniţa dintre judeţul Prahova şi Ilfov, între două mari oraşe (35 km de Bucureşti şi 15 km de Ploieşti) şi pe un teren fertil, plasat între luncile râurilor Ialomiţa şi Prahova. Bugetul localităţii se încadrează în jurul a 5.000.000 lei, ceea ce corespunde comunelor cu putere economică medie. Administraţia locală şi-a propus ca, până în anul 2020, aşezarea să devină lider zonal al dezvoltării durabile şi un actor important al activităţilor economice din judeţul Prahova.

Până în urmă cu ceva ani, Gorgota avea un grav dezavantaj: nu dispunea de alimentare cu apă potabilă şi gaz metan. Situaţia era absolut contrariantă în raport cu poziţia la DN1, cel mai circulat drum din România, şi apropierea de Capitala României ori, la nod, de oraşul Ploieşti. Neavând aceste două utilităţi de bază, la care se mai adaugă lipsa canalizării, localitatea n-a prezentat atractivitate pentru investitori.

Primar: ing. Ionuţ Nicolae Dumitru • Populaţie: 5.449 de locuitori.
Număr de gospodării: 1.609 • Suprafaţă totală: 3.255 ha (748 ha intravilan)
Sate componente: Gorgota, Potigrafu, Fânari, Crivina, Poienarii Apostoli

Prioritatea nr. 1, infrastructura de servicii publice

Autoritatea publică locală a avut ca prioritate exact rezolvarea acestor probleme. A realizat mai întâi o strategie de dezvoltare, pornind de la vulnerabilităţile identificate de localnici: lipsa locurilor de muncă, iar acestea nu puteau fi asigurate fără investiţii; servicii publice de apă şi gaze, fără de care investitorii nu s-au arătat foarte interesaţi de Gorgota. Cu un proiect european integrat pe Măsura 322, în valoare de 2,5 milioane de euro, obţinut de fostul primar şi continuat de actualul şef al administraţiei, ing. Ionuţ Nicolae Dumitru, aflat la primul mandat, s-au realizat 10 km de aducţiune şi distribuţie apă + canalizare în satele Gorgota şi Potigrafu. Diferenţa de sumă a fost utilizată pentru modernizarea drumurilor locale. Ulterior, lucrarea de alimentare cu apă s-a extins cu o reţea de 9 km, de data aceasta din fonduri proprii şi alocări de la bugetul judeţean, în satele Crivina şi Poienarii Apostoli. Singurul cătun rămas fără apă, Fânari, va fi conectat la sistemul de alimentare cu apă în 2015. În privinţa gazului metan, Gorgota a fost inclusă într-un proiect privat care vizează zona de sud a judeţului Prahova: „Alimentarea cu gaze – ne spunea primarul Dumitru – s-a realizat, din 2012 şi până în prezent, în toate cele cinci sate şi pe toate ramificaţiile stradale, conducta de transport având în jur de 28 km. Toate instituţiile publice (şcoli, gră­diniţe, dispensare, primărie, cămine culturale etc.) şi 200 de familii au fost deja conectate la reţea. Solicitările de racordare sunt mult mai multe. Într-un an sau doi probabil toate casele şi agenţii economici vor fi branşaţi la reţea.“ Un alt element important în dezvoltarea unei comunităţi este reprezentat de infrastructura rutieră. Din acest punct de vedere, din 36 km de drumuri, 28 km şosele sunt modernizate: „Mai avem 8 km de căi rutiere de interes comunal de asfaltat. Cu ce vom face anul acesta şi la anul, sper să ajungem şi noi să avem 100% drumuri modernizate.“

Perspective economice

Din punct de vedere economic, localitatea are poate cea mai puternică fermă zootehnică din judeţ, Koplax SA, profilată pe creşterea vacilor cu lapte, şi alţi 14 agenţi economici de putere medie, cu activităţi în agricultură, exploatarea agregatelor, comerţ, băuturi alcoolice. Potenţialul de dezvoltare rămâne pe mai departe cel agrozootehnic (47,6% din populaţia activă lucrează în agricultură), cu posibilităţi de extindere în construcţii, prestări servicii, producţie, agroturism şi dezvoltarea meşteşugurilor săteşti, dată fiind tradiţia în olărit a localităţii. Comuna are o suprafaţă agricolă de 2.439 ha: 2.135 ha arabil, 20 ha livezi şi pepiniere şi 245 ha păşuni. La acestea se adaugă 21 ha luciu de apă şi 496 ha păduri. Ca autoritate publică, răspunzătoare de dezvoltarea comunităţii în slujba căreia se află, Primăria Gorgota se va concentra în următoarele direcţii investiţionale, cu precizarea că aşteaptă să se pună la punct mecanismele de absorbţie a fondurilor europene pentru exerciţiul buge­tar 2014-2020: realizarea unui parc industrial în Crivina şi asocierea în două organisme, GAL şi ADI, pentru realizarea canalizării şi a altor investiţii publice generatoare de locuri de muncă.

Ca perspectivă imediată, unul dintre investitorii importanţi va construi o bază turistică de cazare şi de agrement pe unul dintre lacurile din comună, acolo unde se practică deja pescuitul sportiv. Acesta se va alătura, ca promovare a localităţii, unui alt investitor, care a construit o pistă de motocros, unde se organizează, anual, Cupa europeană şi mondială de motocros TCS. În fine, autorităţile mizează şi pe revitalizarea tradiţiilor populare, motiv pentru care, de câţiva ani, la Gorgota are loc un festival denumit „Târgul meşteşugarilor“, cu sloganul „tradiţie şi continuitate“. Dacă vă întrebaţi ce urmări a avut acest târg vă spunem doar că la Potigrafu mai produc obiecte ceramice şase olari, există câteva rotării (piese pentru căruţe) şi o unitate de prelucrare a lemnului.

Învăţământ, cultură, sport

Gorgota a rezolvat de câtva timp problema unităţilor şcolare, în sensul că a modernizat şi dotat toate unităţile de învăţământ. În cele 4 şcoli şi patru grădiniţe învaţă 561 de elevi şi preşcolari şi îşi desfăşoară activitatea 43 de cadre didactice. Pentru petrecerea timpului liber sau pentru activităţi culturale/educaţionale există un cămin cultural la Poenarii Apostoli, iar un al doilea, preluat din nou de primărie, după rezilierea unui contract destul de inoportun, va fi consolidat, extins, modernizat şi transformat în Casă de cultură, cu sală de spectacole, bibliotecă şi sală de lectură. De asemenea, pentru activităţile sportive, anul acesta autorităţile vor lucra la un proiect pentru construirea unei baze sportive, cu o sală multifuncţională. La aceste obiective publice se adaugă, pentru practicarea sportului, un teren de golf şi un club privat de echitaţie.

Maria Bogdan