Micii crescători de animale, la „mâna“ subvenţiilor

Fermierii mici care cresc vaci de lapte dezvoltă de cele mai multe ori un business de familie, pus pe picioare din bani proprii sau credite bancare. Veniturile lor, chiar dacă nu sunt pe măsura aşteptărilor, provin din vânzarea laptelui, dar şi din subvenţii, cu ajutorul cărora îşi pot menţine afacerea în viaţă.

A renunţat la porci pentru un venit... mai sigur

Vasile Zdrenghea, de profesie inginer agronom, deține o fermă de vaci în Silivașu de Câmpie, situată la 45 km de Târgu-Mureș. Este o afacere de familie, fiind o investiție din bani proprii, în care mai sunt implicați soția acestuia și familia finilor.

Acesta ne-a povestit că a început să crească vaci după o „experiență severă cu porcii.“ În urmă cu 12 ani, prețul porcilor scăzuse cu 50% față de cel anterior, iar copiii lui trebuiau să meargă la facultate. Fiind strâmtorat cu banii, a fost nevoit să se orienteze spre o altă activitate și a ales creșterea vacilor, gândindu-se că în acest mod va obține un venit lunar din vânzarea laptelui.

În momentul de față are în grijă 20 de vaci de lapte, rasa Bălțată Românească, plus tineret, în total ajungând la un efectiv de 35 de capete. De asemenea, lucrează 30 ha de teren, cultivate numai cu furaje, alegând atât „hibrizi rustici, cât și moderni“. „În zona unde am eu terenul, în Câmpia Transilvaniei, seceta este mai evidentă decât în alte părți și am încercat să fac o îmbinare între hibrizi rustici, mai puțini productivi, dar mai siguri, mai stabili și hibrizii mai noi. Cel mai important, cred eu, este să asiguri niște proporții optime între unii și alții, adică am doi hibrizi pentru siguranță și doi pentru performanță“, ne-a explicat fermierul.

Succesul afacerii, diversificarea

Cât despre câștigurile bănești pe care le obține din vânzarea laptelui, Vasile Zdrenghea spune că reușește să-și acopere cheltuielile și să asigure și două salarii în valoare de 1.500 de lei/persoană. De asemenea, mai primește subvenția pe cap de animal și pe teren, un venit mai consistent decât cel provenit din lapte (prețul de vânzare fiind de 1,2 lei/l) sau producția de cereale, după cum ne-a spus acesta.

Pe lângă fermă, domnul Zdrenghea deține și un magazin unde vinde input-uri pentru agricultură, semințe de legume, de flori, pesticide, dar în același timp oferă și consultanță pentru fermieri. „Am ferme de 700 de vaci sau 300 de vaci pe care le consiliez. Eu mă ocup de analiza terenului, îi oblig să ia probe să le ducă la laborator, în funcție de terenul pe care îl au, de specie, de structura efectivului, apoi fac planul de bază furajeră, cultivăm atâtea ha de porumb, atâta iarbă, atâta lucernă, atâta amestec. Urmează încă un plan, cu ceea ce recoltăm. Din ăsta facem fân, din ăsta facem semifân, din ăsta siloz, din ăsta recoltăm boabe și la sfârșitul anului facem rația pentru animale. Dăm atâta siloz de porumb, atâta fân de lucernă și urmărim efectele în producția de lapte. Până acum sunt mulțumit. Am ferme de la care am pornit de la 13 l și după 3 ani am ajuns la 27 l. Asta după ce am mers pe structura propusă de mine“, ne-a menționat fermierul.

 Tehnologii tot mai performante, oameni tot mai slab pregătiţi

Dintre problemele reale existente în agricultură, fermierul a amintit lipsa oamenilor calificați din domeniu, în special cei care conduc mașinile agricole și dezinteresul multor fermieri care nu aplică ceea ce cunosc la momentul potrivit.

„Fermierii știu că trebuie să cultive la o anumită perioadă, că trebuie să cosească la un anumit moment și amână. Motivul ar fi, în primul rând, conceptual și mai puțin din cauza banilor, «lasă că merge și mâine» și așa se întârzie. O altă problemă este cu salariații, oameni calificați sunt foarte puțini și se găsesc greu. Nu există o școală de tractoriști, iar reglajele în câmp sunt multe, reglarea la disc, plug, combinator, reglaje pe care oamenii nu le cunosc. Firmele care vând utilaje fac instructaje cu noii cumpărători, dar fermierul care a făcut un liceu teoretic, să zicem, nu are cunoștințe în domeniu și după două manevre strică utilajul și apoi îl cheamă pe depanator. Asta pentru că nu au cunoștințe; un liceu agricol, o școală profesională tehnică de agricultură ar fi foarte utile. Și toate acestea în condițiile în care trăim într-o epocă în care hibrizii sunt tot mai valoroși, animalele la fel, mecani­zarea este tehnic tot mai înaltă, iar pregătirea celor care rămân să lucreze cu acestea este tot mai slabă. Întotdeauna trebuie să intervină și omul, nu se poate altfel, iar asta va fi o problemă. Acum mai avem un tată al unui copil pe care îl mai învață, dar bătrânii se duc și rămân copiii ca să gestioneze tot“, a spus acesta.

Makkai Csongor Deneș deține o fermă mică, însumând 30 de vaci de lapte, 66 de juninci și 32 ha de teren în comuna Ocland, județul Harghita. În cadrul afacerii sunt implicați și fratele acestuia, dar și tatăl. Acesta este de părere că singurul merit pentru care crește vaci sunt subvențiile, altfel pentru doar 1,2 lei/l, bani obținuți din vânzarea laptelui, afacerea nu ar fi profitabilă. Așadar, nu-și dorește decât să primească subvențiile la timp.

De asemenea, fermierul ne-a spus că a câștigat un proiect pe fonduri europene în valoare de 25.000 de euro, bani cu care vrea să achiziționeze o balotieră de la Claas.

Bogyor Irma a fost croitoreasă înainte de a crește vaci. A locuit în Brașov, iar apoi s-a mutat la țară, în Racoșul de Sus, județul Covasna, împreună cu soțul și copiii, unde a pus pe picioare o fermă cu 10 vaci de lapte plus juninci, rasa Bălțată Românească. De asemenea, a luat în arendă 20 ha de teren, plus ce a mai moștenit de la părinți, ajungând să lucreze 30 ha, pe care cultivă grâu, cartofi, lucernă și alte culturi furajere.

Pentru începerea afacerii a fost nevoită să ia un credit de la bancă, în valoare de 40.000 de lei, din care a cumpărat câteva vaci, un tractor mai mic cu utilaje pentru furajare și o combină. Banii pe care îi obține de pe urma vânzării laptelui ajung la aproximativ 2.500 de lei – 3.000 lei/lună, pe timp de vară, iar iarna în jur de 1.000, 1.500 de lei.

Cel mai mare of al tinerei fermiere este că nu poate accesa fonduri europene pentru că nici ea și nici soțul ei nu au terminat 12 clase, iar planurile de viitor ar fi mari, incluzând extinderea la un efectiv de cel puțin 100 de animale.

Daniela CRISTESCU