Cu sprijinul Uniunii Europene Trifeşti - Iaşi, destinaţie turistică

În luna iulie 1911, ziarul ieşean Opinia, anunţându-şi cititorii că au la dispoziţie un „tren de plăcere“ care îi poate duce zilnic la „scaldă“ pe malul Prutului, la Ungheni, anunţa şi faptul că o plajă de mare frumuseţe îi aşteaptă pe doritori, pe malul aceluiaşi râu, şi în comuna Trifeşti. Locul era cunoscut de multă vreme. În satul Hermeziu, tatăl scriitorului Costache Negruzzi a ridicat un conac vizitat de toată protipendada Moldovei din acea vreme: domnitorii Mihail Sturza şi Alexandru Ioan Cuza, scriitori şi oameni politici ca Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri şi mulţi alţii.

Aici reveneau la casa părintească, alături de Costache Negruzzi, fiii şi nepoţii săi, Iacob Negruzzi, Leon Negruzzi, primar şi prefect de Iaşi, generalul M. Negruzzi, rezident regal al Ţinutului Prut, sau Ella Negruzzi, prima femeie avocat pledant din România.

Toate aceste locuri încărcate de istorie şi de o mare frumuseţe, din păcate uitate în timp, au făcut ca cei care conduc destinele comunei, în frunte cu tânărul şi ambiţiosul primar Alexandru Ivănucă, să acceseze un proiect cu bani europeni Promovarea produselor turistice specifice zonei Trifeşti, proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

Odată aprobat proiectul, începutul a fost făcut prin organizarea Zilelor comunei Trifeşti. Numeroşilor oaspeţi din Iaşi, dar şi din alte judeţe ale ţării le-au fost prezentate produsele turistice promovate cu specific local. Între acestea conacul familiei Negruzzi, declarat în anul 1997 Muzeul Anului alături de alte 60 prestigioase instituţii similare din 20 de ţări, dar şi biserica, monument istoric, ridicată în 1839 de Costache Negruzzi şi unde îşi dorm somnul de veci tatăl părintelui nuvelei istorice româneşti şi alţi membri ai familiei.

Oaspeţii au fost conduşi apoi pe malul râului Prut, unde au admirat mărimea şi frumuseţea plajei „cu un nisip fin ca la Mamaia“, cum spunea moş Costache Bordeianu, un om al locului şi împătimit pescar care le-a destăinuit celor prezenţi câteva din secretele pescuitului somnului, crapului şi mrenei care se găsesc aici din belşug, rămâne doar să fii un pescar iscusit şi să ai noroc.

Un alt obiectiv  care a stârnit interesul oaspeţilor a fost rezervaţia de cărpiniţă, arie protejată ce se întinde pe 35 ha în pădurea Roşcani, un arbust întâlnit doar în Dobrogea şi în sudul Olteniei.

Oameni gospodari şi harnici, trifeştenii şi-au primit cu plăcere musafirii. În gospodăriile lor împodobite sărbătoreşte au fost ospătaţi cu sărmăluţe şi plăcinte „poale-n brâu“, dar şi cu afumăturile din carne de porc cu un gust „cum nu se mai află“, vorba unui băcăuan care a văzut pentru prima dată Prutul – râul ce desparte în două un neam – şi care şi-a propus să revină cât mai curând împreună cu familia.

„Primul pas a fost făcut, ne-a declarat primarul Alexandru Ivănucă. Trifeşti – destinaţie turistică înseamnă valorificarea obiectivelor de care dis­punem prin creşterea numărului de turişti din întreaga ţară, noi locuri de muncă în ideea că, atraşi de frumuseţea locurilor, turiştii vor dori să poposească mai mult în comuna noastră şi de aici agroturismul, pentru care avem toate condiţiile, şi prin acţiunea de marketing şi publicitate sperăm să atragem şi investitori. În comuna noastră există condiţii deosebit de favorabile. Trifeştenii sunt iscusiţi grădinari, iar livezile care, aţi văzut, acoperă satul pot oferi materie primă din belşug pentru procesarea legumelor şi fructelor şi, cine ştie, ne gândim şi la piscicultură în bazine special amenajate.“

Stelian CIOCOIU