Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința fermierilor lansarea a 3 noi scheme de sprijin în cadrul Măsurii 21 – Sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19 din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 - 2020, respectiv în sectorul zootehnic – bovine, sectorul zootehnic – ovine și / sau caprine, dar și în sectorul vegetal – legume-fructe și cartofi.

Sprijinul are în vedere atenuarea problemelor legate de lichidități care periclitează continuitatea activităților agricole, respectiv a producției primare în agricultură, în sectoarele antemenționate, acestea fiind cele mai afectate de impactul COVID-19.

Având în vedere pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID- 19, fermierii vor fi sprijiniți în vederea reluării fluxului tehnologic normal al fermei și menținerea viabilității fermelor.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară raportată la dimensiunea fermei și urmează să fie plătit până la 30 iunie 2021, pe baza cererii de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Potențialii beneficiari ai acestui sprijin temporar cu caracter excepțional sunt fermierii activi, conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr.1307/2013, respectiv legislației naționale, crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, și/sau fermieri din sectorul vegetal, respectiv cei din sectorul de legume-fructe și cartofi, înscrişi în evidenţa APIA cu cod unic de identificare, care au depus cerere unică de plată în anul 2020 și care respectă criteriile de eligibilitate, specifice schemei de sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza COVID-19.

Fermierii activi sunt:

• beneficiarii care au îndeplinit calitatea de fermier activ și au încasat plăți directe conform dovezilor verificabile aferente cererii unice de plată din campania 2019;
• beneficiarii care au solicitat plăți directe pentru prima dată în anul 2020 și îndeplinesc prevederile OM nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Cererile de solicitare a sprijinului temporar cu caracter excepțional aferente sectoarelor bovine, ovine, caprine, sectorulului legume-fructe și cartofi, însoțite de documentele generale și specifice, pot fi depuse la centrele județene/locale ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului București sau transmise prin fax, poștă sau format electronic scanat prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către beneficiar pe fiecare pagină a documentului transmis.

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 284/23.09.2020, cererile de sprijin se depun la centrele județene/locale ale APIA începând cu data de 25 septembrie 2020, până la data de 23 octombrie 2020.

Alocarea financiară pentru această măsură este de 150 milioane de euro.

Pentru mai multe detalii privind condițiile generale și specifice de acordare a Sprijinului temporar cu caracter excepțional, consultați Ghidul solicitanților pentru măsura 21 – sprijin temporar cu caracter excepțional acordat fermierilor și IMM-urilor care au fost afectați în mod deosebit de criza covid-19 (articolul 39b) accesând linkul http://www.apia.org.ro/ro/ajutor-de-stat-covid-19/masura-21

Pria Agriculture și Gala Fermierilor din România a ajuns la ediția a 11-a și a abordat cele mai interesante și importante subiecte din mediul agricol actual. La eveniment au participat fermieri și reprezentanți ai autorităților de profil care au purtat, în mare parte, un dialog ce a vizat rezolvarea problemelor din agricultură.

Promisiuni de la ministrul Oros

Dacă în alți ani astfel de evenimente se axau pe performanțele fermierilor, la această ediție subiectele centrale s-au axat pe seceta din acest an, pandemia de coronavirus, adică cele două probleme care au făcut ca agricultura din acest an să nu mai semene cu ceea ce a fost până acum. Discursul ministrului Oros a debutat cu reamintirea termenului limită de depunere a cererilor de despăgubire și i-a asigurat pe fermieri că vor primi banii la timp pentru a-și continua activitatea.

„Avem două surse de finanțare, bugetul național și bani europeni, deci aceste despăgubiri le vom acorda atât celor care activează în sectorul vegetal, inclusiv legumicultorilor, dar și în sectorul zootehnic pentru că și ei au fost afectați atât de pandemie, cât și de secetă pentru că în acest an cu siguranță furajele, de fapt toate inputurile, vor fi mai puține și mai scumpe. Banii nu vor acoperi în întregime pagubele produse în ferme de cei doi factori, dar acestea au fost sumele pe care le-am avut la dispoziție: 1.5 miliarde lei de la bugetul național și 150 milioane euro din bani europeni“, a declarat ministrul.

Adrian Oros a mai punctat necesitatea finanțării unui alt proiect important pentru dezvoltarea agriculturii, strategia de gestionare a apei. În acest sens, ministrul a precizat că ar trebui copiat modelul altor țări care au gestionat inteligent această resursă. „Acest program va fi finanțat cu peste 6 miliarde euro. Până la finalul lunii octombrie trebuie să fundamentăm acest program și să-l trimitem la Comisie, pentru că doar așa vom primi acești bani, iar până în 2023 trebuie contractate toate lucrările și până în 2026 trebuie cheltuiți banii“, a mai punctat ministrul Agriculturii.

În același timp, ministrul a afirmat că va exista sprijin financiar și pentru micii fermieri din bani europeni, iar aici este vorba inclusiv despre crescătorii de bovine sub 90 de capete, cei de ovine, legumicultori și pomicultori. Valoarea despăgubirilor va fi de până la 7.000 euro din valoarea totală de 150 milioane de euro.

Fermierii vor banii în conturi

Una dintre cele mai importante voci din rândul fermierilor este de ani buni Nicolae Sitaru. Fermier performant în Ialomița și președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România, acesta i-a reamintit ministrului necesitatea plăților atât pentru culturile de toamnă, cât și pentru cele de primăvară.

„În perioada imediat următoare fermierii vor fi puși în situația în care trebuie să plătească inputurile pe care le-au achiziționat în primăvară și trebuie să continue campania de toamnă, să înființeze culturi. Iar pentru a putea face aceste lucruri fiecare fermier trebuie să dispună de resurse financiare pe care, din păcate, nu le are în acest moment. La aceste costuri se adaugă arenda, care nu reprezintă o sumă mică. Noi ne-am adresat și sistemului bancar pentru a găsi o soluție globală, nu punctuală. Eu sper ca întreg sistemul bancar să înțeleagă acest lucru pentru că avem nevoie cu toții să trecem peste această perioadă. Agricultorii trebuie tratați în mod corect pentru că nu din vina lor nu pot plăti anumite sume. Pot exista soluții pentru că în niciun caz doi ani nu pot fi plătiți într-unul singur“, a declarat președintele APPR.

Acesta s-a adresat direct ministrului Agriculturii pentru ca împreună să identifice soluții optime de continuare a activității în agricultură. Acesta a făcut un apel și către Ministerul Finanțelor pentru ca fermierii să primească toate sumele restante, din TVA sau alte surse.

Un alt fermier care a luat cuvântul în timpul evenimentului a fost Adrian Mocanu, care a punctat faptul că unele dintre problemele agricultorilor pot fi rezolvate fără prea mulți bani. „Pentru a face irigații este necesară o lege a arendei care nu costă nimic statul român, iar Administrația Națională „Apele Române“ Române să ne ofere aprobarea mai repede. Domnul ministru a spus că vor exista bani pentru irigații, statul va construi niște canale pe ici, pe acolo, dar le va face tot prost, în loc să dea banii fermierilor și ei să dea socoteală pentru cheltuieli. Nu este mai bine ca eu, fermier, să fac o instalație de irigat bine documentată și executată și chiar să pun o parte din bani?“

La finalul evenimentului a avut loc premierea fermierilor performanți, precum și a partenerilor care fac posibilă realizarea acestui eveniment an de an. Printre fermierii cărora li s-au recunoscut meritele s-au numărat: Nicolae Sitaru, Nicu Vasile, Adrian Mocanu, Ștefan Andrei Minea și Gabriel Ciupercă.

Larissa DINU (SOFRON)

MATERIALUL VIDEO

La finele lunii august, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros, împreună cu Robert Chioveanu, preşedintele – secretar de stat al ANSVSA, Adi Croitoru, preşedintele Agenției Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, Mihai Moraru, directorul general al AFIR, Alexandru Moldovan, prefectul judeţului Suceava, şi Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, au avut întâlniri cu fermieri, medici veterinari, procesatori de lapte, primari din zona Vatra Dornei, Gura Humorului şi Moara.

Discuțiile au vizat proiectele care pot fi elaborate de către localitățile cu arii naturale protejate şi nu numai pentru accesarea de fonduri guvernamentale şi europene în vederea înfiinţării sau a modernizării de fabrici pentru prelucrarea laptelui şi a cărnii, ciupercilor şi fructelor de pădure. De asemenea, au fost abordate şi alte teme cum ar fi cele legate de apicultură, drumuri de exploatare agricolă, forţa de muncă la fermele zootehnice, fiind vizitate şi două ferme zootehnice şi o fabrică de cașcaval.

În Bazinul Dornelor sunt absolut necesare noi investiții, cu atât mai mult cu cât grupul francez Lactalis a închis fabricile Dorna Lactate de la Floreni şi Vatra Dornei.

Fermierii care au participat la întâlnire au adus în atenţia ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale problemele specifice cu care se confruntă, printre care se numără stabilirea unei modalităţi corecte de acordare a dreptului de a păşuna către fermierii care deţin animale, fiind propusă ca soluţie licitarea păşunii de către primărie pe trupuri de păşune şi în funcție de numărul de animale; lipsa acută a forței de muncă, fiind solicitată sistarea sau direcţionarea foarte atentă a ajutoarelor sociale; accesul în supermarket a produselor locale şi a celor româneşti, fiind sugerată ca soluţie asocierea în scop economic a mai multor producători; imposibilitatea respectării prevederilor legale privind omologarea şi verificarea la Registrul Auto Român a utilajelor agricole, precum şi conducerea acestora doar cu categorii speciale; înfiinţarea perdelelor forestiere de protecție în interiorul parcelei, cu specii de salcâm şi tei ca bază meliferă; acordarea subvenţiei pe cap de animal şi nu doar pe teren fizic, fapt ce ar permite şi creșterea efectivului de animale.

Înfiinţarea de fabrici de prelucrare a produselor locale

Judeţul Suceava deţine peste 350.000 hectare de păşuni şi fâneţe, peste 10% din laptele României producându-se aici, Suceava este pe locul I pe ţară la producţia de lapte, cu 2,2 milioane de hectolitri de lapte, din 20 de milioane total, motiv pentru care s-au cerut măsuri concrete de încurajare a înfiinţării fabricilor, de dimensiuni mai mici sau mai mari pentru prelucrarea laptelui, sucevenii preferând să prelucreze materia primă pe plan local. Soluția propusă a fost de fructificare a ariilor protejate, care în județul Suceava se găsesc pe raza a 82 de unități administrativ-teritoriale, legislaţia oferind avantaje pentru procesarea produselor din ariile protejate.

Conducerea Consiliului Judeţean Suceava a avansat ideea că „70% din primăriile din Suceava vor înfiinţa o asociere, un cluster, în parteneriat cu Agenţia Ariilor Protejate pentru promovarea a ceea ce se produce aici, în care să intre şi Asociaţia Produs în Bucovina, prin care să se realizeze şi să se promoveze produse sănătoase, dintr-o zonă în care se respectă reţete tradiţionale, în care furajele au o anumită calitate, mai ales în flora spontană din zona de munte a judeţului Suceava.“

De asemenea, s-a propus derularea unui program de susţinere a zootehniei cu ferme – pepinieră care să furnizeze berbecuţi, purcei sau viţei pentru ferme ori gospodăriile individuale, animale care să fie crescute până la atingerea greutăţii pentru abatorizare. O altă solicitare făcută ministrului Adrian Oros a fost un program special de amenajare a drumurilor agricole cu bani europeni, prin pietruire, astfel încât tractoarele, utilajele agricole şi căruţele să nu mai circule pe drumurile europene şi naţionale. Fermierii suceveni îşi doresc promovarea produselor bio şi tradiţionale în Europa, dar şi posibilitatea încheierii unui acord cu Ucraina pentru aducerea de forță de muncă din zona Cernăuţi.

În cadrul întâlnirii cu medicii veterinari, care a avut loc la Gura Humorului, s-a clarificat problema unor contracte de concesiune deoarece nu erau efectuate unele plăți către medicii veterinari.

La întâlnirea de la Moara au participat fermierii din zonă,  îndeosebi cei din sectorul vegetal, care au adus în atenția ministrului Adrian Oros problemele specifice cu care se confruntă.

În cadrul vizitei în judeţul Suceava, ministrul Adrian Oros a vizitat Fabrica de caşcaval Danilili şi Ferma de vaci a fermierului Ionel Ţăran din localitatea Şaru Dornei şi ferma vegetală Prodaniuc din comuna Moara.

Silviu Buculei

Fermierii din Prahova pierd anual milioane de euro din cauza rachetelor antigrindină. Deși a fost conceput pentru a ajuta recoltele, sistemul antigrindină este total deficitar din acest punct de vedere, agricultorii susținând că utilizarea în forma actuală provoacă secetă, trage un semnal de alarmă Liga Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„Înaintea perioadei ploioase din acest an s-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încărcătură de precipitații. Este clar că nu am avut o evaluare detaliată a situației atmosferice, în prealabil. Se trage și acum cu rachete la întâmplare, de fiecare dată când se semnalează un front atomosferic cu o posibilă încărcătură de grindină. După tragere, acesta se dispersează brusc, iar ploaia nu se mai formează. Dacă în zona noastră avem astfel de situații odată la câteva zile, atunci toate ploile care se formează spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindină, mii de hectare de producție sunt distruse în fiecare an. Și asta pentru că toate ploile care scapă de arcul carpatic sau care sunt formate spontan sunt îndepărtate cu rachete, astfel că nu mai ajung în zona de câmpie a județului Prahova“, declară Adrian Mocanu, vicepreședintele Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

„De ani de zile de când acest sistem este activ la noi în zonă urmărim nivelul precipitațiilor și efectele generale asupra recoltelor, iar concluziile sunt dezastruoase. În perioada în care lucram cu o tehnologie foarte simplă, cu o singură fertilizare în toamnă și una în primăvară, niciodată nu am avut producții mai mici de 5-6 tone la hectar la grâu și 10 tone la porumb. Acum, cu o tehnologie mult mai complexă, cu utilaje mult mai performante, abia facem 4-5 tone la grâu și 6-8 la porumb din cauza secetei“, explică Adrian Mocanu.

O investiție importantă...

Sistemul național antigrindină, una dintre investițiile majore ale statului, este prezentat drept cea mai bună soluție în vederea stopării fenomenelor meteorologice nefaste pentru culturi. Chiar dacă a fost anunțată de către autorități ca o măsură eficientă pentru fermieri și culturile acestora, adevăratele consecințe ale sistemului, extrem de costisitor, sunt omise de către guvernanți.

În fiecare an, dar mai accentuat în ultimele luni, fermierii trag semnale de alarmă referitoare la efectele produse de sistemul antigrindină, însă guvernanții nu vor să-i asculte. „Am semnalat această problemă către Ministerul Agriculturii și chiar am primit o promisiune de la domnul ministru Adrian Oros că se va întâlni cu noi pentru a-i expune problema, însă nici până la acest moment nu avem o discuție clară, o evaluare sau o rezolvare. Ni se pare normal ca, dacă acest sistem antigrindină a fost conceput pentru a ne ajuta, să fim totuși și noi ascultați în legătură cu efectele pe care le produce“, mai spune Adrian Mocanu.

Proteste publice împotriva sistemului antigrindină

După ce fermierii din județul Prahova au observat efectele negative pe care acest sistem le generează, au hotărât să aibă o inițiativă publică: „Suntem complet nemulțumiți de efectele tragerilor cu rachetele așa-zise antigrindină și de faptul că nu suntem ascultați. Dacă această situație continuă, suntem hotărâți să pornim proteste de anvergură. Nu mai putem tolera o situație care produce prejudicii atât de mari, indiferent de banii care au fost cheltuiți inutil pentru aceste stații“, mai adaugă Adrian Mocanu.

Principalul semnal de alarmă tras de către fermieri este reprezentat de scăderea drastică a productivității culturilor, fapt ce poate genera o adevărată criză alimentară în România în această toamnă și în anii care vor urma. Fermierii susțin că acțiunile guvernanților sunt orientate împotriva propriilor cetățeni, fiind o adevărată amenințare la adresa securității alimentare din România și solicită ministrului Agriculturii, Adrian Oros, să ia de urgență măsuri în privința închiderii stațiilor de lansare a rachetelor antigrindină.

Replica oficialilor

Sistemul de rachete antigrindină este în perfectă stare de funcţionare şi este utilizat în sistem semimilitarizat, fără a se trage la întâmplare, a declarat ministrul Agriculturii Adrian Oros la un post național de televiziune, potrivit Rompres. Iar reacţia ministrului vine la scurt timp după ce reprezentanţii Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România au susţinut că rachetele antigrindină au provocat secetă în judeţul Prahova.

„Sistemul are nişte reguli foarte simple, este un sistem semi-militarizat. Există o monitorizare atât din partea celor care operează, cât şi din partea ministerului şi a agenţiei naţionale antigrindină şi toate aceste date sunt stocate şi avem posibilitatea să analizăm după ce s-a întâmplat, cu ani în urmă, tot ceea ce se procesează, comenzile şi efectele lor, astfel încât comenzile de lansare a rachetelor să nu fie haotice şi să nu reducă precipitaţiile“, a spus ministrul. Acesta a subliniat că, în afară de judeţul Prahova, nu a mai avut astfel de reclamaţii.

„Dimpotrivă, ieri am fost în judeţul Vrancea, unde, deşi sunt 10 puncte de lansare operaţionale, fermierii au cerut încă opt puncte pentru a se proteja toată suprafaţa judeţului. La fel şi cei din zona Dăbuleni. Strategia ministerului prevede ca în anul 2024 toată suprafaţa agricolă a ţării să beneficieze de sisteme antigrindină“, a afirmat Oros. Oficialul susţine că sistemul este bun şi funcţional: „De când am venit la minister am verificat de nenumărate ori acest lucru." Pe de altă parte, ministrul Agriculturii a mai spus că toţi cei care vor fi afectaţi de secetă vor primi despăgubiri. „Avem 1,2 milioane de hectare afectate de secetă. Toţi fermierii vor primi aproximativ 200 de euro pe hectar, în funcţie de cultură şi avem măsuri pentru compensarea efectelor COVID pentru celelalte sectoare din agricultură“, a mai arătat Oros.

Ion Bogdan

La prezentarea într-o parcelă mai puțin cunoscută fermierul este interesat să îi cunoască principalele caracteristici la fața locului.

La aprecierea texturii solului se urmăresc următoarele caracteristici:

• este sol nisipos dacă este format din grăunți de nisip nelegați care nu formează agregate;
• este sol nisipos dacă alături de nisip se găsește material fin. Acesta formează agregate care se sfărâmă ușor;
• este sol lutonisipos cu aspect heterogen, formând agregate cu grad de sfărâmare mijlociu;
• este sol lutos, alcătuit din material fin, omogen, formează agregate care se sfărâmă greu;
• este sol lutoargilos format din material foarte fin și omogen care formează agregate rezistente;
• este sol argilos din care lipsesc grăunții de nisip și formează agregate tari care nu se sfărâmă.

Determinarea texturii solului în câmp

Se ia o probă de sol din parcelă, se umectează și se sfărâmă în mână până când se poate modela. Se face un sul de 3-5 cm lungime și 0,5 cm grosime care se îndoaie în formă de inel. În urma acestei proceduri se constată următoarele:

• dacă nu se poate forma sulul și se sfărâmă este o textură grosieră;
• dacă se poate forma sulul, dar se rupe la îndoire, este o textură mijlocie;
• dacă se formează ușor sul și nu se rupe la îndoire este textură fină.

Când se dorește verificarea umidității solului în câmp se procedează în felul următor:

A) se strânge în mână un bulgăre din parcela respectivă și, dacă este rece și palma se udă, este prea umed și nu se poate lucra;

- dacă se udă mâna și, trecut peste o hârtie sugativă nu lasă urmă, se poate lucra;

B) se frământă în mână un bulgăre din parcelă și i se dă drumul de la 1 metru înălțime. Dacă se turtește, este prea umed și se amână lucrarea;

- dacă se sfărâmă în agregate, se poate lucra;

C) se trage o brazdă și, dacă se varsă în urma plugului, se poate lucra;

- dacă se lipește de melte și taie brazda sub formă de curele, se amână lucrarea.

Determinarea umidității

Aprecierea aproximativă a gradului de umiditate a solului se face cu degetele, iar dacă prin cădere se turtește are umiditate de 40-50%.

• Este sol umed când umezește ușor mâna și hârtia și dă senzația de rece la mână. Are umiditate de 36-40%.
• Este jilav când prin presare umezește hârtia și prin uscare se decolorează. Strâns în mână, formează un bulgăre care prin cădere se desface în agregate. Are umiditate de 25-30%.
• Este reavăn atunci când în contact cu mâna dă senzația de rece, dar nu umezește hârtia. Are umiditate de 18-25%.
• Este sol uscat atunci când prin frecare rezultă praf, iar prin umezire se închide la culoare. Are umiditate 15-18%.

Gradul de tasare-compactare

Se decupează din sol o bucată cât o cărămidă:

• dacă se sfărâmă ușor, în bucăți mici, nu este tasat;
• dacă sfărâmăturile sunt mari și colțuroase, este tasat.
• Se mai poate aprecia tasarea după o ploaie de 15-20 mm:
• dacă parcela respectivă se usucă în mai puțin de 5 zile, este afânat;
• dacă se usucă în mai mult de 8 zile, este tasat.

Dacă după ploaie umiditatea ajunge, în 24 de ore, la 1 metru adâncime solul respectiv are permeabilitate corespunzătoare.

Aprecierea Ph-ului solului după buruienile care cresc în parcelă

Se apreciază că:

• este sol puternic acid când crește Nardus stricta (țepoșica);
• este sol acid când predomină Oxalis acetosella (măcrișul iepurelui);
• este slab acid spre neutru când crește Anemone nemorosa (păștiță);
• este sărătură când crește Salicornia herbacea și Sueda maritima.

Sunt suprafețe cu apă stagnantă când întâlnim buruienile coada calului (Egvizetum arvense), isma (Mentha longifolia) și stuf (Pharagmites communis).

Sunt soluri bogate în azot cele pe care cresc știr (Amaranthus), lobodă (Chenopodium), zârnă (Solanum nigrum), laptele cucului (Euphorbia), răcovină (Stelaria media) etc.

Sunt soluri sărace în calciu, cu structură necorespunzătore, pe care cresc punguța (Thlaspi arvense), trei frați pătați (Viola tricolor), piciorul cocoșului (Ranunculus rp) etc.

Cunoașterea acestora dă posibilitatea fermierilor să se orienteze în câmp asupra caracteristicilor parcelelor pe care lucrează.

Prof. dr. ing Vasile POPESCU

Clima reprezintă totalitatea fenomenelor meteorologice care caracterizează starea mijlocie a atmosferei într-un punct al suprafeței pământului. România are o climă temperat continentală de tranziție la răscrucea a trei climate și anume:

• climatul atlantic umed;
• climatul continental european, aspru și secetos;
• climatul sud-mediteranean, cald și uscat.

Principalele zone climatice din țara noastră

Zona I – caldă, secetoasă, ocupă 29% din suprafața agricolă în Câmpia Română, Dobrogea și o parte din Câmpia de Vest. Precipitații medii anuale de 350-600 mm, deficit de umiditate pe 0-100 cm 2.010-4.646 mᶟ/ha. Resurse termice mai mari de 0°C 4.000-4.300°C și mai mari de 10°C 1.400-1.700°C.

Zona a II-a – moderată, subumedă, ocupă 24% din suprafața agricolă. Precipitații medii anuale de 470-735 mm. Resurse termice mai mari de 0°C 3.400-4.100°C și mai mari de 10°C 1.100-1.600°C.

La principalele culturi agricole constanta termică (temperatura mai mare de 0°C este 1.700-3.700°C la porumb, 2.000-2.300°C la grâu, 1.700-2.500°C la floarea-soarelui, 2.000-2.300°C la soia etc. Aceste diferențe sunt în funcție de precocitatea sau tardivitatea soiului (hibridului).

Zona a III-a – răcoroasă, umedă, se găsește în jurul munților.

Se prevede că în România se va instala un climat cu două anotimpuri, unul secetos, celălalt ploios. Primăvara și toamna vor dispărea treptat. Stepa se transformă în semideșert, silvostepa în stepă, iar zona de pădure în silvostepă.

Seceta este considerată perioada de 10 zile vara și 14 zile iarna fără precipitații.

În zilele de secetă și arșiţă temperatura depășește 32°C, iar umiditatea atmosferică scade sub 30%.

Limita la care începe seceta este dată de raportul temperatură/cantitatea de precipitații astfel:

Rezultă că în zonele cu temperatura medie anuală de 10°C seceta începe la 400 mm precipitații.

Despre coeficiente

Sunt socotite zile de caniculă când temperatura depășește 35°C, zile tropicale la peste 30°C și nopți tropicale la peste 20°C.

Coeficientul de transpirație (cantitatea de apă – kg – necesară pentru a forma 1 kg de substanță uscată), la diferitele plante de cultură, este: 311 mei, 322 la sorg, 368 la porumb, 397 la sfeclă, 518 la grâu, 905 la in etc.

Rezultă că inul consumă de trei ori mai multă apă decât meiul deoarece meiul și sorgul sunt cele mai rezistente la secetă.

Coeficientul de ofilire depinde de textura solului. Pe solul nisipos plantele se ofilesc când mai conține 1-3% apă, pe solul lutonisipos când mai conține 3-10% apă, iar solul pe solul argilos când mai conține 10-15% apă.

Din totalul energiei solare ajunse pe frunze acestea absorb 75%; care este folosită 1-5% în fotosinteză, iar restul se transformă în căldură din care, o parte se pierde prin iradiere, iar cealaltă parte este folosită în procesul de evapotranspirație.

Coeficientul de utilizare a energiei luminoase la diferite culturi este: 2,1% la sfeclă, 2,5% la porumb, 3,26% la grâu, 4,5% floarea-soarelui etc.

Umiditatea necesară la germinarea semințelor este de 45-50% la cereale, 100% la leguminoase, 120% la sfecla de zahăr din greutatea seminței.

Clase de pretabilitate

Ponderea anilor secetoși în diferite zone din țară este 89% în Dobrogea, 69% în Muntenia și Moldova, 43% în Bărăgan și 35-39% în Câmpia Olteniei și N-E Moldovei.

Resursele de sol – clasele de pretabilitate – în țara noastră sunt:

• clasa I cuprinde 2,8% din terenul agricol și 3,8% din arabil;
• clasa II cuprinde 24,6% din terenul agricol și 35,8% din terenul arabil;
• clasa III cuprinde 20,8% din terenul agricol și 25,2% din terenul arabil;
• clasa IV și V cuprinde 51,8% din terenul agricol și 35% din terenul arabil.

Conținutul în humus din solurile noastre este 2-3% (în solurile sărace),

3-5% în solurile moderate și 5-7,5% în solurile bogate.

Asigurarea solului cu principalele elemente nutritive este:

Reacția solului exprimată în pH:

• solul este puternic acid când are pH-ul sub 5,0;
• solul este slab acid când are pH-ul 5,8-6,8;
• solul este neutru când are pH-ul 6,8-7,2;
• solul este slab alcalin când are pH-ul 7,2-8,4.

Când pH-ul depășește 8,5 se aplică amendamente sub formă de gips, iar când Ph-ul este sub 5,8 se aplică carbonat de calciu.

Starea de aprovizionare a solului cu apă pe stratul 0-100 cm se consideră: insuficientă când conține sub 600 mᶟ/ha:

• foarte mică, când conține 600-1.000 mᶟ/ha;
• mică, când conține 1.000-1.400 mᶟ/ha;
• mijlocie, când conține 1.400-1.700 mᶟ/ha;
• mare, când conține 1.700-2.000 mᶟ/ha.

Cantitatea de apă ușor accesibilă plantelor este mică atunci când conține 300-500 mᶟ/ha, mijlocie când conține 500-700 mᶟ/ha, mare când conține 700-900 mᶟ/ha.

În funcție de dezvoltarea sistemului radicular plantele pot folosi și apa din pânza freatică dacă se găsește la adâncimea de:

• 1,5 m pentru grâu și soia;
• 2,0 m pentru porumb;
• 2,5 m pentru floarea-soarelui;
• 3,5 m pentru lucernă.

Climatul arid se întâlnește  acolo unde evaporația depășește nivelul precipitațiilor

(P-E˂0). În regiunile aride indicele de ariditate este sub 24-25, iar factorul de ploaie sub 49-50.

Ia = P/T+10

Factorul de ploaie = P/T

P = precipitații anuale

T = temperatura anuală

Am prezentat principalele elemente pedoclimatice care pot ajuta fermierii la alegerea culturilor, a soiurilor și hibrizilor în funcție de zona în care se află și la stabilirea corectă a tehnologiilor de cultură.

Prof. dr. ing Vasile POPESCU

Am pierdut șirul anilor în care seceta ne-a prins nepregătiți. Subiectul îmbracă aspecte de fatalitate. Ne trezim în plină uscăciune, ne lamentăm, ne amintim ce irigații am avut cândva și cum au fost ele furate, distruse, cerem despăgubiri de la stat, oficialii anunță măsuri și investiții, trece timpul, vine ploaia, compensăm pierderile (sau nu) din alte culturi, din alt an favorabil, se schimbă guvernele, partidele, ministrul, politicile agrare și, gata, fiecare se ia cu altă treabă. Asta până la o altă secetă când, ca un patefon stricat, reluăm șirul de stări descrise mai sus. Este fix situația pe care am repetat-o în această primăvară. Și, în general, în ultimii 30 de ani!

Da, situația e complicată. E complicată pentru că avem studii, prognoze și avertizări cu privire la încălzirea globală, iar scenariul e cât se poate de prost; el scrie negru pe alb despre schimbări climatice, despre deșertificarea din sudul țării, despre posibilitatea ca perioadele secetoase să aibă o frecvență sporită și să afecteze zone din ce în ce mai extinse. Dar ne-o complicăm și de unii singuri, fiindcă nu vrem să ne așezăm cu toții la o masă – guvernanți, miniștri, specialiști, fermieri, proprietari de terenuri, ANIF, organizații ale udătorilor etc. – să facem un plan pe termen lung și să ne ținem de el ca de Biblie, indiferent de cum se schimbă guvernele, viziunile etc. Dar haideți să vedem cum stăm – azi și acum – în privința irigațiilor în România.

Investiții în irigații ale statului, prin ANIF

Ministerul Agriculturii a scris în 2016 un Program național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații în trei etape, pe care Parlamentul și Guvernul României l-au aprobat în 2016 și actualizat/modificat în 2018. Ultima etapă și întregul program trebuia să se încheie, ghiciți când?, fix în 2020! La finalul uriașei investiții urma să avem 86 de amenajări viabile, care acopereau cu irigații 1.980.000 ha. Costul programului se ridica la 1,14 miliarde de euro, bani asigurați de la bugetul de stat. De această infrastructură primară ar fi beneficiat 484 de organizații ale udătorilor de apă pentru irigații, cu peste 200.000 de agricultori. La această oră, din eternele noastre motive pur românești (lentoare, interese adiacente, lipsa banilor, proceduri greoaie de achiziții, birocrație, imixtiuni politice), programul nu e gata, fiind prelungit până în 2023. Pe 3 martie 2020, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, declara: „Suntem în analiză în mai multe județe în ceea ce privește activitatea ANIF, modul în care s-au desfășurat investițiile și lucrările din programul de îmbunătățiri funciare derulat pe perioada 2015-2020 și pe care l-am prelungit până în 2023 pentru că s-au cheltuit doar 526 de milioane de lei din miliardul de euro prins în acea lege.“ Cu alte cuvinte, cam de... atâți bani s-au pus în funcțiune sisteme de irigații pe infrastructura principală.

Investiții în irigații ale fermierilor/organizațiilor de udători

Infrastructura secundară de irigații a picat și pică în sarcina fermierilor. Prin Măsura 125 din exercițiul financiar european 2007-2013, 107 de organizații ale udătorilor au obținut finanțare europeană prin PNDR pentru tot atâtea investiții în irigații. În cadrul PNDR 2014-2020, prin Măsura 4.3, fermierii au avut și au încă la dispoziție 433,97 milioane de euro (plus 7 mil. euro pentru ADI-ITI Delta Dunării) pentru sistemele de irigații. Și ca să nu se mai spună că agricultorii manifestă dezinteres, în cadrul măsurii au fost depuse 539 de proiecte, în valoare de 534, 08 mil. euro (121% comparativ cu suma rezervată); autoritatea de management a selectat până acum numai 402 de proiecte, iar contracte de finanțare s-au semnat pentru 335 de proiecte, în valoare de 328,75 mil. euro (74,55% din suma alocată). Doar 27 dintre acestea au fost finalizate (25,23 mil. euro, 5,7% față de suma alocată!). Poate, dată fiind importanța sectorului, AFIR se va strădui să evalueze rapid și celelalte proiecte, astfel încât agricultorii să poată beneficia/folosi integral suma, iar fermierii să grăbească achiziția și lucrările, astfel încât să se termine măcar proiectele contractate.

ANIF spune că poate asigura apă pentru 1, 016 mil. ha. Contracte s-au încheiat pentru 830.242 ha

România are o suprafață arabilă de 9,389 milioane de hectare. În 1989 se irigau din acestea 3,2 milioane de ha. Astăzi, ANIF spune că are în gestiune/patrimoniu o suprafață amenajată pentru irigații de 2, 989 mil. ha. Atenție însă! Tot ANIF susține că, după investițiile în infrastructura principală și ceea ce mai exista viabil dinainte, în anul de grație 2020 are posibilitatea asigurării aducțiunii apei pentru irigat pe o suprafață de 1, 016 mil. ha, deci cam 32% din ceea ce România iriga în 1989 și 34% față de gestiunea declarată. Cu alte cuvinte, atât poate iriga România în prezent, ceva peste un milion de hectare.

La 1 aprilie, ANIF a anunțat că, până la data 30 martie, au fost încheiate 763 de contracte pentru irigarea a 830.242 ha. Și avem și o listă a contractelor dintre ANIF și organizațiile de profil (OUAI, FOUAI şi alții): Arad – 10.206 ha, Argeș – 4.192 ha, Bacău – 11.435 ha, Botoșani – 5.455 ha, Brăila – 229.090 ha, Buzău – 15.977 ha, Călărași – 60.401 ha, Cluj – 3.417 ha, Constanța – 40.594 ha, Covasna – 3.257 ha, Dâmbovița – 3.847 ha, Dolj – 63.582 ha, Galați – 101.154 ha, Giurgiu – 16.737 ha, Hunedoara

– 2.679 ha, Ialomița – 68.128 ha, Iași – 32.035 ha, Ilfov – 1.081 ha, Mehedinți – 21.516 ha, Neamț – 760 ha, Olt – 58.453 ha, Prahova – 6.422 ha, Teleorman – 40.780 ha, Timiș – 1.300 ha, Tulcea – 36.787 ha, Vaslui – 14.465 ha, Vrancea – 3.766 ha.

Ce suprafață a fost irigată efectiv?

Deși există contracte pentru peste 830.000 ha, ANIF anunța (la 1 aprilie) că, „începând cu data de 4 martie 2020 și până în prezent, au fost pornite stații de pompare din șase județe: Botoșani, Brăila, Buzău, Ialomița, Galați și Tulcea. În județele respective, în care au fost solicitări de apă pentru irigații s-a introdus apă pe 588 km de canale de aducțiune și distribuție, funcționând un număr de 35 de stații de bază și repompare aparținând ANIF, 58 de stații de punere sub presiune și 41 de motopompe aparținând beneficiarilor (OUAI, FOUAI şi alții). Până la această dată, s-au irigat în total 4.699 ha, în principal la culturile de păioase“. Mai târziu, pe 30 aprilie 2020, ANIF recunoaște că sunt probleme cu debitele unor cursuri de apă: „Din cauza lipsei semnificative a precipitațiilor, încă din toamna anului trecut și până în prezent debitele Fluviului Dunărea și râului Siret sunt foarte scăzute (...), determinând un nivel extrem de mic la stațiile de pompare de bază pentru irigații. La această dată, pe fondul condițiilor prezentate, sunt probleme privind asigurarea funcționării stațiilor de irigații de bază SPA Pristol, din județul Mehedinți și SPA Ionășești, din județul Galați.“ În realitate, suprafața irigată efectiv poate fi mai mare, având în vedere că unii fermieri nu au mai stat să aștepte la stat și și-au creat propriile sisteme de irigații. Bine, și datele ANIF (cele utilizate de noi) s-ar putea să nu fie actualizate la zi.

Ce a mai făcut statul din banii contribuabililor români?

MADR a promis că plătește și în acest an cheltuielile aferente asigurării unui nivel optim al apei pentru irigaţii la stațiile de punere sub presiune și alte puncte de livrare, respectiv costul apei și costul energiei electrice pentru pomparea apei de irigaţii. Adică, fermierii vor putea lua apă gratuit, dar asta nu înseamnă că n-o plătește cineva! Factura va fi achitată de stat, din bugetul constituit din taxele și impozitele toturor entităților din România (23 mil. lei). Ministrul Oros a mai anunțat că s-au alocat și 49 de milioane de euro pentru asigurările fermierilor (Măsura 17.1 din PNDR). În rest, oficialul vorbește despre fondurile pentru continuarea investițiilor în infrastructura primară și secundară, dar nicăieri nu avem un plan centralizat pentru 2020, unde și ce se construiește, care este termenul de finalizare a lucrărilor, unde se va putea iriga etc.

Maria Bogdan

Pentru cei mai performanți fermieri români, agricultura este mai mult decât agronomie sau un mod de a-și câștiga existența, fiind mai degrabă un adevărat business, care trebuie pilotat și optimizat cu grijă, mai ales acum, când criza COVID-19 afectează tot ce înseamnă agribusiness.

Din acest motiv, ADAMA România continuă inițiativele menite să ofere recomandări de calitate fermierilor și clienților loiali din toată țara, cu o serie de training-uri naționale concentrate pe partea de business, sub denumirea ADAMA Farming Business Academy.

ADAMA Farming Business Academy este singurul forum de informare profesională în agricultură, cu accent pe BUSINESS, GRATUIT, pus în mod exclusiv la dispoziția fermierilor și consultanților tehnici din distribuție, conectați la soluțiile fitosanitare ADAMA.

Training-urile se desfășoară săptămânal și, în perioada imediat următoare, până la recoltarea păioaselor, își propune să abordeze cele mai mari provocări ale fermierilor români, înregistrate „la cald”, precum:

• Planificarea corectă a business-ului;
• Pilotajul principalilor parametri financiari;
• Controlul costurilor;
• Pilotajul resurselor umane;
• Identificarea riscurilor și managementul acestora;

În plus, la finalul fiecărei sesiuni, cei înscriși au ocazia de a lucra un exercițiu interactiv, pentru a-și consolida cunoștințele dobândite.

Întâlnirile se țin prin intermediul platformei Zoom și sunt private. Cei care doresc să participe pot lăsa un mesaj pe pagina evenimentului de Facebook sau completând acest formular.

Plănuim să ținem aceste training-uri pe toata durata crizei și de ce nu, chiar și după. Pentru că doar prin astfel de inițiative putem fi mai aproape de fermierii noștri și să oferim sfaturi pentru afaceri mai prospere, culturi mai sănătoase și recolte mai bogate. #ADAMA #ȚinemAproape

• Numărul premiilor care vor fi acordate fermierilor câștigători crește de la 10 la 20
• Perioada de înscriere se prelungește până pe 21 mai, pentru a da șanse mai multor fermieri

Pentru fermierii români, în special micii producători, ultimele luni s-au dovedit deosebit de dificile. Criza generată de coronavirus a fost amplificată de problemele cauzate de seceta pedologică severă și prelungită. Ultimele zile au adus ploi, dar în unele zone din țară furtunile puternice și grindina au compromis sau chiar distrus culturile deja slăbite, iar cantitățile căzute de precipitații tot nu rezolvă în totalitate problemele cauzate de secetă.

Toate acestea s-au suprapus, aducând numeroși fermieri și mici producători în pragul disperării. Fiind mereu aproape de fermieri, compania BASF își propune să aducă puțină speranță micilor producători, prin intermediul campaniei Mulțumim Fermierilor.

Astfel, BASF Agricultural Solutions a decis să dubleze numărul de premii acordate micilor fermieri, pentru a susține și mai mulți producători locali și, cu ajutorul lor, și mai multe familii aflate în dificultate. De asemenea, perioada de înscriere în concursul adresat fermierilor a fost prelungită până la data de 21 mai, ora 18:00.

Campania, demarată în luna aprilie, se adresează atât micilor producători locali, cât și consumatorilor români, într-un efort de conștientizare a nevoii de a susține fermierii prin cumpărarea de produse agroalimentare de la producătorii locali.

Fermierii mici, în special din sectorul horticol, au putut afla informații esențiale despre modalități noi prin care își pot promova și vinde produsele agroalimentare prin intermediul canalelor online și au putut găsi o listă cuprinzătoare de platforme și burse de legume, unde se pot înscrie pentru a-și comercializa produsele. Au fost publicate și interviuri în care fermierii descriu ce măsuri au luat pentru a depăși cu bine această perioadă sau oferă sfaturi utile pentru colegii lor de breaslă.

Consumatorii români pot vedea, în secțiunea dedicată lor, o listă cu numeroase platforme, magazine online sau grupuri de pe rețelele de socializare unde producătorii locali își publică anunțurile de vânzare a legumelor, fructelor sau produselor agroalimentare. Tot de aici pot afla cum decizia lor de a comanda fructe și legume proaspete îi ajută nu doar pe fermieri, ci o întreagă comunitate. De asemenea, cei interesați pot citi numeroase materiale de informare sau opinii ale fermierilor care se confruntă cu provocările cauzate de epidemia de coronavirus.

Pe lângă pagina web dedicată, care își propune să ajute fermierii să ajungă rapid la clienții lor, în condițiile în care majoritatea produselor agricole sunt perisabile și au nevoie de o logistică specială, BASF organizează și un concurs pe pagina de Facebook BASF Agricultural Solutions, în cadrul căruia cumpără astfel de produse de la fermieri pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care și-au manifestat dorința de a susține inițiativa, către oameni aflați în dificultate tot în contextul pandemiei.

Concursul se adresează exclusiv celor care pot face dovada calității de producător agricol. Procedura de înscriere este simplă. Fermierii trebuie să publice un comentariu video în cadrul postării de concurs, în care să explice cum fac față situației actuale, respectiv un mesaj prin care să le explice românilor de ce să cumpere fructe și legume de la producătorii locali.

“Inițial, am dorit să oferim 10 premii, însă, văzând interesul micilor producători, dar și implicarea fitofarmaciilor și partenerilor care ne-au încurajat și susținut în această inițiativă, am decis să dublăm numărul de premii oferite. Vom ajuta, asftel, mai mulți oameni aflați în dificultate, oferindu-le posibilitatea de a se bucura de produse proaspete obținute direct de la producători” a declarat Robert Băicoianu, Director Culturi Horticole BASF Agricultural Solutions România.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează - pentru agricultori, societate și planetă. În 2019, divizia noastră a generat vânzări de 7,8 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Submăsura 17.1 "Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor" din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) va fi deschisă în intervalul 11 mai - 30 noiembrie 2020 şi va începe cu sectorul vegetal, iar perioada în care se vor putea depune cererile de finanţare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicată ulterior şi anunţată pe pagina de internet.

Ministerul Agriculturii preciza că sesiunea de depunere a cererilor de finanţare va dispune de o alocare totală de aproximativ 40 milioane euro.

"O noutate importantă este faptul că se va organiza o sesiune anuală de primire a cererilor de finanţare, faţă de sesiunea precedentă, când existau sesiuni diferite pentru culturile de primăvară şi pentru cele de toamnă. Precizăm că, faţă de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de îmbunătăţiri şi simplificări. Astfel, o primă modificare o reprezintă intensitatea unică a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier (solicitantul finanţării), faţă de sesiunea anterioară când intensitatea era calculată în funcţie de dimensiunea exploataţiei asigurate", precizează AFIR.

O altă simplificare se referă la eliminarea obligativităţii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol şi acceptarea documentelor aferente plăţilor prin POS pentru justificarea plăţii a cel puţin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare. Totodată, a fost simplificată şi Cererea de finanţare, în sensul eliminării obligativităţii de a completa suprafeţele asigurate pentru fiecare parcelă, precum şi a calculului privind dimensiunea economică a exploataţiei.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil în cadrul submăsurii 17.1, solicitanţii trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile eligibile prevăzute de Ghidul solicitantului şi să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contract.

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanţare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arşiţa, inundaţiile, grindina, îngheţul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torenţiale sau ploile excesive şi de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanţare se numără şi infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Prin intermediul submăsurii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigurărilor şi riscurile asociate bolilor animalelor care figurează în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 şi care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanţare europeană sau naţională.

În cazul producerii unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestării cu organisme de carantină dăunătoare plantelor acesta trebuie să fie recunoscute în mod oficial de către autorităţile competente din România, menţionează AFIR.

"În contextul actual al secetei, dublat de pandemia de coronavirus, venim în sprijinul fermierilor prin relansarea acestei submăsuri, care vine cu o serie de simplificări şi avantaje şi îi încurajăm pe toţi să-şi asigure culturile, prin încheierea acestor asigurări, pentru care Ministerul acordă prin PNDR o finanţare de 70% din valoarea primei, indiferent de dimensiunea fermelor", a precizat recent ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

În ceea ce priveşte sesiunea organizată anul trecut, din cele 1.077 cereri de finanţare eligibile, până la această dată au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aproximativ 1,75 milioane de euro, fiind plătite 800 din acestea, diferenţa reprezentând cereri aflate în diferite stadii de contractare sau plată.

Sursa: Agerpres

De ceva vreme, fermierii din regiunea Moldovei nu stau cu mâinile în sân deoarece trebuie să-şi desfăşoare în continuare, în bune condiţii, activităţile agricole de primăvară, din ferme sau solarii. Și totul în condițiile problemei majore a coronavirusului…

Despre starea culturilor de la începutul lunii aprilie, achiziţia de inputuri şi utilaje agricole în aceste momente dificile de pandemie, dar şi despre secetă şi temperaturi negative aflăm de la câţiva fermieri de-ai locului.

Activitatea în ferme a început din timp, iar la sfârşitul lunii martie-începutul lunii aprilie i-am găsim pe unii dintre fermieri la fertilizat şi erbicidat culturile de cereale păioase, iar pe alţii la pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui şi porumb. Lipsa umidităţii din sol, un factor important pentru startul culturilor de primăvară, şi temperaturile cu minus din termometre le dau bătaie de cap acestora. Totuşi, un motiv de bucurie pentru agricultori sunt culturile de toamnă, care se prezentau bine la momentul respectiv. Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi pună amprenta în unele ferme întrucât o parte dintre livrările de inputuri şi utilaje au întârziat să apară.

Campania de primăvară va începe cu un handicap…

Prima oprire a fost la Daniel Petrică Florici, un fermier din comuna Ion Neculce, judeţul Iaşi, care deţine o fermă de familie de aproximativ 240 ha, având în structură culturi precum: cereale păioase de toamnă, grâu, triticale şi culturi de primăvară, cum ar fi porumb şi floarea-soarelui. Activitatea în ferma sa a început de ceva vreme, ne spune acesta. „Am fertilizat cultura de cereale păioase în jurul datei de 4 martie şi imediat după această lucrare am beneficiat de câţiva litri de ploaie, fapt benefic pentru noi. În prezent, am început pregătirea patului germinativ pentru cultura de floarea-soarelui; în schimb, am evitat să efectuăm tratamentele fitosanitare T1 la cultura de grâu şi floarea-soarelui din cauza fluctuaţiilor mari de temperatură, de la o zi la alta, respectiv cele de la zi la noapte. Am preferat să avem temperaturi cu tendinţă pozitive sau cel puţin constante, peste 16 grade Celsius, pentru a nu induce un alt stres plantelor decât cel termic.“

Stadiul culturilor de toamnă este unul satisfăcător, a mai adăugat fermierul ieşean. „Au înfrăţit în toamnă, fiind îndeplinit şi stadiul de vernalizare, un proces foarte important pentru cultura de cereale păioase. Grâul şi triticalele au plecat în vegetaţie. Să sperăm că temperaturile cu minus din zilele acestea nu vor afecta atât de mult producţia pentru anul în curs. Campania de primăvară va începe, din păcate, cu un handicap, respectiv cu lipsa umidităţii din sol, un factor foarte important pentru startul culturilor. Sperăm  să începem semănatul în jurul datei de 5 aprilie şi să îl terminăm în perioada optimă de 15-20 aprilie.“

…livrările de inputuri au întârziat să apară

Din păcate, starea de urgenţă şi pandemia de coronavirus au început să-şi spună cuvântul deoarece unele livrări de inputuri au întârziat să apară, a mai precizat tânărul. „Sperăm şi avem toată încrederea în distribuitorii noştri că vor face toate eforturile pentru a fi livrate la timp. Noile reglementări şi restricţii ne dau bătăi de cap pentru că zilnic trebuie să avem la noi acele declaraţii completate, dar să spunem că aceasta ar fi ultima noastră problemă. Ne dorim să păşim cu dreptul în campania agricolă de primăvară, să avem un an cu recolte bogate şi să nu uităm că a fi fermier este cea mai importantă meserie din lume“, încheie Daniel Petrică Florici.

Fermierii au luat măsuri pentru reducerea riscului de transmitere a virusului COVID-19 în ferme

Şi în judeţul Vaslui, în ferma lui Alin Luculeasa din comuna Costeşti, a început campania de primăvară. Pe acesta l-am găsit la însămânţatul culturii de floarea-soarelui. „Intenţionăm să însămânţăm în jur de 280 ha de floarea-soarelui, dar nu ştim exact cum va decurge această campanie de primăvară, având în vedere contextul în care ne aflăm de epidemie şi stare de urgenţă. În paralel cu această activitate, încercăm să facem tratamentul T1 la grâu, şi desigur, să pregătim patul germinativ necesar însămânţării.“

În contextul actual de pandemie cu virusul COVID-19, fermierul precizează că nu a fost afectat în mod direct. „Cu excepţia unui utilaj care ni s-a spus că va întârzia, în rest aprovizionarea cu inputuri a fost făcută înaintea acestei crize. Deocamdată, nu am înregistrat neplăceri foarte mari. Trebuie să fim mai responsabili decât am fost până acum şi e necesar să ţinem la distanţă angajaţii, să nu lucreze împreună, astfel încât să reducem riscul de transmitere a acestui virus“, încheie vasluianul Alin Luculeasa.

La sfârşitul lunii martie culturile de toamnă se prezentau destul de bine

În continuare am poposit la Andrei Ilie Andrei, un mic fermier din comuna Români, judeţul Neamţ, care are în exploataţie aproximativ 100 ha pe care le cultivă cu rapiţă, grâu, porumb, floarea-soarelui, lucernă şi fân. În momentul interviului se pregătea pentru fertilizarea fazială şi erbicidarea la rapiţă şi grâu. „În acelaşi timp ne ocupăm şi de pregătirea patului germinativ pentru însămânţarea porumbului şi a florii-soarelui, doar că o să mai aşteptăm puţin pentru a se încălzi vremea deoarece în ultimele două seri au fost temperaturi de -6 grade Celsius. Cu toate acestea, culturile de toamnă se prezintă destul de bine la momentul de faţă.“

Fermierul mai adaugă că această campanie agricolă de însămânţare o să dureze undeva la 2-3 săptămâni, chiar şi o lună, cuprinzând şi erbicidarea preemergentă. „Totodată, dacă ne ajută vremea, o terminăm mai repede, dacă nu, ne lungim la aproximativ o lună, cu toată perioada de erbicidat şi semănat. Această pandemie nu prea ne-a afectat momentan, deoarece avem toate inputurile comandate şi livrate încă de la începutul primăverii“, încheie Andrei Ilie Andrei.

Legumicultorii vin cu soluţii pentru temperaturile scăzute

În sectorul legumicol, pentru temperaturile oscilante din luna martie, legumicultorii au găsit soluţii, respectiv au prevenit din timp situaţiile neplăcute cu ajutorul centralelor pe lemne cu ventiloconvectoare şi prin utilizarea foliei microporoase antiînghet, denumită şi agril, ne spune Anca Elena Ursu, legumicultoare în comuna Bogdăniţa, judeţul Vaslui, care împreună cu familia sa a dat naştere fermei Ursu, o fermă de familie cu de toate.

„De trei săptămâni casa noastră este solarul de 300 mp, care anul acesta va fi doar pentru răsaduri. Aici, pentru a nu risipi căldura, am făcut o folie dublă. Pentru primele două mese, unde era necesară o temperatură mai mare, am mai făcut un tunel. Aceasta este ultima masă unde vom aclimatiza înainte de plantare, iar aici este a treia masă, unde folosim doar agril (…), şi am doar trei ventiloconvectoare pentru temperaturi mai scăzute. De exemplu, pe 16 martie am avut -11 grade Celsius, iar primul ventiloconvector a cedat şi câţiva castraveţi i-am găsit «leşinaţi». Însă nu putem risca, trebuie să prevenim. Acestea merg pe curent electric şi menţin temperatura dorită, în funcţie de cultura aleasă. Când dorim o temperatură mai mare dăm drumul la rezistenţe şi acoperim cu agril, iar masa aceasta o lăsăm liberă pentru a menţine o temperatură de 18-20°C“, ne arată tânăra din Bogdăniţa.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ministrul Agriculturii a avut astăzi la sediul MADR o întâlnire cu presa în cadrul căreia a făcut o serie de precizări cu privire la situația actuală a agriculturii românești, precum și lămuriri cu privire la nevoile fermierilor.

În ceea ce privește irigațiile, Adrian Oros a precizat faptul că micii fermieri pot beneficia de apă gratuită furnizată de Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), cu condiția ca ei să dispună de propriile sisteme de irigații. Fermierii care nu fac parte din asociațiile utilizatorilor de apă și vor să primească apă de la ANIF, trebuie să anunțe înainte și pot beneficia de acest lucru.

“Dacă suprafața contractată anul acesta a fost de 844.000 de hectare, acum suprafața irigată care ni s-a cerut să fie irigată este de 102.000 de hectare. Facem apel la cei care au contracte cu noi, să facă cereri ca să dăm drumul la apă pe canale. Noi oricum am umplut canale pe o distanță de 1.621 de kilometri, iar suprafața deservită urmare a acestor canale ar fi de 504.000 de hectare. La ora actuală, din evidențele noastre pe fiecare județ, se irigă doar 102.000 de hectare. (…)Facem un apel și la micii fermieri, cei care nu sunt în organizațiile de udători, dar care au echipamente de irigații, să anunțe filialele teritoriale ale ANIF, pentru ca noi să avem o evidență a cantității de apă pe care trebuie să o introducem pe canale. Au posibilitatea să irige și acei mici fermieri, chiar dacă nu fac parte dina cele asociații de udători care au contracte cu noi”, a declarat ministrul Agriculturii.

• Pagina web dedicată programului își propune să susțină micii fermieri și să ofere informații, în mediul online, potențialilor lor clienți din întreaga țară
• Concursul de pe pagina de Facebook BASF Agro va oferi micilor fermieri posibilitatea de a-și prezenta afacerile, ideile, ofertele prin scurte clipuri video

Spre deosebire de multe industrii în care epidemia a putut fi contracarată de măsuri de telemuncă sau de amânare temporară a activității, agricultura este un domeniu în care nu se pot lua pauze și nici munci de la distanță. Cu 3,4 milioane de mici ferme de familie și peste 20% din populația aptă de muncă implicată în agricultură, România are nevoie să găsească rapid soluții care să permită continuarea activității agricole, a producției și a vânzării de alimente.  

În noile condiții care impun distanțarea socială și restricționarea circulației, tot mai mulți fermieri mici și mijlocii, indiferent că vorbim despre legumicultori, pomicultori, sau viticultori, se zbat să își vândă produsele proaspete către consumatori. Conform celor mai recente studii de piață, la nivelul anului 2019, în România, 991 346 de fermieri au cultivat o suprafață totală de 155 800 ha cu produse vegetale, ceea ce subliniază o dată în plus dependența acestor mici fermieri de soluții de comercializare funcționale la nivel local. 

Acesta este motivul pentru care BASF a decis să creeze un program care să aducă mai ușor producătorii locali în atenția potențialilor lor clienți., Astfel, compania a creat o pagină dedicată campaniei în cadrul site-ului https://www.agro.basf.ro/ro/multumim-fermierilor/, cu secțiuni distincte pentru fermieri și pentru consumatori, în care oferă informații despre micii producători din întreaga țară, precum și despre platforme online care susțin comercializarea produselor acestora.

Mai mult, pe pagina dedicată BASF, se vor regăsi interviuri cu mici fermieri care au găsit soluții pentru a face față situației actuale, articole despre protecția culturilor în condițiile climatice curente, sfaturi practice sau informații despre modul în care se pot promova și vinde online, în siguranță, produsele alimentare.

Pe lângă secțiunea dedicată, care își propune să ajute fermierii să ajungă rapid la clienții lor, în condițiile în care majoritatea produselor agricole sunt perisabile și au nevoie de o logistică specială, BASF organizează și un concurs pe pagina sa de Facebook  .  Participarea în cadrul concursului se face prin postarea de clipuri video de promovare a activității în cadrul fermei, prin prezentarea produselor, dar și prin explicarea provocărilor cărora fermierii trebuie să le facă față. Concursul se desfășoară între 22.04 și 12.05 și va premia, prin tragere la sorți, 10 participanți. BASF va cumpăra produse de la fermierii câștigători pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care și-au manifestat dorința de a susține inițiativa, către oameni aflați în dificultate.

”Ne-am gândit la un mecanism care să dea un plus de motivație fermierilor să facă ceva ce oricum e bine pentru ei să facă în această perioadă – și anume să vorbească despre ei și despre afacerile lor pe Facebook, acolo unde se află și mulți dintre potențialii lor clienți. Aceasta cu atât mai mult cu cât reprezentarea acestui segment în spațiul public tinde să fie mai degrabă redusă, deși perioade precum cea pe care o traversăm aduc în lumină faptul că, mai mult decât alte sectoare ale economiei, sectorul agricol este cu adevărat unul esențial. Sperăm ca prin inițiativa #MulțumimFermierilor să aducem un plus de atenție și susținere acestui domeniu care nu este valorizat suficient”, explică Robert Băicoianu, Director Culturi Horticole BASF România, ”Premiile acordate sperăm să fie un pretext suficient de interesant cât să-i determine pe fermieri să ajungă, prin intermediul nostru, în atenția cât mai multor români, iar aceștia, la rândul lor, să facă un gest deopotrivă solidar și salutar, și anume să cumpere produse agricole proaspete de la fermierii din proximitate.”

Pagina de internet realizată de BASF pentru acest proiect reunește, deja, ofertele câtorva zeci de mici fermieri, iar compania își propune să actualizeze, în continuare această secțiune și cu alte informații despre producătorii locali, cu scopul de a crea o resursă cu adevărat valoroasă pentru consumatori.

Despre divizia BASF Agricultural Solutions

Cu o populație în creștere rapidă, lumea devine din ce în ce mai dependentă de capacitatea noastră de a dezvolta o agricultură sustenabilă și de a păstra un mediu sănătos. Colaborând cu agricultori, profesioniști în agricultură, experți în managementul dăunătorilor și alții, ne asumăm să contribuim la acest lucru. De aceea, investim în cercetare și dezvoltare și într-un portofoliu complex, inclusiv de semințe și trăsături genetice, soluții chimice și biologice pentru protecția culturilor, gestionarea solului, sănătatea plantelor, controlul dăunătorilor și agricultura digitală. Cu echipe de experți în laboratoare, pe câmp, la birou și în unitățile de producție, conectăm gândirea inovatoare și activitatea practică de zi cu zi pentru a crea idei ale lumii reale care funcționează - pentru agricultori, societate și planetă. În 2019, divizia noastră a generat vânzări de 7,8 miliarde de euro.

Pentru mai multe informații, vizitați www.agriculture.basf.com sau oricare dintre canalele noastre de social media.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor și pentru a asigura continuitatea finanțării sectorului agricol, prin schemele de plăți și măsurile de sprijin pe care le gestionează, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a instituit, începând cu data de 06 aprilie 2020, primirea cererilor unice de plată aferente Campaniei 2020 prin utilizarea aplicației IPA online, a mijloacelor electronice de comunicații și a sistemului IACS, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. nr.89/03.04.2020.

Astfel, în cele două zile de depunere electronică, s-a depus deja un număr de 16.698 cereri de plată, pentru o suprafață de 111.448 hectare.

Totalul cererilor unice de plată depuse în perioada 02.03.2020 până la 07.04.2020 este de 155.063 cereri, pentru o suprafață de 649.892 hectare.

Sursa: apia.org.ro

Știați că borul poate fi considerat un „hormon“ anorganic și că în lipsa lui plantele se ofilesc? Știați că borul este un element indispensabil metabolismului plantelor și că activitatea agricolă globală nu ar fi posibilă fără acesta?

Principalele beneficii ale fertilizării foliare cu bor sunt următoarele:

- Stimularea proceselor de diferențiere și dezvoltare a mugurilor florali.

- Formarea și stabilitatea pereților celulari.

- Dezvoltarea tubului polinic și succesul germinării grăunciorilor de polen.

- Stimularea înfloritului și maturizarea uniformă.

- Stimularea fructificării.

- Componentă a enzimelor implicate în sinteza auxinelor.

- Dezvoltarea meristemelor din vârfurile de creștere.

- Diviziunea celulară accelerată.

- Creșterea toleranței la îngheț a culturilor de toamnă (rapiță, păioase etc.).

- Stimularea formării boabelor, creșterea valorii energetice, amplificarea sporului de producție la cultura de porumb.

- Reducerea procentului de fructe deformate.

- Îmbunătățirea procesului de transport al calciului în plante și creșterea calității cojii fructelor semințoase și sâmburoase.

- Îmbunătățirea capacității de stocare a substanțelor nutritive și stimularea regenerării plantelor.

- Creșterea calității interne a fructelor și legumelor.

- Reducerea fisurării tulpinilor.

Carența de bor apare pe soluri nisipoase, pe soluri cu un conținut ridicat de azot și calciu, în condiții de secetă, de umiditate excesivă și la temperaturi scăzute. Carența de bor se manifestă prin clorozarea și ruginirea frunzelor tinere, necrozarea părții inferioare a fructelor, slaba dezvoltare a inflorescențelor, fructificare slabă, fructe deformate, crăpături la nivelul tulpinilor și rădăcinilor, apariția mucegaiurilor și a putregaiurilor.

Lebosol® România, filiala locală a producătorului german de fertilizanți foliari, Lebosol® Dunger GmbH, propune fermierilor cea mai bună soluție pentru eliminarea efectelor nedorite ale carenței de bor din culturile agricole: aplicarea foliară a produsului Lebosol®-Bor.

Lebosol®-Bor este un îngrășământ foliar fabricat la standarde de înaltă calitate germană, cu 11% bor solubil în apă (150 g/l bor-etanolamină). Fiind și un produs certficat BIO, Lebosol®-Bor reprezintă una dintre soluțiile de succes pentru fertilizarea și protecția culturilor ecologice.

Doza recomandată pentru aplicarea acestui produs este de 1-3 litri/ha în 200-400 litri apă când vorbim despre tratamentele foliare și de 4-8 litri/ha în cazul fertirigării. Principale culturi sensibile la carența de bor sunt: floarea-soarelui, porumbul, rapița, leguminoasele, cartoful, cruciferele, morcovul și pomii fructiferi.

Pentru mai multe informații despre achiziționarea și aplicarea Lebosol®-Bor, în funcție de particularitățile fiecărei culturi sau de rezultatele cartării solului, vă rugăm să contactați reprezentanții de vânzări ai Lebosol® România.

Echipa Lebosol® România

Răspunzând solicitării noastre de a preciza modul în care pandemia de coronavirus afectează relația companiei FMC Agro Operațional cu fermierii, directorul acesteia, domnul Vasile Iosif, a precizat faptul că agricultorii au la dispoziție întreg portofoliu de produse al companiei și că astăzi, moment în care sănătatea și hrană sunt mai apreciate ca oricând, fermierii trebuie să se asigure că vor avea culturi sănătoase.

“Viața va merge mai departe și după COVID-19, iar misiunea noastră este mai importantă ca oricând: trebuie să producem hrană suficientă și de calitate. Trebuie să avem grijă de culturile agricole semănate în toamnă, să combatem bolile și dăunătorii, trebuie să înființăm culturile de primăvară, deci să pregătim în bune condiții recolta viitoare. FMC Agro Operațional România are 24 de specialiști în domeniul protecției plantelor și misiunea fiecăruia este de a vă ajuta pe fiecare în parte, fermieri sau distribuitori români, în a asigura sănătatea culturilor agricole. În acest sens, compania noastră are suficiente produse de uz fitosanitar, fie că e vorba despre erbicide sau produse pentru combaterea bolilor în cultura de grâu, sau de erbicide pentru floarea-soarelui și porumb, ori combaterea de produse pentru combaterea dăunătorilor în seră sau în câmp, întreg portofoliul de produse FMC este disponibil. De asemenea, întreaga echipă este la dispoziția fermierilor, de aceea vă rog să sunați colegul FMC din zona dumneavoastră atunci când aveți nevoie să rezolvați probleme în domeniul sănătății sau nutriției plantelor”, a mai declarat Vasile Iosif.

Directorul FMC Operațional reamintește faptul că inclusiv în agricultură digitalizarea își punea amprenta, iar în acest sens, compania continuă programul Evalio AgroSystems ce a fost implementat în 2019, iar în acest an va fi extins pentru cultivatorii de porumb. Rolul acestui program este acela de a monitoriza apariția dăunătorilor și aplicarea corectă a produselor pentru protecția culturii. În același timp, Vasile Iosif a mai completat menționând faptul că în portofoliul companiei vor fi lansate noi produse biologice destinate controlului bolilor și dăunătorilor din culturile agricole.

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Cosmin Iancu administrează peste 1100 ha în Grădiștea, Ilfov. Tânărul fermier, este responsabil de tot ce înseamnă tehnologia de cultură și instrumentele prin care reușește ca această tehnologie să fie pusă în practică, iar prin intermediul ideilor noi pe care le-a promovat a reușit să crească cu mult profitabilitatea și rentabilitatea afacerii.

RALF: Ce măsuri recente ați luat în noul context economic creat de pandemia de coronavirus?

Cosmin Iancu: Situația generată de acest context epidemiologic nu este una deloc îmbucurătoare. Observăm perturbări masive atât în viața cotidiană a oamenilor, cât și în viața economică, lucru care afectează și va afecta simțitor sectorul agricol. Având în vedere aceste aspecte, am încercat să abordăm o serie de măsuri pentru a preîntâmpina efectele negative care aveau să apară, astfel încât activitatea noastră să nu aibă de suferit, iar lucrurile să se desfășoare pe cât posibil de normal.

Primul aspect pe care am încercat să-l rezolvăm a fost legat de aprovizionarea cu inputuri, lucru pe care l-am realizat cu succes. Ne aflăm la sfârșitul lunii martie, campania de primăvară este în plină desfășurare, lucru care îi determină pe fermieri să iasă în câmp pentru a efectua lucrările specifice acestei perioade (semănatul culturilor prășitoare, efectuarea tratamentelor fitosanitare la culturile de toamnă etc.). Inputurile sunt esențiale în această perioadă însă, în acest context al noului coronavirus, acestea au avut întârzieri în ajungerea la fermieri, producând pagube.

Am reușit, prin propriile forțe, să-mi asigur necesarul de produse fitosanitare, îngrășăminte, motorină pentru întreg anul, astfel încât să nu existe vreo întârziere în efectuarea lucrărilor. Îi sfătuiesc pe toți fermierii care încă nu și-au procurat toate inputurile să o facă cât de repede posibil, până când situația nu se va înrăutăți, iar pierderile să fie maxime.

O altă măsură adoptată în acest context, a fost reprezentată de o creștere a salariilor pentru întreg personalul societăților pe care le administrez. Am vrut să-mi țin oamenii aproape, să-i sprijin în aceste vremuri, să simtă ca sunt aproape de ei și ca, pe cât posibil, să ne facem treaba, astfel încât să producem hrana fără de care nu putem trăi.

RALF: Care sunt solicitările dumneavoastră pentru autorități?

Cosmin Iancu: Fermierii, alături de doctori, trebuie să fie considerați "eroi naționali" ale acestor vremuri, fiind principalii responsabili de producerea hranei. Autoritățile trebuie să înțeleagă că lucrările agricole nu se pot efectua de acasă sau din birou. În acest sens sper ca orice set de măsuri va fi adoptat să nu interzică stoparea lucrărilor agricole. Efectele pe termen lung ar fi dezastruoase. Totodată mi-aș dori să avem parte de o relaxare și de o simplificare birocratică pentru a limita deplasările noastre la anumite instituții. Este imperios necesar să fim lăsați să ne facem treaba la câmp.

RALF: Cum arată anul 2020, în acest moment, pentru fermieri?

Cosmin Iancu: "Semne bune anul n-are" sunt cuvintele prin care pot rezuma situația actuală a anului agricol. Ne confruntăm cu o secetă excesivă, astfel încât capacitatea pentru apă a solului este foarte apropiată de punctul de ofilire, lucru care se va concretiza în pierderi foarte mari de producție dacă în perioada imediat apropiată nu vor apărea precipitații însemnate cantitativ care să mai diminueze din deficitul de umiditate existent.

De asemenea, ne confruntăm cu amplitudini foarte mari ale temperaturii, lucru care a condus la o afectare foarte puternică a culturilor înființate în toamnă. Nu putem efectua tratamente, nu putem erbicida, avand în vedere acest context climatic, care a indus un stres deosebit plantelor de cultură. Fermierii sunt legați de mâini și de picioare pentru că nu există nici măcar o soluție pentru a limita aceste pierderi, iar dacă vremea continuă în același ritm, siguranța alimentară va deveni o nouă problemă a societății în care trăim. 

Cosmin Iancu a participat în calitate de Speaker și de Fermier Invitat  la Forumul Internațional al Marilor Fermieri RALF 2019. Ediția 2020 va avea loc pe 20 noiembrie, la JW Marriott Grand Hotel, în București.

Marter Partner RALF 2020 – Corteva. Partener: FMC.

Mai multe pe https://www.borocommunication.ro

Mai mult ca oricând, fermierii şi agricultura pot susține poporul român.

Pe de o parte asigurând hrana de zi cu zi a milioane de oameni, găsind soluții ca agricultura și economia țării să meargă înainte. În vremuri liniștite dar mai ales în momente greu încercate, fermierii au fost și vor rămâne eroii care asigură hrana de zi cu zi a milioane de oameni.

Pe de altă parte făcând un lanț de solidaritate oferind suport sistemului medical în salvarea vieților omenești.

Fără nicio îndoiala hrana va rămâne, indiferent de context, cel mai căutat bun în următoarea perioadă așa încât suntem conștienți că rolul fermierilor români și responsabilitatea lor în a contribui la siguranța alimentară internă,  va crește în următoarea perioadă.

Prin natura activității noastre, Timac Agro va continua să isi aducă contribuția si ajutorul în această perioadă. Promovăm aceeași direcție, aceea de a crește producțiile și productivitatea în fermă.

Contextul actual a schimbat însă prioritățile noastre, ale tuturor.

Dragi fermieri, astăzi mai mult ca oricând, sistemul medical are nevoie de noi.

Cu toții avem o responsabilitate, o datorie față de părinții, bunicii și copiii noștri, față de  poporul român. Să fim solidari, să găsim împreună soluțiile ca economia și agricultura să meargă înainte și în același timp să ne aducem aportul  sprijinind sistemul medical în salvarea vieților omenești.

Suntem într-o cursă contracronometru și avem nevoie de decizii și acțiuni clare . 

Prin intermediul Crucii Roșii, Timac a donat deja un ventilator medical necesar Institutului Național de Boli Infecțioase Prof. Matei Balș.

Nu puteam rămâne indiferenți! Știm că este rolul nostru să ajutăm, am simțit să ne implicăm în organizarea acestui lanț de solidaritate. Pornim însă la un drum lung și avem nevoie de fiecare dintre dumneavoastră.

Prin intermediul programului pe care l-am numit „ Fermieri solidari ” ne dorim să unim comunitatea fermierilor din România, să-i implicăm pe clienții noștri în această campanie de  susţinere a sistemului  medical în salvarea vieților omenești.

Astfel, am decis ca 2% din veniturile din vânzările realizate de Timac Agro în următoarea perioadă să meargă tot către Crucea Roșie pentru a se achiziționa aparatură medicală vitală în lupta cu noul coronavirus (COVID-19).

Suntem conștienți că doar prin solidaritate putem să ajutăm să salvăm vieți  așa încât vom fi alături în această grea încercare. Alături de dumneavoastră, dragi fermieri putem face diferența acolo unde este nevoie mai mult,  pentru că oamenii, când cred în binele pe care-l pot face, sunt de neoprit!

În această perioadă, este extrem de important ca fermierii și angajații lor să urmărească și să respecte măsurile luate de autorități, care au ca obiectiv siguranța individuală și protecția populației, pentru a preveni răspândirea coronovirusului și a diminua riscurile.

În același timp, este foarte important ca prin eforturile comune pe care le facem să ne asigurăm că activitatea continuă în sectoarele strategice, unul dintre acestea fiind agricultura. Agricultura are un rol strategic pentru siguranța alimentară a populației și pentru contribuția adusă economiei României.

Din acest motiv, pentru a veni în sprijinul fermierilor și a autorităților în transmiterea informațiilor de interes, Clubul Fermierilor Români a elaborat un set de recomandări pentru măsuri de protecție și siguranță pentru ferme, ca urmare a solicitărilor primite din partea membrilor fermieri. Aceste recomandări includ un model de organizare a activităților pentru fermele care aleg să se izoleze (desigur, acest model poate fi adaptat în funcție de specificul fiecărei ferme).

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, am conceput o serie de afișe care pot fi printate și afișate în ferme: la intrare în ferme, la porțile de acces, depozite, hale, adăposturi, birouri, spații pentru masă și cazare, dușuri și grupuri sanitare etc (atașat anexă; grafica afișelor va fi transmisă către fermieri și va fi disponibilă pe site-ul Clubului - www.cfro.ro).

În agricultură, siguranța oamenilor și bunăstarea animalelor sunt pe primul loc!

Surse oficiale

Pentru informații legate de prevenție, puteți accesa cele două linkuri de mai jos. Cele două site-uri sunt pagini oficiale, avizate și construite în parteneriat cu Guvernul României și Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul MAI:

• https://fiipregatit.ro – este o platformă pentru situații de urgență unde găsiți mai multe ghiduri utile în situația actuală. Ele conțin ghiduri cu recomandări pentru diverse situații: cumpărături, interacțiune socială, autoizolare, transport în comun etc.
• https://cetrebuiesafac.ro – este un site realizat în parteneriat cu Guvernul României și conținut avizat de DSU și conține recomandări privind conduita socială responsabilă în prevenirea răspândirii COVID-19.

Stimați colegi și colaboratori,

Cu toții ne regăsim într-o situație dificilă declanșată de pandemia de COVID-19 și pentru a putea continua activitatea în cât mai mare siguranță în cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații lor să se organizeze și să respecte măsurile de siguranță recomandate de autorități, pentru continuarea derulării lucrărilor agricole în condiții cât mai bune pentru oameni și animale.

REGULI GENERALE

Respectați toate măsurile de prevenție și siguranță comunicate de autorități.

Este importantă respectarea măsurilor prin care SIGURANȚA este pusă pe primul loc.

• Spălați-vă des pe mâini (minim 20 secunde) și dezinfectați-vă.
• Păstrați distanța de 2 metri față de ceilalți.
• Evitați salutul prin strângerea mâinilor sau prin îmbrățișare.
• Evitați să vă atingeți fața, ochii și nasul cu mâinile
• Tușiți sau strănutați la nivelul
• Aerisiți încăperile în care vă petreceți
• Folosiți măști și mănuși de protecție.
• Evitați aglomerațiile.
• Evitați contactul cu persoanele străine, mai ales cu cei care au venit din străinătate (aceștia pot fi purtători de virus chiar dacă nu au simptome de boală).
• Semnalați autorităților persoanele care nu respectă izolarea conform regulilor comunicate de autorități.

În cazul în care considerați că aveți simptome, este important să sunați la medicul de familie și la TELVERDE 0800 800 358.

Deplasarea și prezența la spital din proprie inițiativă expun personalul medical și alți pacienți la riscul de infecție.

Apelați la 112 doar în caz de urgență. Nu apelați abuziv 112. Urgența este pentru urgențe.

RECOMANDĂRI PENTRU FERME

În cadrul fermelor este necesar ca fermierii și angajații să lucreze împreună pentru a identifica și adopta cele mai potrivite măsuri de protecție și siguranță, pentru a continua în bune condiții campania de primăvară și a asigura bunăstarea animalelor.

 PROTEJAREA ANGAJAȚILOR ȘI A PARTENERILOR

Este importantă asigurarea unui mediu de lucru cât mai sigur. În acest sens recomandăm:

Puneți la dispoziția angajaților și a partenerilor dezinfectant, măști și mănuși sanitare

/ de protecție prin amplasare la intrarea în curte, la porțile de acces, depozite, hale, birouri etc.

• Verificați temperatura corporală a angajaților la intrarea în fermă, accesul fiind permis doar dacă aceaștia nu sunt
• Dezinfectați de mai multe ori pe zi suprafețele de lucru sau de contact (birouri, mese, clanțe) și zonele de servire a
• Amplasați afișaje în spațiile de servit masa, grupuri sanitare, bucătării, depozite cu

importanța spălării și dezinfectării mâinilor.

• Implementați munca de acasă pentru angajații care pot lucra de acasă. Comunicați cu angajații dvs. prin e-mail, telefon, whatsapp

 SECURIZAREA APROVIZIONĂRII ÎN CADRUL FERMEI

Zonele cele mai critice sunt depozitele pentru că ele asigură necesarul de inputuri, furaje, premixuri pentru toată ferma și orice blocare sau suspendare a activității aici impacteaza desfășurarea lucrărilor în fermă.

Din acest motiv se recomandă măsuri suplimentare în aceste zone:

• Angajații să poarte mănuși de protecție
• Trecerea dintr-o hală în alta să se facă doar după dezinfectarea mâinilor (se aplică acolo unde se impune / este valabila recomandarea)
• Turele de lucru să se reorganizeze astfel încât să se evite contactul la succesiunea turelor (daca este aplicabil).

Șoferii au un rol cheie în acesta perioadă iar ei se protejează purtând măști și mănuși în momentul livrării produselor. Ei nu mai intră în contact cu personalul din fermă ca o măsură adițională de prevenție.

 MODEL DE ORGANIZARE ACTIVITĂȚI PENTRU FERMELE CARE ALEG SĂ SE IZOLEZE

O soluție adoptată de ferme o reprezintă intrarea în izolare a lucrătorilor care trebuie să asigure continuarea lucrărilor agricole în fermele vegetale și zootehnice.

Angajatorii oferă cazare, alimente și apă operatorilor care rămîn în fermele care intră în izolare. În același timp, se organizează echipe externe care asigură aprovizionarea celor din fermă și oferă sprijin familiilor angajaților aflați în izolare în fermă.

Reguli detaliate pentru izolarea în fermele vegetale

• Angajații se împart în două echipe: una în exterior care face aprovizionarea, iar

cealaltă echipă care rămâne în fermă, în izolare, și care execută lucrările în câmp (similar pentru operatorii care se ocupă de animale).

• Personalul izolat doarme și mănâncă în incinta fermei sau în altă clădire unde au acces doar persoane izolate.
• Predarea materialelor necesare personalului aflat în izolare, precum alimente, piese de schimb și altele, se realizează de către echipa aflată în exterior. Materialele se depozitează la poarta fermei și se deinfectează la
• Personalul aflat în izolare are voie să se deplaseze cu utilajele agricole și mașinile doar spre zonele unde sunt culturile vegetale și unde se desfășoară lucrările.
• Pentru alimentarea cu combustibil a utilajelor: persoana aflată în izolare nu coboară din utilaj; este însoțită de către o altă persoană din echipa exterioară, care va

alimenta și va plăti combustibilul.

• Utilajele agricole care se deplasează pe drumurile publice în drum spre zona unde își vor desfășura lucrările vor avea un afiș pe parbrizul și luneta utilajului, care va

semnala că ferma este în izolare. Utilajele respective vor fi însoțite de către o mașină din echipa externă care va avea toate documentele utilajelor. Este interzis orice contact cu alte persoane pe care le intalneste pe camp.

• Pentru orice intervenție în câmp, va acționa doar personalul aflat în izolare în fermă.
• Recepția de marfă:
  • Șoferul anunță înainte telefonic venirea sa în incinta fermei;
  • Șoferul are obligația să-și deschidă prelata, respectiv ușa de descărcare a mașinii, după care se retrage în cabină pe durata descărcării mărfii aprovizionate;
  • Documentele (facturile) se confirmă doar prin e-mail sau sms sau whatsapp;
  • După descărcare, șoferul închide prelata/ușa mașinii și părăsește incinta
• Servicii de reparații externe:

• Utilajul se parchează în afara incintei, iar partenerul se ocupă de reparația necesară;
• Dacă este nevoie ca partenerul să intervină în incinta fermei, restul personalului aflat în izolare nu va fi prezent în incintă sau în zona de intervenție. Comunicarea se asigură
• În ambele cazuri, utilajul va fi dezinfectat după terminarea intervenției.

Reguli detaliate pentru perioada după semănat, reducerea riscurilor prin împărțirea angajaților în grupuri și decalarea programului de lucru

• Angajații se împart în două grupe astfel încât în ambele grupe să se regăsească operatori care știu să manevreze mașina de erbicidat
• Grupele încep programul de lucru la ore diferite, astfel încât să nu se întâlnească. De exemplu, grupa roșie 08:00 – 16:00, iar grupa albastră 10:00 – 18:00.
• Dacă sunt doar lucrări în atelier, grupele se vor împărți în zile
• Cele două echipe acționează independent fiecare, nu vor apela una la cealaltă pentru ajutor.
• Șeful de fermă sau agronomii nu mai intră în contact direct cu angajații, vor comunica cu aceștia doar
• Mecanicii agricoli rămași în atelier vor face întreținerea utilajelor singuri, fără a intra în contact cu nici una dintre cele două.

Ghid cu măsuri de protecție și siguranță pentru ferme