Astăzi Parlamentul ar urma să adopte noile reglementări privind sistemul național de irigații. În acest context, ministrul agriculturii Daniel Constantin a declarat că, printre noutățile aduse de noua legislație se numără și abonamentul la irigații. "I-am auzit pe unii fermieri plângându-se că acest abonament va fi plătit de toată lumea. Vreau să subliniez că acest așa-zis abonament va fi plătit periodic numai de cei care sunt sau vor fi conectați la sistemul național de irigații, pentru menținerea infrastructurii", a precizat ministrul. Dacă noile reglementări privind irigațiile vor intra în vigoare, autoritățile vor avea la dispoziție, în perioada 2015-2020, peste un miliard de euro pentru refacerea unei părți a sistemului național de irigații.

Fermierii din Dobrogea nu se laudă la fel de mult precum colegii lor din ţară, chiar dacă recoltele din acest an au fost satisfăcătoare. Ei sunt nemulţumiţi de faptul că producţia ar putea fi mult mai bună dacă ar exista un sistem de irigaţii. Aceştia susţin că agricultura din Dobrogea şi zona Bărăganului nu poate fi rentabilă la cote maxime dacă nu se va investi într-un sistem de irigaţii.

În Kogălniceanu seceta pedologică a adus recolte mici

Potrivit agricultorilor, producţia din acest an a fost una bună datorită condiţiilor meteorologice, însă, pentru a performa, aceştia spun că trebuie să facă investiţii şi în utilaje performante, pentru a putea face faţă secetei. Astfel că mulţi folosesc profitul pe care îl scot ori, dacă nu-l obţin, fac credite pentru a se dota cu utilaje cu care să poată lucra pământul secetos. Unul dintre fermieri, care are în arendă 600 ha în Mihail Kogălniceanu şi pe care le cultivă cu diverse specii, Vasile Goşu, spune că în acest an a obţinut o producţie de 2-3 tone la hectar la grâu şi orz şi susţine că producţia a fost mai mică decât în anul anterior. „De vină pentru o astfel de producţie este seceta pedologică. Nu a fost suficient de multă apă în prima parte a anului şi nu s-au dezvoltat culturile, iar noi suntem nevoiţi să facem credite, pentru că nu acoperim datoriile cu producţia pe care o avem“, a declarat Vasile Goşu. În zona agricolă pe care o are în arendă agricultorul a obţinut o producţie la floarea-soarelui de 2,1-2,2 de tone la hectar, iar la porumb de 3,5 t /ha. Acesta susţine că producţia a fost la fel în ultimii ani pentru că au fost condiţii meteorologice bune mai ales datorită ploilor din luna iulie. În ceea ce priveşte partea de îngrăşăminte, fermierul susţine că acestea, folosite în exces, duc la fitotoxicitate, iar reacţia culturilor este tocmai invers şi astfel nu se mai dezvoltă deloc. Pentru a face performanţă în agricultură fermierul foloseşte cele mai accesibile şi moderne tehnologii. Astfel că acesta efectuează minimul de lucrări pentru a putea conserva apa în sol.

La Cogealac producţii bune, dar la preţuri mici

Un alt agricultor, din localitatea Cogealac, Gheorghe Perifan, este de părere că a fost un an bun şi calitativ pentru agricultura românească, dar, deşi producţia a fost una bună, preţurile au fost mici. „Dacă în 2012, când producţia nu a fost la fel de bună, preţul la kg de grâu era de 1,10 de lei, acum în 2013, când producţia a fost vizibil mai bună, preţul a scăzut la 0,65 de bani. În ceea ce priveşte floarea-soarelui s-a întâmplat la fel, pentru că preţul a fost de 2,1 lei în 2012, iar în acest an a ajuns la 1,1 lei“, a mai spus Gheorghe Perifan. Fermierii din zonă sunt de părere că preţul producţiilor la cereale din acest an s-a redus la jumătate şi asta numai din cauza samsarilor care îşi fac apariţia, susţin ei, în astfel de situaţii, iar statul sau Consiliul Concurenţei nu intervine sub nicio formă, deşi se ştie că ceea ce se întâmplă este ilegal.

Specialiştii în agricultură afirmă că, din zece ani, doar doi se nimeresc cu producţie mare. „Avem nevoie de profit pentru a reinvesti în utilaje, pentru că dacă avem utilaje performante se pot face toate lucrările la timp“, mai precizează Gheorghe Perifan. Cei mai mulţi dintre fermieri se plâng de faptul că nu pot lua credite, iar cei care reuşesc le obţin cu mare greutate. Însă şi aşa aceştia se plâng că dobânzile sunt foarte mari. Agricultorii constănţeni au fost nevoiţi ca în acest an să investească foarte mulţi bani în pământ, dar din puţinul profit obţinut au cumpărat şi tractoare pentru prăşit, pentru îngrăşăminte, dar şi utilaje mari, utile pentru zona Dobrogei, unde pământul este secetos, iar toamna este nevoie de utilaje grele pentru a putea pătrunde în solul foarte tare.

Gheorghe Perifan spune că în ultimii 3-4 ani a cultivat rapiţă pe 90 ha de teren, iar la grâu, deşi nu a folosit îngrăşăminte pentru a ajuta culturile, a obţinut o producţie de 3.200 kg la hectar. De asemenea, la orz a obţinut 3.400 kg la hectar. În ceea ce priveşte această toamnă, s-au semănat peste 50 ha cu grâu şi orz pe alte 20 ha, iar, dacă nu vor fi oscilaţii mari de temperatură, agricultorii speră să obţină anul viitor o producţie la fel de bună ca în acest an. Gheorghe Perifan are în arendă de la localnicii din Cogelac peste 200 ha, iar 30 ha se află în proprietatea sa.

Producţiile depind de utilajele folosite

Un alt fermier care are în arendă o suprafaţă destul de mare este Roxana Chirciu, care a luat, de la aproape 400 de oameni, terenurile pentru a le cultiva. Este vorba despre peste 1.300 ha pe care cultivă porumb, grâu, orz, floarea-soarelui, rapiţă şi fasole. Fermierul a obţinut în acest an la grâu 5 tone/ha, rapiţă – 3,4 tone/ha, floarea-soarelui – 3 t/ha şi la porumb boabe – 8 t/ha. Pentru a avea rezultate bune, Chirciu a investit în opt tractoare dotate cu plug, semănătoare, fertilizatoare şi trei combine de recoltat. Fermierii din Dobrogea se plâng de faptul că zona în care sunt nevoiţi să cultive este lovită aproape în fiecare an de secetă şi nu sunt ajutaţi de stat. Aceştia sunt nemulţumiţi că, deşi Dobrogea a avut unul dintre cele mai mari sisteme de irigaţii din ţară, totul a fost distrus, furat şi vândut ca fier vechi şi nimeni nu a mai făcut nimic pentru ca producţiile agricultorilor să nu mai depindă în totalitate de ploi. Cu toate acestea, anul 2014 se anunţă promiţător pentru fermieri deoarece toamna a fost una bună.

Marieta IORGA

Sistemul de irigaţii din România este „un bluf“ şi merită luat în seamă doar ca subiect de campanie electorală. Suprafaţa totală irigată în România se ridică la puţin peste 100.000 de hectare, adică 1% din suprafaţa arabilă a ţării şi de patru ori mai puţin decât datele anunţate de Ministerul Agriculturii, susţin fermierii. Agricultorii apreciază că sistemul de irigaţii din aval în amonte cu alimentare din râul Siret, propus de minister, este o aberaţie economică foarte costisitoare care nu are nicio şansă să devină vreodată eficient din punctul de vedere al costurilor.

Abia dacă se irigă 130.000 ha în toată ţara

Agricultorii susţin că realitatea din teren arată cu totul altfel faţă de ceea ce comunică oficialii de la minister.

„În ultimii 23 de ani am ajuns de la trei milioane de hectare irigate la 100.000 de hectare. Se trâmbiţează că ar fi 400.000 de hectare, de fapt, dar anul acesta nu s-au irigat decât 130.000 de hectare. Este o gogoaşă. Pagubele rezultate din distrugerea sistemului de irigaţii se ridică la circa 16 miliarde de euro“, a arătat Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila.

La rândul lor, fermierii din sudul ţării cred că, în acest moment, nu se poate vorbi despre sisteme de irigaţii funcţionale în România.

„Irigaţiile în România sunt o glumă. Nu cele 100.000 de hectare irigate salvează agricultura României. Există o mână de fermieri cu terenurile pe lângă râuri care profită pentru că altfel este scump să pompezi apă, mai ales pe treapta a doua. Sistemul de irigaţii este complet compromis. Vorbim despre sisteme mamut, pe sute de mii de hectare, care zac terminate sub pământ, depăşite din punct de vedere moral şi fizic“, spune Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă ASOMAR, Teleorman.

Apă din amonte spre aval, nu invers

Fermierii critică proiectul anunţat cu multă pompă de Ministerul Agriculturii, de realizare a unui sistem de irigaţii alimentat din râul Siret, pe care-l consideră „un mare bluf“. Ei sunt dezamăgiţi de măsurile luate de Ministerul Agriculturii în ceea ce priveşte politica în materie de irigaţii, acuzându-i pe oficiali de „diletantism“ şi de „lipsă de viziune“.

„Irigaţiile nu au nicio perspectivă dacă vorbim despre canalul Siret-Bărăgan. Sistemul de irigaţii, aşa cum este gândit acum, este un mare bluf. (...)Costurile irigaţiilor sunt mai mari anul acesta decât anul trecut, nu cum se laudă ministerul. Aceste costuri au fost influenţate de creşterea preţului la energia electrică, care reprezintă cam 80% din totalul costurilor cu irigaţiile. Lipsa unui program coerent de irigaţii are contribuţia sa la dezastrul din agricultură“, a sintetizat Marcel Cucu, agricultorul din Brăila.

Agricultorii cred că ar fi timpul ca guvernanţii să vină şi cu proiecte viabile pentru realizarea unor sisteme de irigaţii eficiente, nu doar cu propuneri fanteziste.

„Grija guvernanţilor în următorii cinci ani este să pună la punct un proiect prin care să capteze apa din amonte spre aval, nu din Siret spre amonte, aşa cum s-au lăudat până acum. În felul acesta, consumul de energie electrică s-ar reduce la circa 30% din cât este acum. Trebuie schimbată complet optica“, a conchis, la rândul său, Ion Mănăilă, fermierul din Teleorman.

Sisteme de irigaţii individuale, nu mamut

Legat de „optică“, fermierii cred că Ministerul Agriculturii ar trebui, mai degrabă, să-i sprijine pe fermieri să construiască sisteme individuale de irigaţii decât să arunce banii pe proiecte mamut ineficiente. Micile staţii de irigare, adaptate nevoilor fiecărui fermier din punctul de vedere al consumului de apă şi curent, ar trebui să devină principala preocupare a guvernaţilor, cred agricultorii.

Există chiar un proiect depus la Ministerul Agriculturii de către Cooperativa Micilor Fermieri Argeşeni pentru realizarea de sisteme individuale de irigaţii care n-ar trebui să coste mai mult de 20.000 de euro, cu tot cu puţul forat la 80 de metri şi bazinul de acumulare aferent. Realizarea unor sisteme de irigaţii eficiente ar trebui să fie o prioritate maximă pentru guvernanţi, în condiţiile tendinţei de deşertificare a unor zone întinse din suprafaţa României.

Ministrul o ţine pe a lui...

La începutul anului, ministrul Agriculturii declara că autorităţile române încearcă să obţină de la Comisia Europeană fonduri de un miliard de euro pentru refacerea infrastructurii de irigaţii existente în urmă cu 23 de ani. Experţii Băncii Mondiale au calculat că aceasta este suma de care România ar avea nevoie pentru refacerea şi modernizarea sistemului de irigaţii, mai precis banii ar ajunge pentru refacerea infrastructurii de irigaţii pentru circa 800.000 de hectare.

Proiectul este considerat de către fermieri mai degrabă fantezist şi foarte scump, pentru că presupune realizarea unui sistem de irigaţii din aval în amonte, alimentat din râul Siret.

Marius Şerban

Sindicatul Naţional Îmbunătăţiri Funciare (SNIF) solicită Ministerului Agriculturii şi Guvernului să continue procesul de corectare a legislaţiei din domeniu, punând accent pe reîntregirea bugetului Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), se arată într-un comunicat remis luni AGERPRES.

'Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a corectat o parte din gravele erori ale legislaţiei de îmbunătăţiri funciare, luând măsuri pentru protejarea patrimoniului de stat şi diminuarea semnificativă a costurilor pentru irigaţii. Solicităm însă ministerului să continue corectarea legislaţiei din domeniu, axându-se pe rezolvarea problemelor financiare şi a celor din sfera legislativă', se arată în comunicatul citat.

Concret, sindicaliştii din Îmbunătăţiri Funciare cer reîntregirea bugetului ANIF cu sumele cheltuite şi nerecuperate conform legislaţiei în vigoare pentru situaţiile de calamităţi.

'În sfera legislativă, cerem reglementarea modului de finanţare a activităţii (colaborarea cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în vederea încasării sumelor primite de la beneficiari, precum şi introducerea abonamentului pentru beneficiari). De asemenea, se impune angajarea de personal pentru exploatarea staţiilor de pompare, fapt ce ar reduce costurile de funcţionare cu minimum 35 - 40%, faţă de costurile serviciilor externalizate (24% TVA + 10% profit), asigurând totodată intervenţii prompte, specializate, în cazul situaţiilor de urgenţă şi a calamităţilor, precum şi respectarea legislaţiei muncii şi a legislaţiei de sănătate şi securitate în muncă', se mai spune în comunicat.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii a transmis Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) cererea pentru obţinerea licenţei de furnizor de energie electrică pentru Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ceea ce îi va permite să cumpărare energie electrică direct de la producători la preţuri mult mai mici decât în prezent. 
Acest lucru îi va avantaja pe agricultori deoarece, în opinia secretarului de stat din MADR, Daniel Botănoiu, vor putea plăti pentru apa folosită la irigaţii un preţ mai mic cu 30% - 50% decât în prezent, ţinând cont de faptul că energia electrică are o pondere de 80% în preţul apei pentru irigaţii.

De asemenea, după obţinerea licenţei, ANIF va putea cumpăra energie şi de OPCOM, în anumite intervale orare, când energia este mai ieftină.

Guvernul a decis în data de 26 iunie completarea atribuţiilor ANIF pentru a avea posibilitatea desfăşurării activităţii de furnizare a energiei electrice.

Ministerul Agriculturii a cheltuit în acest an în jur de 22 de milioane de lei pentru sectorul de îmbunătăţiri funciare, 14 milioane de lei pentru desecări pe terenurile fermierilor şi opt milioane de lei pentru reviziile tehnice din sistemul de irigaţii.

Sursa AGERPRES

Sectorul vitivinicol, infrastructura şi irigaţiile reprezintă principalele domenii de interes pentru investitorii străini, o analiză a potenţialului agriculturii din România fiind prezentată marţi de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, ambasadorilor Japoniei, Ucrainei, Spaniei şi Macedoniei la Bucureşti, a anunţat marţi Ministerul Agriculturii, într-un comunicat remis AGERPRES.

În cadrul întâlnirii cu ES Keiji Yamamoto, ambasadorul Japoniei în România, a fost evidenţiată colaborarea bilaterală între cele două ţări, înaltul oficial menţionând faptul că există un interes major din partea firmelor japoneze de a investi în România în domeniile infrastructurii şi dezvoltării energetice. Ambele părţi au agreat că trebuie convenit asupra domeniilor de interes pentru ţara noastră, astfel încât să se poată identifica potenţialii investitori japonezi. De altfel, există deja mai multe companii japoneze care au investit în România, având deja activitate în judeţele din vestul şi sudul ţării.

Cei doi oficiali au discutat despre invitaţia adresată unei delegaţii a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a participa în luna noiembrie a anului 2013 la un important târg agricol care se va desfăşura la Tokio, BioFach Japan. 

De asemenea, Daniel Constantin a avut o întâlnire cu Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, E.S. Teofil Bauer. Acesta a subliniat importanţa identificării domeniilor de interes pentru ambele ţări, o atenţie deosebită fiind acordată schimburilor comerciale, în condiţiile în care Ucraina este un exportator important de cereale. Domeniul vitivinicol reprezintă un domeniu prioritar, partea ucraineană fiind interesată de potenţialul României.

Potrivit MADR, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti şi-a arătat interesul pentru colaborare cu România în domeniul agroalimentar. În acest sens, în viitorul apropiat se urmăreşte identificarea potenţialilor investitori români pe piaţa din Ucraina, prin intermediul Camerei de Comerţ Româno-Ucrainene.

Cu ocazia întâlnirii cu ambasadorul Spaniei la Bucureşti, ES Estanislao de Grandes Pascual, şefului MADR i-a fost reiterată invitaţia de a efectua o vizită în Spania, în cursul acestui an. Cu acest prilej vor avea loc consultări cu specialiştii spanioli din sectorul irigaţiilor, având în vedere că sectorul irigaţiilor reprezintă una dintre priorităţile ministrului Agriculturii. În cadrul discuţiilor de marţi au mai fost punctate elemente privind poziţia celor două ţări fată de reforma Politicii Agricole Comune.

Totodată, discuţiile avute cu ambasadorul Macedoniei la Bucureşti, ES Pande Lazarevski, au fost axate pe stadiul relaţiilor de cooperare romano - macedonene în domeniul agriculturii, în baza Acordului dintre Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Ministerul Macedonean al Agriculturii, Silviculturii şi Economiei Apelor privind cooperarea în domeniul agriculturii, intrat în vigoare la 17 decembrie 1999. 

Astfel, cele două părţi au convenit asupra intensificării cooperării bilaterale în agricultură în domeniul dezvoltării rurale, în cel sanitar-veterinar dar şi al îmbunătăţirii schimburilor comerciale. În acest context, a fost considerată oportună o viitoare întâlnire bilaterală între cei doi miniştri ai Agriculturii din cele două ţări. 

Nu in ultimul rând, Daniel Constantin a avut o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe din Republica Orientală Uruguay, Luis Leonardo Almagro Lemes, în cadrul căreia au fost punctate aspecte privind transferul de expertiză uruguayană în domeniul zootehniei, având în vedere că Uruguay-ul are efective de 12 milioane capete de vaci. 

De asemenea, Republica Orientală Uruguay este un mare exportator de ovine, piei şi lână şi producător de medicamente veterinare. Cei doi oficiali au reiterat ideea încheierii unui acord bilateral între Academia Agricolă din Uruguay şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Sivilce din Bucureşti pentru crearea unui cadru propice în domeniul cercetării.

Potrivit MADR, este pentru prima dată în ultimii 20 de ani când un ministru din Republica Orientală Uruguay se află în vizită în România. De asemenea, ministrul Afacerilor Externe din Republica Orientală Uruguay a avut în cursul zilei de marţi o întâlnire şi cu omologul său român, Titus Corlăţean.

Sursa: AGERPRES

Ministerul Agriculturii va propune miercuri Guvernului un proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea legislaţiei privind irigaţiile şi care va permite intervenţia rapidă pentru desecarea terenurilor agricole inundate, dar va asigura şi prima umplere a canalelor de irigaţii cu fonduri ale MADR.

"Mâine sper să putem adopta la nivelul Guvernului o măsură care nu s-a mai adoptat de 17 ani în România, astfel încât să ne asigurăm că în 2013 suprafeţele irigate vor fi mult mai mari decât au fost în 2012. Există o îngrijorare faţă de cum va fi vremea în lunile iulie-august şi acum trebuie să găsim soluţii ca să nu fim luaţi pe nepregătite. În această perioadă există un risc foarte mare de inundaţii, sunt deja foarte multe suprafeţe inundate, iar legislaţia actuală nu ne permite să protejam staţiile de pompare pe care le avem. Dacă nu putem scoate apa din ele, riscăm să fie afectată infrastructura de irigaţii şi staţiile de pompare", a declarat, marţi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la finalul întâlnirii avute cu conducerea LAPAR.

Acesta a precizat că, prin actuala legislaţie, fermierii ar trebui să facă desecările terenurilor agricole cu fondurile proprii.
"Legislaţia spune clar că fermierii trebuie să o facă cu fondurile, dar noi, MADR, prin modificările aduse legislaţiei, vom putea face aceste operaţiuni cu instalaţiile de desecare şi cu fondurile MADR", a spus Constantin.

Şeful MADR a afirmat că încă nu deţine informaţii privind totalul suprafeţei inundate în momentul de faţă. 
"Nu am încă o centralizare clară a terenurilor inundate, dar nu mă îngrijorează situaţia din acest moment ci ceea ce se anunţă zi de zi, Cod galben şi portocaliu de inundaţii şi trebuie să ne preocupăm de toate culturile", a afirmat ministrul Agriculturii.

Actul normativ care va fi pe masa Guvernului va asigura şi prima umplere a canalelor de irigaţii tot cu fonduri ale MADR ceea ce va determina un nivel de plată mult mai mic la irigarea unui hectar decât anul trecut.

"Sunt sume importante pe care le punem la dispoziţie, dar cred că este mai important să salvăm culturile agricole, să irigăm tot ce se poate iriga în momentul de faţă, astfel încât să nu avem pierderi în acest an, în special la porumb şi la floarea soarelui. Prima umplere a canalelor de irigaţii cu fonduri ale MADR va asigura un nivel de plată mult mai mic la irigarea unui hectar decât anul trecut. În momentul de faţă se poate iriga, la costuri optime şi, dacă vom implementa aceste măsuri, vor fi şi mai bune, o suprafaţă de 750.000 de ha, iar dacă vom avea şi acel miliard de euro pentru reabilitarea infrastructurii de bază avem posibilitatea să mai irigăm încă 800.000 de ha ", a mai adăugat Constantin.

Irigaţiile au fost una dintre temele de discuţii avute marţi la sediul MADR cu reprezentaţii LAPAR.

Sursa: AGERPRES

Autorităţile române au discuţii avansate cu Comisia Europeană pentru fonduri de un miliard de euro în vederea refacerii infrastructurii de irigaţii, a declarat duminică ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la postul de televiziune Realitatea TV.

Suma de un miliard de euro a fost calculată de experţii Băncii Mondiale într-un studiu privind refacerea şi modernizarea sistemului de irigaţii din România.

Potrivit lui Constantin, aceste resurse financiare ar fi foarte dificil de disponibilizat din altă parte, cum ar fi bugetul de stat, pentru că bugetul Ministerului Agriculturii, spre exemplu, se ridică în 2013 la un miliard de euro, din care 50% pentru co-finanţări.

Studiul Băncii Mondiale arată că România poate reface infrastructura de irigaţii pentru circa 800.000 de hectare.

În prezent, România are o infrastructură de irigaţii pentru 700.000 de hectare, dar numai 200.000 de hectare sunt irigate, deoarece fermierii consideră costurile prea ridicate.
Autorităţile admit că aceste costuri sunt mari, fiind determinate în special de consumul mare de energie al instalaţiilor vechi de peste 40 de ani.

Sursa AGERPRES

Ca urmare a negocierilor dintre preşedintele Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România (L.U.A.I.R.), care este şi prim-vicepreşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, dl. Viorel NICA, cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, s-a obţinut reducerea tarifelor de livrare a apei pentru irigaţii faţă de anul 2012.

În acest sens s-a elaborat ordinul nr. 30 din 25.02.2013 pentru modificarea anexei la Ordinul M.A.D.R. nr. 120/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul şi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăţiri funciare, valabil pentru anul 2013, ce va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României.

PRO AGRO consideră binevenite aceste reduceri, dar subliniază că, pentru a atinge optimul potenţialului agricol al României, rămân primordiale investiţiile masive înmodernizarea şi retehnologizarea infrastructurii de irigaţii, precum şi în amenajări şi lucrări de îmbunătăţiri funciare.

PRO AGRO recomandă ca retehnologizarea infrastructurii de irigaţii să se reflecte în măsurile finanţate de viitorul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

În ultimele două decenii, România a trecut prin mai multe perioade de secetă, fără ca guvernanţii şi fermieri să tragă vreo învăţătură de pe urma celor întâmplate. Statul a asistat cu indiferenţă la distrugerea reţelelor de irigaţii aflate în administrarea sa, în timp ce masa mare a producătorilor agricoli a pariat pe bunăvoinţa mamei natură, că va trimite ploile la timp şi în cantitate suficientă.

Seceta din 2001, a afectat grav recoltele de toamnă. în judeţul Constanţa, spre exemplu, culturile de porumb şi floarea soarelui au fost afectate în proporţie de 75%.în 2002, câmpiile şi agricultorii au dus, din nou, dorul ploilor. Cele mai afectate au fost culturile de păioase. În judeţul nostru, spre exemplu, recolta de rapiţă a fost de 200 - 300 kg la hectar.

În 2007 a fost, iarăşi, secetă, iar în următorul an, la fel. Recolta naţională de grâu, din 2008, a totalizat 2,47 milioane tone, fiind una dintre cele mai mici din perioada post decembristă. Pentru satisfacerea consumului intern, de 3,6 milioane tone, România a importat 900.000 tone de grâu de panificaţie din Franţa, Rusia, Ungaria, Ucraina şi SUA, susţinând, astfel, bunăstarea fermierilor din aceste ţări.

În sfârşit, seceta din 2012 i-a provocat agriculturii naţionale o pierdere de 20% din întreaga producţie. Cele mai afectate au fost culturile de porumb, recolta a fost mai mică cu 60%.

A fost nevoie de prea multe astfel de crize, ca, în sfârşit, toată lumea, de la vlădică până la opincă, de la guvern şi ministrul agriculturii până la ultimul fermier, să înţeleagă că nu e suficient doar să vorbească despre necesitatea irigaţiilor. Cel mai important pas îl reprezintă modul în care România a negociat sprijinul financiar pe care îl vor primi fermierii, din partea Uniunii Europene, în perioada 2014 - 2020. O parte din banii obţinuţi vor putea fi folosiţi şi pentru investiţiile în irigaţii. Pe de altă parte, numărul fermierilor care investesc în echipamente de udat, a început să crească.

'De 22 de ani, aştept ca România să se trezească şi să înţeleagă că agricultura este singura noastră salvare, că de ea depinde, în mare măsură, independenţa noastră economică. Se pare că seceta de anul trecut i-a trezit pe toţi. Este şi meritul actualului ministru al agriculturii (Daniel Constantin - n.n.j, un tânăr inimos, care a înţeles rapid cum stau lucrurile. Are şi soluţii, şi susţinere din partea fermierilor. Din păcate, nu are suficienţi bani pentru ceea ce vrea să facă" - a declarat, pentru cotidianul 'Cuget Liber", inginerul Mircea Măgureanu, directorul general al societăţii 'Novus" SRL, din Constanţa.Firma pe care o conduce este primul producător de instalaţii de irigat înfiinţat în România, după 1990.

Mulţi fermieri au venit la Constanţa şi au comandat utilaje de irigaţii, pentru această primăvară - relatează Măgureanu. 'La această oră avem comenzi pentru 20 de instalaţii de irigat, cu lungimea tubului de alimentare (care se înfăşoară pe tambur) de la 400 la 600 metri. Dintre acestea, 12 comenzi sunt din judeţul Constanţa, iar restul din Călăraşi, Brăila, Piteşti, laşi. Este prima dată în ultimii trei ani când avem întreaga capacitate de producţie acoperită pe timp de iarnă. Până acum, produceam pe stoc şi urma să vedem dacă vindem în vară. Am chemat mai mulţi lucrători de la pensie. De la 42 de locuri de muncă, am crescut la 57.

Am extins gama de produse, cu utilaje de capacitate mai mare, care să acopere o suprafaţă de până la 5 ha, dintr-o singură trecere. Inclusiv fermieri din Bulgaria au venit să contracteze şi urmează să rezolve problema finanţării. Pe 5 martie, vom fi prezenţi cu utilajele noastre la expoziţia de la Plovdiv.

Sunt solicitate motopompele şi instalaţiile de irigat. Avem cereri şi pentru sistemele de irigaţii locale, întrucât foarte mulţi au o sursă de apă în zonă. Ne-am dezvoltat un compartiment de proiectare şi producţie a acestor sisteme, în care realizăm toate componentele. Foarte mulţi s-au arătat interesaţi de soluţia propusă de noi, cu puţurile forate la medie adâncime"- povesteşte inginerul.Cât costă echipamentele produse la Constanţa? 'Preţurile utilajelor noastre reprezintă 60 - 65% din cele ale utilajelor din import. Pe de altă parte, produsele noastre sunt superioare calitativ. Cea mai scumpă instalaţie de irigaţii, cu tubul de 600 m lungime, costă 14.000 euro. Una similară, produsă în Austria sau Germania, costă între 25.000 şi 27.000 euro. Cea mai ieftină, cu tubul de 220 m, costă 5.000 euro" - afirmă Mircea Măgureanu.

Cât l-ar costa pe un fermier investiţia într-un sistem de irigaţii local? în zona Constanţei - spune el - apa cu debit bun pentru irigaţii se găseşte la adâncimi de 100 -120 m, iar puţul trebuie să aibă diametrul de 30 - 40 cm. 'În mod normal, operaţiunea de foraj, care este executată de firme specializate, ar trebui să coste 60 euro pe metru liniar. Pompa şi instalaţia de irigat costă circa 17.000 euro.

Investiţia pentru 40 ha, cu un puţ de 120 m, se ridică la 24.000 - 25.000 euro. Anul trecut, cei ce au irigat prin această metodă şi-au recuperat banii investiţi, întrucât preţul grâului şi porumbului s-a dublat. Cei ce şi-au salvat recoltele anul trecut, au venit anul acesta şi au contractat noi echipamente"-spune Măgureanu.

Principalul obstacol în calea creşterii suprafeţei irigate îl reprezintă lipsa finanţării. Astăzi, băncile le trântesc uşa în nas fermierilor. Soluţia o reprezintă fondurile europene, dar şi în acest caz este nevoie de sprijinul băncilor.

Sursa: Cuget Liber

Pe lângă Canalul Siret-Bărăgan, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are în studiu posibilitatea realizării unor salbe de acumulări de apă pe Siriu, Tisa, Mureş, Olt, Jiu, Ialomiţa, Prahova şi altele, care să asigure apă gravitaţional. Astfel se reduc mult costurile mari de pompare, din Dunăre, pentru că scade consumul de energie electrică. Practic, pe cursurile acestor râuri vor fi create pungi colectoare de apă, care vor prelua debitele excedentare. „Va fi executată o degajare în mal, ca un apendice, prin care surplusul de apă se va scurge şi va fi captat şi depozitat, fiind utilizat în perioadele secetoase“, ne-a informat Daniel Botănoiu, secretar de stat la MADR. Acest concept este nou pentru România, dar a devenit o lucrare uzuală în ţările vestice.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Ministerul Agriculturii a finalizat studiile de fezabilitate pentru proiectul Canalului Siret-Bărăgan, în colaborare cu cei de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare (ISPIF), urmează integrarea cu studiile realizate de Ministerul Transporturilor şi de cel al Mediului.

"În prezent, la proiectul Canalului Siret-Bărăgan lucrează trei ministere pentru că odată ce va fi realizat va deservi ca şi canal de transport, pentru combaterea inundaţiilor şi ca sistem de îmbunătăţiri funciare. Ministerul Agriculturii a terminat studiile de fezabilitate, unde am lucrat cu cei de la ISPIF, care au experienţa a zeci de ani în astfel de studii, dar se mai lucrează şi la Ministerul Transporturilor şi la cel al Mediului. Sper să avem în scurt timp acest proiect integrat", a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, la Indagra.

Acesta a precizat că proiectul a stârnit interesul investitorilor străini, care şi-au exprimat disponibilitatea de a investi în echipamente, dar şi de a intra în parteneriate public-private.
"De când am vorbit de aceste investiţii foarte mulţi investitori au venit şi şi-au exprimat disponibilitatea de a livra echipamente, dar şi de a intra în parteneriate public private. Există şanse foarte mari să facem acest proiect, fie că mergem pe zona chineză de investiţii, fie pe cea a SUA, ţări care şi-au exprimat deja interesul în acest sens, pentru că statul nu îşi permite o finanţare care se ridică la nivelul miliardelor de euro. Este o prioritate naţională şi mai devreme sau mai târziu aceste proiect va fi implementat", a spus Daniel Constantin.
Potrivit datelor MADR, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 de hectare din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 40-60% la energie deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare. Canalul reprezintă o investiţie de mare amploare, estimată la circa 3,4 miliarde euro pentru 190 de kilometri, conform unor evaluări făcute încă din 2003 şi care include şi sistemele de irigaţii. Doar realizarea canalului implică costuri de aproape 802 milioane de euro, iar sistemele de irigaţii alte 2,8 miliarde euro.

Studiile realizate arată că magistrala Siret-Bărăgan va asigura fără pompare apa pentru irigarea suprafeţelor amplasate pe malul stâng (aproximativ 80% din suprafaţă) din lacurile de acumulare existente, iar energia electrică necesară va fi de aproximativ 2-4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafeţele deja amenajate.

Proiectul fost aprobat încă din anul 1986, iar în anul 1987 a început execuţia primului tronson de canal aferent etapei I-a, în lungime de 50 km. Acest tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea, asigurând apa pentru irigarea unei suprafeţe de 154.283 hectare. Tronsonul II, aferent etapei a II -a, pe o lungime de 140 km, amplasat pe teritoriul judeţelor Vrancea, Brăila, Buzău şi Ialomiţa, urma să fie aprobat ulterior.

Până în prezent au fost construiţi 11 kilometri, iar pentru finalizarea primilor 50 de kilometri sunt necesare fonduri de aproximativ 350 de milioane de euro.

Sursa AGERPRES

România are posibilitatea să atragă fonduri europene pentru reabilitarea şi dezvoltarea sistemului de irigaţii, a afirmat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în timpul unei recente conferinţe de presă.

Domnia sa a spus că, în cazul mult discutatului Canal Siret-Bărăgan, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a comandat un studiu de fezabilitate la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare. Însă proiectul este mai amplu. Intenţia Guvernului este să construiască noul canal, cu trei funcţii principale. Prima cerinţă este ca viitoarea „magistrală albastră“ să fie navigabilă şi se leagă de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

România şi Portugalia vor avea o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii, a declarat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, care a condus, în intervalul 23 - 25 octombrie, o delegaţie a Ministerului într-o vizită oficială în Portugalia.

'Portugalia este primul stat european care a reuşit să atragă fonduri europene pentru construirea unui sistem de irigaţii eficient şi cu un consum redus de energie electrică. Portugalia utilizează tehnologie pentru irigaţii performantă şi mai ales productivă. Practic, la fiecare euro investit în sistemul de irigaţii portughez returnările sectorului sunt de 4 euro pe unitatea investită. Ţinta noastră este aceea de a construi un sistem de irigaţii la fel de performant precum cel portughez, iar investiţia să fie făcută din fonduri comunitare. Acesta a fost şi scopul vizitei noastre. Ne-am întors în ţară cu o realizare importantă - am decis împreună cu omologii noştri portughezi ca România şi Portugalia să aibă o strategie comună în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare în vederea dezvoltării sistemelor de irigaţii", a declarat Daniel Botănoiu, într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), remis, vineri, AGERPRES.

În perioada 23-25 octombrie 2012 o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale condusă de Daniel Botănoiu a participat la o vizită oficială de lucru în Portugalia organizată în urma discuţiilor purtate cu Ministrul Agriculturii, Mării, Mediului şi Planificării Teritoriale din această ţară. Scopul vizitei a fost acela de a dezbate mai multe teme de interes comun privind implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii cu finanţare din fonduri comunitare.

Programul vizitei a cuprins o întâlnire bilaterală cu delegaţia Ministerului Agriculturii portughez, condusă de secretarul de stat José Diogo Albuquerque, prezentarea proiectului multifuncţional Alqueva şi o vizită în teren.

Totodată, cei doi oficiali au mai discutat aspecte privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) şi necesitatea unei mai mari convergenţe externe a plăţilor directe. Partea portugheză şi-a exprimat preocuparea privind menţinerea cotelor de lapte după 2014, având în vedere propunerea de eliminare a acestora în noua PAC. La rândul său, secretarul de stat Daniel Botănoiu a subliniat rolul formelor asociative la dezvoltarea sectorului laptelui, dar şi importanţa acestora în toate ramurile agriculturii.

Proiectul Multifuncţional Alqueva este localizat în sudul Portugaliei, în provincia Alentejo, regiune care s-a confruntat cu deficit de apă ceea ce a împiedicat dezvoltarea şi nu a permis modernizarea agriculturii. Proiectul are impact asupra unei suprafeţe de aproximativ 10.000 km2, din 20 de judeţe, ceea ce îl transformă într-un instrument structural şi un motor pentru o serie de activităţi diverse, susţinute într-un proces de dezvoltare integrată. Rezervorul Alqueva are o capacitate de 4.150 hm3 şi acoperă 250 km2 (cel mai mare lac artificial din Europa). Infrastructura aferentă proiectului este în proprietatea statului, iar Întreprinderea pentru Dezvoltare şi Infrastructură din Alqueva (EDIA) este responsabilă cu lucrările de construcţie şi administrarea proiectului.

Sursa AGERPRES

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) va primi până la finele lunii octombrie proiecte de investiţii în irigaţii şi lucrări de îmbunătăţiri funciare, deşi măsura urma să se închidă luni la ora 12.00, a anunţat, luni, APDRP.

Decizia de prelungire a fost luată de Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (AM - PNDR) din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale datorită complexităţii întocmirii proiectelor cât şi dificultăţilor întâmpinate în obţinerea avizelor care trebuie depuse odată cu cererea de finanţare.

Sesiunea pentru depunerea proiectelor aferente măsurii 125 - componenta a1 'Irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare' a fost lansată la data de 3 septembrie şi trebuia să se încheie la 15 octombrie 2012, ora 12.00. 

Potrivit APDRP, solicitanţii de fonduri europene nerambursabile pentru irigaţii şi alte lucrări de îmbunătăţiri funciare au la dispoziţie 60 de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile. 
Astfel, fondurile alocate prin măsura 125 - componenta a1 pot fi solicitate pentru investiţii în modernizarea sau retehnologizarea sistemelor de irigaţii, inclusiv pentru staţii de pompare sau de contorizare, precum şi pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare care să asigure funcţionarea optimă a sistemelor de irigaţii.

Aceste tipuri de investiţii pot primi până la un milion euro, sumă care acoperă 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc întreaga comunitate. Pentru investiţiile de utilitate publică ce deservesc doar o parte din comunitate, sprijinul financiar nerambursabil este de 75% din totalul cheltuielilor eligibile. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăşi 750.000 euro pentru un proiect. Plafonul minim acceptat pentru un proiect finanţat prin măsura 125 este de 5.000 de euro. Această sumă reprezintă valoarea totală eligibilă a proiectului.

Beneficiarii Măsurii 125 - componenta a1 sunt organizaţiile şi federaţiile de utilitate publică ale proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri agricole, constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Prin această măsură de finanţare se acordă fonduri nerambursabile pentru creşterea eficienţei activităţii agricole prin îmbunătăţirea aprovizionării cu input-uri şi o mai bună valorificare a produselor rezultate. De asemenea, se are astfel în vedere diminuarea riscului şi incertitudinii în agricultură, prin reducerea incidenţei fenomenelor naturale (seceta, eroziunea solului etc.). În aceeaşi măsură, investiţiile finanţate prin această măsură vor contribui la ameliorarea calităţii mediului şi la diminuarea surselor de poluare.

Sursa: AGERPRES