Sistemul de irigaţii din România, între promisiuni şi cruda realitate

Sistemul de irigaţii din România este „un bluf“ şi merită luat în seamă doar ca subiect de campanie electorală. Suprafaţa totală irigată în România se ridică la puţin peste 100.000 de hectare, adică 1% din suprafaţa arabilă a ţării şi de patru ori mai puţin decât datele anunţate de Ministerul Agriculturii, susţin fermierii. Agricultorii apreciază că sistemul de irigaţii din aval în amonte cu alimentare din râul Siret, propus de minister, este o aberaţie economică foarte costisitoare care nu are nicio şansă să devină vreodată eficient din punctul de vedere al costurilor.

Abia dacă se irigă 130.000 ha în toată ţara

Agricultorii susţin că realitatea din teren arată cu totul altfel faţă de ceea ce comunică oficialii de la minister.

„În ultimii 23 de ani am ajuns de la trei milioane de hectare irigate la 100.000 de hectare. Se trâmbiţează că ar fi 400.000 de hectare, de fapt, dar anul acesta nu s-au irigat decât 130.000 de hectare. Este o gogoaşă. Pagubele rezultate din distrugerea sistemului de irigaţii se ridică la circa 16 miliarde de euro“, a arătat Marcel Cucu, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Brăila.

La rândul lor, fermierii din sudul ţării cred că, în acest moment, nu se poate vorbi despre sisteme de irigaţii funcţionale în România.

„Irigaţiile în România sunt o glumă. Nu cele 100.000 de hectare irigate salvează agricultura României. Există o mână de fermieri cu terenurile pe lângă râuri care profită pentru că altfel este scump să pompezi apă, mai ales pe treapta a doua. Sistemul de irigaţii este complet compromis. Vorbim despre sisteme mamut, pe sute de mii de hectare, care zac terminate sub pământ, depăşite din punct de vedere moral şi fizic“, spune Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă ASOMAR, Teleorman.

Apă din amonte spre aval, nu invers

Fermierii critică proiectul anunţat cu multă pompă de Ministerul Agriculturii, de realizare a unui sistem de irigaţii alimentat din râul Siret, pe care-l consideră „un mare bluf“. Ei sunt dezamăgiţi de măsurile luate de Ministerul Agriculturii în ceea ce priveşte politica în materie de irigaţii, acuzându-i pe oficiali de „diletantism“ şi de „lipsă de viziune“.

„Irigaţiile nu au nicio perspectivă dacă vorbim despre canalul Siret-Bărăgan. Sistemul de irigaţii, aşa cum este gândit acum, este un mare bluf. (...)Costurile irigaţiilor sunt mai mari anul acesta decât anul trecut, nu cum se laudă ministerul. Aceste costuri au fost influenţate de creşterea preţului la energia electrică, care reprezintă cam 80% din totalul costurilor cu irigaţiile. Lipsa unui program coerent de irigaţii are contribuţia sa la dezastrul din agricultură“, a sintetizat Marcel Cucu, agricultorul din Brăila.

Agricultorii cred că ar fi timpul ca guvernanţii să vină şi cu proiecte viabile pentru realizarea unor sisteme de irigaţii eficiente, nu doar cu propuneri fanteziste.

„Grija guvernanţilor în următorii cinci ani este să pună la punct un proiect prin care să capteze apa din amonte spre aval, nu din Siret spre amonte, aşa cum s-au lăudat până acum. În felul acesta, consumul de energie electrică s-ar reduce la circa 30% din cât este acum. Trebuie schimbată complet optica“, a conchis, la rândul său, Ion Mănăilă, fermierul din Teleorman.

Sisteme de irigaţii individuale, nu mamut

Legat de „optică“, fermierii cred că Ministerul Agriculturii ar trebui, mai degrabă, să-i sprijine pe fermieri să construiască sisteme individuale de irigaţii decât să arunce banii pe proiecte mamut ineficiente. Micile staţii de irigare, adaptate nevoilor fiecărui fermier din punctul de vedere al consumului de apă şi curent, ar trebui să devină principala preocupare a guvernaţilor, cred agricultorii.

Există chiar un proiect depus la Ministerul Agriculturii de către Cooperativa Micilor Fermieri Argeşeni pentru realizarea de sisteme individuale de irigaţii care n-ar trebui să coste mai mult de 20.000 de euro, cu tot cu puţul forat la 80 de metri şi bazinul de acumulare aferent. Realizarea unor sisteme de irigaţii eficiente ar trebui să fie o prioritate maximă pentru guvernanţi, în condiţiile tendinţei de deşertificare a unor zone întinse din suprafaţa României.

Ministrul o ţine pe a lui...

La începutul anului, ministrul Agriculturii declara că autorităţile române încearcă să obţină de la Comisia Europeană fonduri de un miliard de euro pentru refacerea infrastructurii de irigaţii existente în urmă cu 23 de ani. Experţii Băncii Mondiale au calculat că aceasta este suma de care România ar avea nevoie pentru refacerea şi modernizarea sistemului de irigaţii, mai precis banii ar ajunge pentru refacerea infrastructurii de irigaţii pentru circa 800.000 de hectare.

Proiectul este considerat de către fermieri mai degrabă fantezist şi foarte scump, pentru că presupune realizarea unui sistem de irigaţii din aval în amonte, alimentat din râul Siret.

Marius Şerban