Un grup de 30 de fermieri face în Deltă agricultură bio de 9 mil. euro pe 12.000 ha. Totul merge la export

Petrişor Petrescu (50 de ani) a făcut pasul în agricultură în urmă cu 12 ani, atunci când a cumpărat o combină pentru a presta servicii altor fermieri, dar presat de ratele pe care trebuia să le plătească băncii, a arendat primele suprafeţe de teren arabil în judeţul Tulcea. Acum, el a ajuns să fie cel mai mare jucător din agricultura bio din România, potrivit datelor asociaţiei Bio România, o organizaţie a industriei de profil.

Petrescu a reuşit anul trecut pe o piaţă de nisă, care acoperă numai câteva procente din agricultura locală, să ruleze aproximativ 9 milioane de euro.

'Am început uşor-uşor să fac agricultură. Am luat terenuri în arendă, în concesiune, ce-am găsit", îşi începe povestea Petrişor Petrescu.

El spune că a făcut agricultură tradiţională timp de cinci ani pentru ca apoi să facă primul pas către agricultura bio, un segment foarte puţin dezvoltat la acel moment în România.

'Făceam agricultură, dar lucram şi cu Institutul de Cercetare de la Fundulea pentru seminţe şi un cercetător de acolo ne-a îndemnat pe mine şi pe un prieten să facem agricultură bio pentru că terenurile din Deltă se pretează pentru aşa ceva. Aici terenurile sunt mai bogate în azot şi nu necesită îngrăşăminte faţă de alte locuri din ţară."

Încurajat, fermierul a decis alături de un partener să îşi pună la comun terenurile pentru a face pasul către agricultura bio. Astfel, antreprenorul, care ajunsese deja să exploateze 500 de hectare de teren arabil, a însămânţat primele suprafeţe cu grâu sau porumb bio. La fel a făcut şi partenerul său de afaceri cu o fermă de dimensiuni similare.

'Cam după doi ani am prins mai mult curaj şi am început să le vorbim şi altora despre agricultura bio, am zis să vedem mai întâi pe pielea noastră cum e, dar am evoluat foarte rapid. Nici nu ne aşteptam."  

A strâns 30 de fermieri în jurul exploatatei sale

Mirajul afacerilor bio l-a îndemnat pe Petrişor Petrescu să strângă în jurul său şi pe alţi fermieri interesaţi de acest segment pentru a polariza mai multe suprafeţe şi a avea o poziţie mai puternică la negocieri. Astfel, antreprenorul a transformat businessul său Agro Exim Grup într-un adevărat integrator de producţie pentru mai mulţi fermieri bio din judeţul Tulcea.

'La început eram doar doi, apoi au mai venit doi, iar în ultimii ani au venit foarte mulţi şi am ajuns să fim peste 30 de producători în acest grup." Interesul în creştere pentru agricultura bio este evident. Dacă în urmă cu şase ani suprafeţele 'bio" erau de numai 130.000 de hectare, anul trecut piaţa a ajuns să fie de 3,5 ori mai mare. În ciuda acestei evoluţii, segmentul suprafeţelor certificate bio reprezintă doar 5,4% din totalul suprafeţelor arabile disponibile în România.

Cu toate acestea, rolul agriculturii bio este unul de nişă, în condiţiile în care produsele finale ce ajung pe rafturile magazinelor sunt în general mai scumpe decât cele produse tradiţional şi se adresează unui segment limitat de piaţă. Unul dintre motivele pentru care fermierii s-au înghesuit să îşi certifice exploataţiile pentru agricultura bio este acela că subvenţiile pentru acest sector sunt aproape duble faţă de cele pe care le primesc în mod normal fermierii pentru fiecare hectar de teren lucrat.

'De unul singur nu ai cum să te descurci. Altfel lucrezi în grup. Toţi producătorii din grupul nostru îşi vând producţia prin intermediul meu."

Afaceri de 9 mil. euro anul trecut

Cele 12.000 de hectare exploatate de cei aproximativ 30 de fermieri din grupul Agro Exim au generat anul trecut afaceri de aproximativ nouă milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de anul 2011.
'Am plecat de la afaceri de 200.000 de euro pe an atunci când am început cu agricultura bio." Pentru că segmentul de piaţă pentru produsele bio în România este foarte mic, Petrişor Petrescu spune că întreaga producţie a grupului de producători din Tulcea pleacă la export.

'Avem parteneri tradiţionali pe care i-am găsit la târguri şi expoziţii din străinătate. Avem parteneri în Elveţia, Franţa sau Germania."

La început, antreprenorul de la Agro Exim spune că a lucrat cu intermediari, însă pe măsură ce a început să cunoască mai bine piaţa, au început să se sudeze relaţiile şi cu procesatorii din străinătate.

'Acum livrăm direct procesatorilor. Trimitem în străinătate grâu, porumb, dar şi produse de nişă, precum seminţele de in care sunt folosite în industria farmaceutică, năut sau alte plante medicinale." Miza livrărilor de materii prime agricole bio la export este evidentă, având în vedere că Petrişor Petrescu estimează că o tonă de grâu bio se vinde pentru un preţ de aproximativ 1.400 lei/tonă.

Spre comparaţie, cotaţia aceleiaşi cantităţi de grâu produs în sistem convenţional este de 1.000 lei/tonă.

Anul trecut agricultura a fost la nivel de economie un business de 15 miliarde de euro, în scădere cu 16% de la vârful înregistrat în 2011, an considerat ca fiind un record istoric pentru producţia agricolă locală.

Sursa: Ziarul Financiar