Cu ocazia Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești, ce se sărbătorește în fiecare an în data de 10 octombrie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale organizează în perioada 9-11 octombrie 2019 evenimentul ”Zilele Porților Deschise”.

În data de 9 octombrie 2019, porțile instituției din Bulevardul Carol I nr. 2-4 se vor deschide începând cu ora 9.00 pentru toți cei interesați să afle amănunte despre istoricul clădirii, să cunoască elemente de arhitectură deosebită, cum sunt vitraliile ce datează din secolul al XIX -lea și să viziteze cele două săli de conferințe ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, în intervalul 9:00 – 16:00, vizitatorii vor beneficia de tururi ghidate și vor putea admira expoziția permanentă de vinuri de la etajul I, harta produselor agroalimentare românești cu evidențierea locului de proveniență a produselor autohtone, panourile fotografice unde sunt afișați toți miniștrii agriculturii începând cu anul 1859 până în zilele noastre, precum și o secțiune dedicată secretarilor de stat care s-au aflat la conducerea MADR din anul 1971 și până în prezent. Oaspeții vor putea să vizioneze în cele două săli de ședințe, filme ce prezintă activitatea ministerului și a instituțiilor subordonate.

De asemenea, în perioada 9-13 octombrie, între orele 9:00–18:00, în curtea MADR va avea loc o expoziție cu vânzare de unde se vor putea achiziționa produsele atestate tradițional, după o rețetă consacrată, produse montane, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate europene, produse certificate ecologic, din toate zonele țării. Totodată, cei interesați vor putea cumpăra legume și fructe, produse din lapte și carne, dulcețuri, zacuscă, produse din pește, băuturi spirtoase sau vinuri din România. Buna dispoziție din cadrul târgului va fi asigurată de un ansamblu folcloric compus din dansatori și soliști vocali.

“Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată și în acest an în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare românești şi câștigării încrederii consumatorului.

Un alt eveniment organizat în contextul Zilei Naționale a Produsului Agroalimentar Românesc, în parteneriat cu Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea și Confederația Sindicală MERIDIAN, se va desfășura la ROMEXPO, în data de 9 octombrie 2019 și va constitui o dezbatere a fermierilor români, în cadrul căreia vor fi prezentate rezultatele obținute în agricultură, în perioada 2017 – 2019. Intitulată ”Forumul agricultorilor – bilanț și perspective”, dezbaterea va reuni fermieri din toate domeniile – producție vegetală, cultură mare, zootehnie, industrie alimentară. Aceștia vor fi premiați pentru rezultatele obținute în activitatea desfășurată, fiind totodată un prilej de a discuta și interacționa pe teme de actualitate.

Discuțiile vor fi completate de o expoziție de produse românești înregistrate pe sistemele de calitate europene (Magiun de Prune Topoloveni, Telemea de Ibănești, Novac afumat din Ţara Bârsei, Salam de Sibiu, Scrumbie de Dunăre afumată), băuturi spirtoase cu indicație geografică (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea, Pălincă, Țuică Zetea de Medieșu Aurit, Țuică de Argeș și Horincă de Cămârzana), produse aflate în curs de înregistrare la Comisia Europeană (Cârnați de Pleşcoi, Cașcaval de Săveni, Telemea de Sibiu, Salată cu icre de știucă de Tulcea, Salată cu icre de crap tradițională, Plăcinta dobrogeană), alături de scheme de calitate naționale – produs tradițional, rețetă consacrată și produs montan.

Publicul larg va avea acces la Expoziția de produse românești desfășurată la Romexpo în data de 10 octombrie 2019, în intervalul 10.00-18.00, intrarea fiind liberă.

Sursa: madr.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse în luna august 2019, aferente serviciilor prestate în luna iulie a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 1.405.000 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 27 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Cooperativa Agricolă de Gradul I Grupul de Producători Sîngeorz Băi, din județul Bistrița Năsăud, este prima cooperativă din zona montană care a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative „produs montan” pentru următoarele 6 produse: „Cașcaval”, „Telemea”, „Smântână”, „Urdă”, „Caș din lapte de vacă” și „Brânză frământată de Sîngeorz Băi”. Acestea sunt înscrise în Registrul național al produselor montane la nr. 204-209, în urma Deciziei nr. 59/09.09.2019 eliberată în baza Ordinului 52/2017, cu modificările ulterioare.

Unitatea și-a început activitatea de producție în data de 1 aprilie 2019, iar pe cea de vânzare, în data de 1 mai 2019. Activitatea cooperativei se bazează pe prelucrarea laptelui crud de vacă, pasteurizare, obținere smântână, caș și brânzeturi cu pasta opărită. Materia primă provine de la gospodăriile din localitate, capacitatea maximă fiind de 3.000 l lapte/zi.

Produsele ce ies de pe rafturile fabricii și sunt comercializate în magazinul propriu au prins gustul cel dintâi al pajiștilor din Munții Rodnei, inspirate de aromele aerului proaspăt, cu rețete de obținere a brânzeturilor păstrate încă din cele mai vechi timpuri și care reprezintă pilonul principal în a obține produse din lapte cu același gust ca acum sute de ani.

Denumirea de "produs montan" este stabilită ca mențiune de calitate facultativă şi este atribuită produselor destinate consumului uman, în cazul cărora:

• materiile prime, dar și furajele pentru animalele de fermă provin în principal din zone montane;
• în cazul produselor prelucrate, prelucrarea are loc, de asemenea, în zone montane.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

CE PRODUSE POT OBȚINE DREPTUL DE UTILIZARE A MENȚIUNII DE CALITATE FACULTATIVE „PRODUS MONTAN”?

• Produse de origine animală

(1) Produse obținute de la animale din zone montane și care sunt prelucrate în aceste zone.

(2) Produse obținute din animale crescute cel puțin în ultimele două treimi ale vieții lor în zone montane, dacă produsele sunt prelucrate în aceste zone.

(3) Produse obținute din animale transhumante, crescute cel puțin o pătrime din viață în transhumanță și care au păscut pe pășuni din zone montane.

• Produse apicole, dacă albinele au colectat nectarul și polenul doar în zone montane.
• Produse de origine vegetală, doar dacă plantele sunt cultivate în zone montane.

Operațiuni de prelucrare în afara zonelor montane

Sacrificarea animalelor, tranșarea și dezosarea carcaselor pot avea loc în afara zonelor montane, cu condiția ca distanța față de zona montană în cauză să nu depășească 30 km.

La această dată sunt înregistrate 234 de produse montane, ce provin de la 55 de producători.

Sursa: madr.ro

În ședința Guvernului din data de 12 septembrie 2019 a fost aprobată Hotărârea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău are ca obiect principal activitatea de explorare, inventariere, colectare, cercetare – dezvoltare și conservare a resurselor fitogenetice. Banca va conserva patrimoniul genetic vegetal aflat în acest moment la Stațiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău și de pe cuprinsul țării, care cuprinde peste 10.000 de soiuri de legume, plante medicinale și aromatice pe cale de dispariție.

Colecția de specii și subspecii de plante va sta la baza viitoarelor cercetări în domeniul legumiculturii, floriculturii, plantelor aromatice și medicinale, având ca scop menţinerea biodiversităţii, îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice și salvarea speciilor.

Acest act normativ are o contribuție majoră în menținerea siguranței și securității alimentare naționale, precum și în redresarea horticulturii românești, prin introducerea soiurilor autohtone cu potențial de producție și calitate superior. Banca va avea rolul de a conserva patrimoniul genetic autohton din domeniile de interes pe termen mediu și lung și de a proteja intelectual și juridic prin amprentare genetică, metodă neutilizată în prezent la nivel național.

De asemenea, Banca va îmbogăți colecția de resurse genetice la plantele medicinale şi aromatice din România prin înfiinţarea unei colecţii naţionale, unde se vor regăsi plante din flora spontană autohtonă şi internaţională, plante rare sau aflate pe cale de dispariţie.

Beneficiarii acestei bănci de resurse genetice vegetale vor fi toate unitățile de cercetare dezvoltare din domeniul legumiculturii, floriculturii, plantelor aromatice și medicinale din țară și străinătate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că inspectorii din cadrul Direcțiilor pentru Agricultură Județene și a Municipiului București continuă verificările în toate piețele agroalimentare din București și din țară, în piețele și depozitele en-gros, precum și în hipermarket-uri, punând accent pe indicarea corectă a localității de producție, a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, a prospețimii acestora și a țării de origine și categoriei de calitate pentru produsele provenite din import sau comerț intracomunitar.

În această perioadă, producătorii autohtoni pun la dispoziția consumatorilor în cadrul piețelor agroalimentare ori volante, precum și la târgurile ocazionale suficiente cantități și o gamă diversificată de legume și fructe de sezon din producția autohtonă. Astfel în piețele agroalimentare, în piețele de gross sau în spațiile special amenajate se găsesc legume și fructe proaspete și la prețuri accesibile, precum:  tomate, ardei gras, ardei gogoșari și kapia, vinete, cartofi, varză, morcov, rădăcinoase, verdețuri, conopidă, pepeni verzi și pepeni galbeni, etc.

În piețele agroalimentare din municipiul București și din țară sunt prezenți zilnic într-un  număr din ce în ce mai mare producători autohtoni beneficiari ai Programului de sprijin pentru tomate cultivate în spații protejate – Ciclul II de producție cu cantități în creștere, asigurând astfel necesarul de consum intern de tomate de calitate și la prețuri accesibile.

În urma controalelor efectuate până la această dată în piețele agroalimentare, hypermarket-uri și depozitele en-gros de legume și fructe în municipiul București și toate județele din țară, au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare de 141.000 lei și 210 avertismente cu planuri de remediere.

În cadrul Programului Național de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe și cereale, Autoritatea Națională Fitosanitară a prelevat până în prezent la nivel național 2.156 probe din care au fost analizate 2.116 probe, în vederea depistării depășirilor de reziduuri de pesticide, în lucru aflându-se un număr de 40 probe.

Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele și fructele din producția autohtonă întrunesc standardele de calitate și nu prezintă risc pentru consumatori.

Sursa: madr.ro

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) acordă sprijin financiar pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor de către fermierii activi, prin intermediul submăsurii 17.1- „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Până în prezent, AFIR a primit 603 cereri de finanțare în valoare totală de 1.348.988 de euro, dintre care 340 de solicitări în valoare de 497.311 euro au fost selectate în vederea rambursării unui procent consistent din valoarea primelor de asigurare aferente. Precizăm că prima sesiune de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 este încă deschisă până în data de 30 noiembrie 2019, iar alocarea financiară disponibilă este de 42.797.487 euro. 

„Sesiunea curentă are adresabilitate pentru culturile de primăvară și vom deschide o nouă sesiune și pentru asigurarea celor de toamnă. În cazul fermelor mici cu dimensiunea economică de până la 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil  este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier, iar în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil este de 55%. Avem deja aproape 350 de fermieri care beneficiază de acest sprijin în mod concret și în cel mai scurt timp vom aproba și cererile aflate în acest moment în stadiul de verificare. Procesul de obținere a finanțării este facil și, pe această cale, îi încurajez pe toți fermierii să încheie polițe de asigurări pentru riscurile din agricultură, acesta fiind cel mai sigur mod de a preîntâmpina pagubele produse de o climă din ce în ce mai impredictibilă.”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin financiar, solicitanții trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile menționate în cadrul submăsurii 17.1 și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract. De asemenea, solicitanții pot beneficia de sprijin dacă utilizează terenuri agricole (cu excepția suprafețelor cultivate cu struguri pentru vin), dacă dețin, cresc sau exploatează animale, dacă încheie contractul de asigurare pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură de la nivelul exploatației și dacă nu creează  condiții pentru a obține în mod necuvenit un avantaj.

AFIR a demarat pregătirile pentru viitoarea sesiune de primire a cererilor dedicate finanțării primelor de asigurare pentru culturile de toamnă. Astfel, la nivelul unui grup de lucru se vor întreprinde toate demersurile pentru simplificarea procesului de obținere a sprijinului financiar ținând cont de experiența de până acum în implementarea acestei submăsuri, precum și de opiniile beneficiarilor. 

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente, disponibile pe site, la secțiunea Investiții PNDR în pagina sM 17.1

Sursa: afir.info

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de miercuri, 4 septembrie 2019, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, pentru serviciile prestate în luna iunie și trimestrul II al anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 12.897.206,18 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 82 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat în data de 29 august 2019 la Conferința cu tema ”Politica Agricolă Comună – Prezent și viitor”, organizată la București, de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Alături de ministru s-au aflat secretarii de stat Daniel-Eugeniu Crunțeanu și Maricel Floricel Dima, precum și directori generali și experți din cadrul MADR.

Scopul conferinței a vizat informarea partenerilor sociali din sectorul agricultură, dezvoltare rurală și cercetare cu privire la prioritățile României pentru următoarea perioadă de programare și consultarea publicului țintă în vederea asigurării transparenței și participării active în procesul de elaborare a noului Plan Național Strategic în contextul noii Politici Agricole Comune (PAC) 2021-2027.

În deschiderea evenimentului, ministrul Petre DAEA a vorbit despre pașii parcurși până în prezent către noua PAC, pachetul de reformă PAC, rezultatele obținute în cadrul Președinției României la Consiliul UE, obiectivele comune ale PAC, precum și despre principalele direcții de acțiune avute în vedere în următoarea perioadă de programare. Ministrul Petre DAEA a precizat că este necesară continuarea și consolidarea politicilor aplicate până în prezent și care să răspundă unor obiective comune ale Statelor Membre.

„Astăzi am discutat despre Politica Agricolă Comună 2021-2027, cu cele trei regulamente aflate în discuție la nivelul Comisiei Europene, respectiv Planul Național Strategic, Regulamentul orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC și Regulamentul care vizează Organizarea Comună Unică a Piețelor. Este o etapă de lucru pentru definirea mecanismelor noastre de acțiune în perspectiva 2021-2027, pe baza acestor Regulamente. Se schimbă total conceptul noii PAC, se va trece de la conformitate la performanță. Sunt câteva principii valoroase de flexibilitate, de subsidiaritate pe care trebuie să le prelucrăm astfel încât să le folosim în sprijinul fermierilor noștri, pentru etapa următoare”, a afirmat ministrul Petre DAEA.  

În cadrul manifestării, reprezentanții MADR au prezentat cadrul general al Planului Național Strategic PAC, oportunitățile de finanțare în sectorul agricol și cele de finanțare a intervențiilor care vizează mediul și clima în contextul Planului Național Strategic, precum și Instrumente financiare – sprijin complementar pentru dezvoltarea spațiului rural.

Conferința a fost organizată prin proiectul “Organizarea de Conferințe Tematice în cadrul Planului de acțiuni ale Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020”, finanțat prin măsura de asistență tehnică din cadrul PNDR 2014-2020 și a fost prima dintr-un număr de patru astfel de evenimente care vor fi organizate în acest an.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii informează că în data de 26 august 2019 au intrat în conturile României pentru fermieri și dezvoltarea satului românesc încă 176,41 milioane euro reprezentând rambursarea din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR).

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,70 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de 8,95 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că în urma transmiterii de către Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a Raportului Anual de Implementare pentru anul 2018, Comisia Europeană a certificat faptul că în implementarea PNDR 2014-2020 au fost îndepliniți cu succes toți indicatorii, în acest sens fiind emisă Decizia C (2019) 5766.

Potrivit Regulamentelor europene, toate statele membre sunt evaluate la jumătatea implementării programelor cu privire la performanțele atinse în implementare, conform indicatorilor stabiliți.

Reamintim faptul că bugetul total al PNDR 2014-2020 este de 9.441.583.798 euro. Sunt active 44 de (sub)măsuri/componente/scheme, din care 37 sunt implementate de AFIR/AM PNDR, 6 măsuri de către APIA și o măsură de întărire a capacității administrative la nivelul autorităților responsabile de implementarea PNDR, respectiv Asistența tehnică, gradul de absorbție FEADR fiind de 53,27%.

Informații despre PNDR 2014-2020 sunt disponibile pe www.madr.ro, secțiunea Dezvoltare Rurală, precum și pe www.afir.info și pe www.apia.org.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat unui producător din București încă șase atestate pentru produse tradiționale în cursul săptămânii trecute.

Astfel, acesta a primit atestat pentru șase produse tradiționale obținute din carne de porc: caltaboș țărănesc meșteșugari de gusturi, tobă țărănească meșteșugari de gusturi, drob de casă meșteșugari de gusturi, cârnați măcelărești meșteșugari de gusturi, cârnați țărănești meșteșugari de gusturi, lebăr țărănesc meșteșugari de gusturi.

Cârnații măcelărești meșteșugari de gusturi sunt un preparat din carne specific sezonului rece, nelipsiți de pe mesele de sărbători în special cu ocazia Crăciunului și a Anului Nou. Aceștia se obțin din spată de porc cu grăsime și slănină tare, iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, usturoi, piper negru, boia de ardei dulce. Tradiția fabricării cârnaților este moștenită de la breslașii bucureșteni de acum 200 ani și păstrată până în prezent.

Caltaboșul țărănesc meșteșugari de gusturi este un preparat din carne de porc, măruntaie de porc și orez, specific sezonului rece. Secretul pentru un gust deosebit al produsului este dat de alegerea condimentelor și de echilibrul dintre organele de porc și grăsimea folosită la acest preparat și afumarea corespunzătoare. Produsul tradițional caltaboș se consumă ca aperitiv, în special de sărbătorile de Crăciun. Tradiția fabricării este moștenită de la hangii bucureșteni, cu o vechime în zonă de peste 50 ani, fiind transmis de la o generație la alta.

Cârnații țărănești meșteșugari de gusturi se obțin din spată de porc cu grăsime și slănină tare, provenite de la porci crescuți în ferme cu renume, iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, usturoi, piper negru, boia de ardei iute. Secretul cârnaților țărănești meșteșugari de gusturi constă în calitatea și prospețimea cărnii și a faptului că este tăiată la bardă, a ingredientelor de calitate, în proporții corecte și uscarea/afumarea lor corespunzătoare.

Drobul de casă meșteșugari de gusturi se obține din ficat de porc (70%), carne porc și prapure porc iar ingredientele folosite sunt: sare grunjoasă, piper negru , verdețuri, ouă crude și fierte.

Drobul de casă meșteșugari de gusturi este un preparat din carne specific sărbătorilor pascale, nelipsit de pe masa de Paște. Secretul drobului de casă meșteșugari de gusturi îl reprezintă compoziția specifică, în care se regăsește în proporție de peste 70% ficat de porc și verdețuri în proporții corecte, prapur şi coacere/afumare corespunzătoare.

Lebărul țărănesc meșteșugari de gusturi este un preparat din ficat de porc și carne de porc, specific sezonului rece. Secretul pentru un gust deosebit a produsului lebăr țărănesc meșteșugari de gusturi este dat de materia primă, de condimentele folosite, precum și durata de fierbere a acestora.

Toba țărănească meșteșugari de gusturi este un preparat tradițional obținut din rasoale și organe de porc. Secretul gustului constă în măiestria utilizării condimentelor în amestec cu organe și carnea de porc care amintește de aroma produsului tradițional de odinioară.

Reamintim că MADR susține producătorii autohtoni, încurajându-i să-și înregistreze produsele tradiționale în scopul promovării produselor locale, a diversificării producției, și pentru menținerea patrimoniului național în privința gustului și savorii preparatelor autentice pregătite după rețete străvechi. În acest fel, produsele tradiționale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conștiința și identitatea națională, pe de o parte și interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte.

Înspre și dinspre unul dintre izlazurile comunale ale localității mele de baștină deunăzi vreme treceau 20-25 de capete de vaci cu lapte. Astăzi, o singură familie mai crește 2-3 exemplare. Decimarea efectivelor de bovine din gospodăriile populației ține de mai multe motive: lipsa de organizare a colectării laptelui; prețul neconvenabil al acestuia; lipsa forței de muncă la recoltarea nutrețului (fân); o oarecare comoditate care a pus stăpânire și pe populația rurală; migrația. Același aspect l-am întâlnit în sutele de comune pe care le-am vizitat în calitate de reporter. Practic, n-am auzit despre o localitate în care procesul să fie invers, în sensul creșterii numărului de bovine în gospodăriile populației. În schimb, în unele locuri au apărut ferme după ce au fost depopulate și desființate marile crescătorii de altădată de vaci cu lapte, dar mai ales de îngrășare. Această realitate stârnește curiozitatea de a vedea care a fost evoluția efectivelor de bovine în ultimii 30 de ani.

Și începem cu 1990. Atunci, în România existau 5.381 mii capete bovine (inclusiv bivolițe). În 2007, anul aderării României la UE, numărul a scăzut la 2.819 mii capete, ceea ce reprezintă o diminuare de 47,62%. Anul trecut, efectivul de bovine ajunsese la 2.002 mii capete, mai puțin cu 62,8% față de 1990 și cu 28,99% față de 2007. După aderare, cele mai scăzute efective s-au înregistrat în 2010, când numărul de bovine a scăzut pentru prima dată sub 2 milioane (1.990 mii capete). Datele recensămintelor generale agricole din 2002 și 2010 arată că, așa cum anticipam, cea mai accentuată scădere a efectivelor de bovine s-a înregistrat în fermele mici, numărul gospodăriilor ce dețin 1-2 vaci reducându-se cu 54%, iar cele cu efective de 3-9 vaci, cu 28%. Revenind la anul 2018, regiunea Nord-Est, aspect neschimbat aproape din 1990 încoace, deține cel mai mare număr de bovine, iar cel mai mic – Vest, asta fără să socotim, se înțelege, regiunea Ilfov-București. În tabelul următor găsiți numărul de capete pe fiecare regiune, iar în grafic, procentele.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale amintește de ani buni (din 2013, mai exact) că scopul principal ar fi relansarea sectorului de creștere a bovinelor. Cum a făcut-o sau o va face nu știm. Specialiștii ne spun doar că România dispune de niște „puncte tari“: suprafață mare de pășuni; o cantitate mare de produse secundare de la producția vegetală; piață de desfacere pentru produsele obținute; capacități de creștere și exploatare a taurinelor pentru îngrășare; efectiv matcă suficient de mare pentru structurarea producțiilor la taurine în cele două direcții – lapte și carne; disponibil de resurse umane în mediul rural; disponibil mare de specialiști în domeniu; stare bună de sănătate a efectivelor de bovine manifestată prin absența unor boli majore. Și atunci, ce ne determină să nu fructificăm aceste avantaje? Tot MADR ne spune care sunt hibele: slaba organizare a crescătorilor în vederea valorificării producției obținute; structura dimensională scăzută a exploatațiilor de bovine; funcționarea defectuoasă a sistemului de reproducție¸ slaba productivitate în sectorul producerii furajelor; lipsa unui sistem organizat de aprovizionare a abatoarelor cu animale; costul ridicat al procesării cărnii. Pe fondul subvențiilor europene și naționale substanțiale în sector, conexate cu alte ajutoare (pășuni, fânețe, zone naturale defavorizate), ar veni întrebarea: când se va întâmpla miracolul redresării? Nu știm! În orice caz sunt slabe speranțe să se mai petreacă acest lucru în micile gospodării ale populației! De altfel, nici nu trebuie să ne mai așteptăm ca zootehnia să mai fie ca odinioară fiindcă economia de piață se reglează de una singură, fără prea multe intervenții ale statului.

Maria BOGDAN

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat săptămâna trecută încă șapte atestate pentru produse tradiționale din județele Galați, Caraș-Severin și Buzău.

În județul Galați, producătorul S.C. VERDESI&CO SRL a primit atestat pentru patru produse tradiționale obținute din carne de porc provenită din fermele proprii: Mușchiuleț de porc Ilinca, Cotlet haiducesc a lui Zamfir, Costiță afumată Ilinca, Cârnați de porc a lui Ignat.

Denumirea de ”Mușchiuleț de porc Ilinca” s-a transmis din generație în generație, iar rețeta este una specifică ce presupune prepararea bucăților de carne prin maturare și condimentare cu cimbru și alte condimente, înainte de afumare.

”Cotletul haiducesc a lui Zamfir” este obținut din cotlet de porc, maturat în baiț de condimente, timp de 6-14 zile. Calitatea materiei prime, prelucrarea cărnii prin metode tradiționale conduc la obținerea produsului ”Cotlet Haiducesc a lui Zamfir”, care se caracterizează printr-un gust deosebit și mai ales printr-o savoare specifică produselor de casă.

”Costița afumată Ilinca” este un produs obținut din piept de porc dezosat maturat timp de 6-14 zile în baiț de condimente naturale tradiționale și sare. Rețeta are o vechime de peste 25 de ani.

”Carnații de  porc a lui Ignat” afumați tradițional se obțin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale. Produsul obținut se supune operației tehnologice de afumare.

În județul Caraș Severin a fost acordat un atestat de produs tradițional pentru ”Cârnați din carne de capră ca la Soceni”. Aceștia se obțin din carne proaspătă de capră, rasa Albă de Banat  și  pulpă de porc din gospodăria producătorului, afumați la fum natural.

În județul Buzău a fost acordat atestat de produs tradițional pentru ”Salamul Casa Râmniceană” și pentru ”Cârnații crud-uscați Casa Râminceană”.

Salamul este un preparat culinar din carne de porc și vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual.   Combinația celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite urmate în final de  procedeul de afumare evidențiază valoarea tradiţională a produsului finit.

”Cârnații crud-uscați Casa Râminceană” sunt preparați din carne de oaie și porc preluată  de la crescători din zonă, cît și de la fermele proprii, iar procedeul de afumare accentuează valoarea tradiţională a produsului finit.

MADR încurajează producătorii să-și înregistreze produsele tradiționale nu doar pentru a diversifica producția, dar și pentru a oferi consumatorilor siguranța calității. În acest fel, produsele tradiționale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conștiința și identitatea națională, pe de o parte și interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte.

Sursa: madr.ro

Prin intermediul Măsurii 5 - Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare, respectiv a sub-măsurii 5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile, fermierii au avut posibilitatea de a accesa, în intervalul 01 aprilie – 30 iunie 2019, o sesiune de primire proiecte destinată investițiilor pentru prevenirea și combaterea Pestei Porcine Africane (PPA) în România.

Interesul fermierilor pentru a accesa această submăsură a fost deosebit, fiind depuse 174 proiecte (105 proiecte aferente solicitanților publici şi 69 proiecte aferente solicitanților privați), la nivel național, în valoare de 15.739.108 euro, dintr-un total disponibil de 14.775.003 euro pentru selecția proiectelor. În prezent, cele 174 proiecte depuse la nivel național se află în analiză la nivelul AFIR.

Beneficiarii eligibili în cadrul acestor sesiuni au fost: fermieri, cooperative, grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor, cât și entități publice cu atribuții în domeniul sanitar-veterinar, autorități publice care au în administrare punctele de trecere a frontierei, drumurile publice și administratori/gestionari publici ai fondurilor cinegetice.

Prin Sm 5.1 sunt finanțate proiectele a căror valoare maximă eligibilă va fi de la 20.000 euro până la 250.000 euro, în funcție de tipul operațiunii și de sub-măsura accesată. Sprijinul acordat prin acestă sub-măsură contribuie la:

- Creșterea capacităţii operationale de prevenire a apariţiei epidemiilor şi combaterea acestora, inclusiv prin diminuarea timpului de reacție din partea autorităților sau

- Reducerea efectelor dezastrelor naturale, a evenimentelor adverse şi catastrofale asupra potenţialului de producţie agricolă.

Pentru a fi eligibile la finanțare în cadrul acestei sesiuni, operațiunile/acțiunile trebuie să vizeze:

• Investiții în instalații de dezinfectare și dezinsecție;
• Investiții în creșterea capacității operaționale pentru reducerea timpilor de diagnostic prin dotarea laboratoarelor și achiziția de mijloace de transport a probelor;
• Achiziționarea de camere frigorifice pentru depozitarea temporară a animalelor sălbatice ucise până la primirea rezultatelor probelor prelevate;
• Investiții în instalații, echipamente și infrastructura sanitară și garduri de protecție, inclusiv repelenți, în cadrul fermelor, pentru asigurarea biosecurității.

O noutate în cadrul acestei sesiuni este faptul că vor putea fi decontate cheltuielile eligibile stabilite în cadrul proiectului, inclusiv cele efectuate înainte de depunerea cererii de finanțare, dar nu mai devreme de data recunoașterii oficiale de către autoritățile competente a producerii fenomenului epizootiei de pestă porcină africană, respectiv data de 31.07.2017.

Alte informații sunt disponibile pe paginile web ale AFIR (www.afir.info) și MADR (www.madr.ro).

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plățile aferente ajutorului de stat pentru  ameliorarea raselor de animale, pentru cererile depuse în luna mai 2019, aferente serviciilor prestate în luna aprilie a anului 2019.

Suma totală autorizată la plată este de 1.412.379 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rural (MADR), pentru un număr de 27 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

În blamata (pe bună dreptate sau, după unii, poate nu?) perioadă comunistă, Prahova avea trei licee agricole: Colegiul Agricol „Gh. Ionescu Șișești“ Valea Călugărească, specializat în horticultură; Liceul Tehnologic „Tase Dumitrescu“ din Mizil, cu profil dominant veterinar; Liceul Tehnologic Bărcănești, specializat în mecanică agricolă. Ulterior, în 1996, acestora li s-a adăugat Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu“ din Vălenii de Munte.

Unul din patru

Reformele repetate din educație au făcut ca astăzi doar un singur liceu din cele patru să mai poată fi socotit agricol, cel de la Valea Călugărească. Pentru anul școlar 2019-2020, oferta educațională cuprinde clase pentru tehnician în agricultură, agricultură ecologică, horticultură și tehnician veterinar (învățământ liceal), protecția plantelor (învățământ postliceal), mecanic auto (învățământ profesional). Restul calificărilor țin de industria alimentară.

La Mizil, având poate în vedere și oferta de pe piața muncii, a fost abandonat cu totul profilul veterinar, fiind înființată și păstrată o singură clasă de mecanic agricol. Celelalte calificări vizează domenii precum turismul, comerțul, alte activități economice. Liceul Tehnologic Agricol Bărcănești s-a reformat integral, având astăzi clase la învățământul preșcolar (grădiniță), primar (clasă pregătitoare), gimnazial, școală profesională și liceu, zi și seral. De agricultură mai amintește doar clasa de mecanic agricol de la învățământul profesional și cea de cadastru, postliceal. Cu specializări dominante în resurse naturale și protecția mediului, preparator produse din lapte, patiserie, mecanic de întreținere, școala numai agricolă nu mai poate fi! În fine, la ultimul venit în categoria „agricultură“, am numit Liceul Tehnologic Agromontan „Romeo Constantinescu“ din Vălenii de Munte, mai există o clasă de tehnician agromontan și alta, la învățământul dual, de apicultor.

Totul depinde de MADR

Această situație face ca sarcina Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care va prelua, alături de Ministerul Educației, finanțarea unor licee agricole, să fie mult mai ușoară. Mai exact, MADR a rămas să selecteze, din totalul celor 150 de unități de învățământ existente la nivel național, un număr deocamdată neștiut de școli pe care să le ajute în finanțarea unor investiții precum: construcții agricole și zootehnice, achiziționarea de combine, tractoare și echipamente de lucru, mijloace de transport, echipamente pentru irigații, motoare și alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor didactice și a atelierelor mecanice, animale vii și echipamente specifice activității în zootehnie și medicină veterinară, înființarea de plantații pomicole, viticole, sere, solarii și răsadnițe, cantine, internate, săli de sport, inclusiv modernizarea acestora. MADR a folosit explicit sintagma „profil preponderent agricol“. Ei bine, se pare că în țară mai există 48 de școli care se încadrează în această categorie, iar în Prahova liceu cu „profil preponderent agricol“ ar mai fi doar Colegiul Agricol „Gh. Ionescu Șișești“ din Valea Călugărească. Deci doar această școală ar mai putea beneficia de programul MADR.

Maria BOGDAN

În data de 05 iunie 2019, României i-au fost virate de la Uniunea Europeană 88 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), ajungându-se astfel la suma de 1,7 miliarde euro, intrată de la începutul acestui an în contul plăților directe efectuate de APIA. Aceste fonduri au ajutat fermierii să își execute la timp lucrările agricole, să se doteze corespunzător, astfel încât să poată realiza investiții viabile, moderne, la standarde europene.

Valoarea totală a fondurilor europene pe care România le-a primit în 2019 pentru agricultură și dezvoltare rurală se ridică la suma de peste 2,2 miliarde euro (plăți directe și investiții).

Preocuparea constantă a Ministerului Agriculturii pentru accesarea banilor europeni dedicați domeniului agricol a determinat o absorbție de peste 8,4 miliarde euro, reprezentând totalul fondurilor intrate în conturile fermierilor români în perioada 2017-2019, prin eforturile susținute ale funcționarilor din cadrul celor două agenții de plăți, APIA și AFIR.

Sursa: madr.ro

Publicarea ciclului de articole Cum putem proteja albina noastră românească – Puncte de vedere a amplificat valurile dezbaterilor apicultorilor români interesați de subiect și chiar instigați de diverse persoane direct interesate mai ales comercial. Părerile exprimate sunt foarte diferite, dintre care unele corespund părerilor mele. dar sunt și unele care nu corespund dar, așa cum am promis la începutul publicării acestui ciclu, le voi publica așa cum au fost făcute. Punctul de vedere din acest material a fost publicat pe Forumul Stupăritul de Peterneamț Barbu Daniel, ing. chimie alimentară, apicultor din tată în fiu, lector la cursuri ACA pentru meseria de apicultor și titular al Î.I. Peterneamț Barbu Daniel prin care administrează 150-200 familii de albine. Consider că părerile sale, deși uneori cam dure, exprimă de cele mai multe ori adevărul crud despre ce se petrece în gestionarea apiculturii românești de către autoritățile cu atribuții în domeniu. În continuare vă las să analizați și să dezbateți, dacă aveți răbdare, materialul așa cum l-am luat de pe forum.

Hei! Păi ce facem aici? Ne tăiem craca de sub picioare sau ne dăm în cap apicultor contra apicultor? Ne dăm amenzi nouă? Nu apicultorii sunt de vină că statul român nu are ferme de elită pentru albine, patronate (conduse) și plătite de statul român... cum au alte specii..., ci doar ferme ale unor particulari (ACA și ai lor) care vor monopol, că doar ei știu și pot să vândă...

• Nu apicultorii sunt de vină că există mafia exportatorilor de miere (asociație a așa-zișilor procesatori (a pro­cesa = a prelucra = a modifica, or mierea nu se modifică...) care oferă prețuri de rahat având monopolul...!
• Nu apicultorii sunt de vină că poliția de frontieră și dsv-urile nu au treabă cu animalele ce intră sau tranzi­tează România (nu au carantine, nu au laboratoare de analize, nu au personal competent, au doar șpăgari...)
• Nu apicultorii sunt de vină că mierea din România conține pesticide (cum ar fi neonicotinoidele, dar și...) și este refuzată la export sau i se oferă un preț de nimic!
• Nu apicultorii sunt de vină că se importă miere fără acte din Republica Moldova și Ucraina și se vinde la export ca miere românească!
• Nu apicultorii sunt de vină că Germania a refuzat loturi de miere românească ce conținea antibiotice, dar și polen de eucalipt!
• Nu apicultorii sunt vinovați că le sunt otrăvite sistematic albinele cu pesticide!
• Nu apicultorii sunt vinovați că se folosește glifosatul și în canalele de irigații...
• Nu apicultorii sunt vinovați că se taie pădurile, inclusiv rezervațiile naționale!
• Nu apicultorii sunt de vină că nu avem laboratoare acreditate internațional care să fie capabile să facă analize recunoscute de instanțe... la boli și paraziți ai albinelor; falsificarea produselor apicole; intoxicații cu pesticide; intoxicații cu metale grele etc.
• Nu apicoltorii sunt de vină că aproape toată mierea din supermarket-uri e falsificată... ca și alte produse alimentare, dar fără a fi alimente...!
• Nu Apicultorul Român trebuie să rezolve situația dezastruoasă în care au ajuns Țara și Apicultura, ci politicienii și ministerele pe care le conduc!

Ing. Peterneamț Barbu Daniel, apicultor

Ca epilog la ciclul Cum putem proteja albina noastră românească – Puncte de vedere trebuie reamintit că studiile privind albina românească datează încă din 1937-1939 (Fişteag și Farcaş), ea fiind propusă ca rasă de sine stătătoare – A.m. carpatica în 1965, la nivel internațional (Foti, 1965), pe baza unor studii de amploare care au continuat și ulterior; în data de 28 octombrie 2009, la propunerea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, s-a emis Certificatul de Omologare a rasei de albine românești Apis melifera carpatica.

Evident, omologarea ar fi trebuit urmată de cercetări practice de îmbunătățire a rasei și de menținere a ei în standardele comunicate la omologare, ceea ce, din păcate, nu s-a prea făcut și a mai apărut și tendința de înlocuire de către unii apicultori români a rasei noastre autohtone cu alte rase de albine sau cu metiși interrasiali.

Aceste acțiuni sunt profund dăunătoare rasei, ducând la impurificarea necontrolată a ei, fenomen pe care l-am arătat în articolele publicate anterior.

Atât Agenția Națională pentru Zootehnie, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, cât și alte organisme ale MADR cred că prin diferite dispozitii și reglementări, de altfel foarte legal, vor putea interzice importul de alte rase și hibrizi intrrasiali de albine pe teritoriul României.

Practic, consider că aceste măsuri nu vor putea opri în totalitate aceste acțiuni, mai ales că au avut unii grijă ca prin diverse manevre să scoată albina din Legea zootehniei și, totodată, să întârzie elaborarea Legii apiculturii, acțiune care face ca, la ora actuală, să nu existe sancțiuni pentru importurile mai sus men­ționate.

O altă acțiune, practic inaplicabilă, este reglementarea ca să se instituie zone de protecție de 5 la 10 km în jurul stupinelor autorizate de elită și multiplicare. Spun că reglementarea este inoperabilă pentru că, dacă într-adevăr s-ar aplica, mai ales în jurul a peste 250 de stupine de multiplicare, practic stupăritul pastoral pe întreg teritoriul României nu s-ar mai putea executa, ceea ce e inacceptabil.

Singura soluție aplicabilă este ca executarea fecundării reginelor să aibă loc în mediu strict controlat, ceea ce se poate obține numai dacă stupinele de elită și de multiplicare împere­chează reginele în stații de împerechere perfect izolate și controlate sau prin înseminare artifcială.

„Populaţiile închise sunt ferite de introducerea unui material genetic necon­trolat“, după Laidlaw şi Page (în Rinerer 1986 pag. 338)

Bineînțeles că o astfel de acțiune implică suportul material și organizatoric al organelor Statului Român pentru găsirea zonelor adecvate de împerechere controlată, încheierea de protocoale între Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului pentru acces în rezervațiile montane și concesionarea stațiilor de împerechere unor apicultori care să nu mai facă altceva decât administrarea acestor stații și controlul riguros al acestora.

De asemenea, trebuie susținute financiar stupinele de elită și multiplicare pentru achizițio­narea de aparataj de înseminare artificială și instruire pentru această acțiune.

Și, nu în ultimul rând, trebuie să se înființeze și alte stupine de elită independente de ICDA pentru a înlătura monopolul și a crea o concurență sănătoasă.

Sunt sceptic în privința succesului demersurilor mele, dar, având în vedere că iubesc albina românească și am administrat aproape toată viața familii de albine din rasa autohtonă atât cu succese cât și cu multe eșecuri, îmi fac o datorie de onoare de a genera protecție pentru acest bun național pe care îl reprezintă albina românească – Apis mellifera carpatica.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE