În ședința de Guvern din 23 august 2018 a fost aprobată modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional.

Potrivit actului normativ menționat anterior, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) poate să participe la târguri şi expoziţii internaţionale, prin organizarea de pavilioane naţionale, standuri specializate pe produse agricole sau miniexpoziţii.

Prin modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2011, MADR dorește să vină în întâmpinarea producătorilor români din sectorul agroalimentar, care au solicitat sprijin pentru a-și face cunoscute produsele pe piețele interne și internaționale, prin participarea la evenimente, târguri, expoziții, etc.        

Aceasta modificare adusă OUG nr.92/2011 vizează extinderea, diversificarea și clarificarea acțiunilor și activităților ce se doresc a fi derulate în atingerea obiectivelor MADR aferente sferei de promovare, precum și detalierea, mai exactă, a tipurilor de cheltuieli necesare realizării acestor demersuri.

Prin acțiunile specifice de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agroalimentar, MADR intenționează să crească gradul de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator net de produse agroalimentare, în concordanță cu potențialul de producție, luând în considerare cererea crescândă de alimente la nivel mondial.

În anii precedenți măsurile de relansare a schimburilor comerciale cu produse agroalimentare au vizat acțiuni specifice privind promovarea produselor de calitate și cu valoare adăugată ridicată, cu accent pe adoptarea cadrului legislativ pentru susținerea formelor asociative de producători și operaționalizarea rețelei de atașați agricoli.

Perfecţionarea sistemului de instrumente în vederea promovării produselor agroalimentare românești constituie o direcţie de acţiune prioritară în cadrul MADR, sens în care s-a apreciat ca fiind oportună includerea unor noi instrumente de promovare a produselor agroalimentare.

Resursele financiare necesare implementării modificărilor propuse privind proiectul de act normativ vor fi asigurate în limita prevederilor bugetare aprobate pentru MADR.

Sursa: madr.ro

În ședința de Guvern din 12 iulie 2018 a fost aprobată o Hotărâre care stabilește pentru anul școlar 2018-2019 bugetul de implementare a Programului pentru școli al României în perioada 2017-2023, modificând și completând astfel Hotărârea Guvernului nr. 640/2017.

Prin acest act normativ se introduc unele prevederi legate de stabilirea modului de repartizare a plafonului financiar al ajutorului financiar al Uniunii Europene, astfel încât să fie alocat pe componente: măsuri educative și acordarea gratuită de fructe și legume, respectiv lapte și produse lactate iar la toate cererile de plată depuse și eligibile să li se efectueze plăți reprezentând ajutor financiar al Uniunii Europene.

Astfel, în anul școlar 2018-2019 se alocă de la bugetul național Programului pentru şcoli al României suma de 571.988 mii lei care se utilizează după cum urmează:

-  87.372 mii lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 43.689 mii lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

-  192.219 mii lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 43.689 mii lei pentru derularea măsurilor educative;

- 205.019 mii lei pentru acordarea gratuită de produse de panificație, exclusiv din bugetul național.

Din suma mai sus menționată, ajutorul financiar total din partea Uniunii Europene pentru programul pentru şcoli al României este de: 6.866.848 euro pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi derularea măsurilor educative aferente şi de 10.743.836 euro pentru acordarea gratuită de lapte şi produse lactate şi derularea măsurilor educative aferente.

În anul școlar 2018-2019, conform datelor comunicate de Ministerul Educației Naționale, Programul pentru școli al României se va adresa unui număr estimativ de 2.184.462 preșcolari din grădinițele de stat autorizate/acreditate şi particulare acreditate cu program normal de 4 ore şi elevi din învățământul primar și gimnazial de stat și privat autorizat/acreditat.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Bugetul pentru implementarea Programului pentru şcoli al României pentru anii şcolari 2017-018 și 2018-2019 cuprinde şi ajutorul financiar din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) alocat conform Deciziei de punere în aplicare a Comisiei C(2018) 1762 final din 27.03.2018 de stabilire a repartizării definitive a ajutorului din partea Uniunii către statele membre pentru fructe şi legume în şcoli şi pentru lapte în şcoli, pe  perioada 1 august 2018 - 31 iulie 2019 si de modificare a Deciziei de punere in aplicare C(2017) 1792.

Sursa: madr.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de joi, 05.07.2018, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat pentru ameliorarea raselor de animale, aferent lunii aprilie 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 1.075.143 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 24 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Continuăm seria articolelor dedicate domeniului produselor tradiționale. Vorbim despre rețetele consacrate și cum pot fi acestea înregistrate. Reţeta consacrată românească reprezintă produsul alimentar românesc fabricat cu respectarea compoziţiei utilizate cu mai mult de 30 de ani înainte de data intrării în vigoare a Ordinului privind atestarea produselor alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti (2 aprilie 2014), la care operatorii în sectorul alimentar aderă voluntar în vederea înregistrării.

Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, înfiinţează şi administrează Registrul naţional al reţetelor consacrate, denumit în continuare RNRC.

RNRC se publică pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale la secţiunea „Industrie alimentară“ şi se actualizează lunar (conf. art. 3, alin.1).

Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț întocmeşte lista reţetelor consacrate româneşti, pe baza propunerilor organizaţiilor profesionale din domeniu, pentru fiecare categorie de produs, pe care o publică pe site-ul MADR, însoţită de documentaţia tehnică.

În vederea validării propunerilor de produse obţinute conform unor reţete consacrate realizate de organizaţiile profesionale din domeniu se înfiinţează Comisia tehnică de validare a produselor obţinute conform reţetelor consacrate, denumită Comisie, alcătuită din 2 reprezentanţi ai structurilor de specialitate din MADR, un reprezentant al Ministerului Sănătăţii, un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi 3 reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale reprezentative pe ramura industriei alimentare.

Comisia are următoarele atribuţii (conf. art. 4, alin 2):

a) elaborarea şi revizuirea cerinţelor sistemului „reţete consacrate“;

b) validarea propunerilor de produse obţinute conform unor reţete consacrate realizate de organizaţiile profesionale din domeniu;

c) elaborarea criteriilor de inspecţie, obiectivelor şi frecvenţei minime a inspecţiilor;

d) analiza rezultatelor inspecţiilor.

Art.5 – (1) Operatorul din sectorul alimentar care doreşte să se înscrie în RNRC trebuie să depună la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti în raza căreia se realizează produsul alimentar următoarele documente, în 3 exemplare:

a) opis cu documentele depuse;

b) cererea-tip pentru înregistrare în RNRC, pe cod categorie şi cod produs, prevăzută în anexa nr. 1;

c) dovada că operatorul din sectorul alimentar care doreşte atestarea unui produs alimentar după o reţetă consacrată românească este autorizat/înregistrat conform cerinţelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

d) contractul de prestări de servicii cu un laborator autorizat, de terţă parte;

e) reţeta consacrată, fluxul tehnologic şi utilajele necesare fabricării reţetei;

f) schiţa spaţiului cu amplasarea echipamentelor folosite la fabricarea reţetei;

g) capacitatea de producţie a produsului obţinut conform unei reţete consacrate, exprimată în kg/l/zi;

h) certificatul de înmatriculare la registrul comerţului;

i) actul de identitate al solicitantului sau al per­soanei împu­ternicite, în copie.

Caietul de sarcini trebuie să conţină următoarele elemente:

Reprezentanţii împuterniciţi ai MADR cu atribuţii în domeniu din cadrul direcţiilor pentru agricultură judeţene şi a municipiului Bucureşti verifică dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor prezentului ordin şi comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile de la înregistrare, dacă sunt neconformităţi.

În situaţia în care se constată neconformităţi, operatorul poate depune completările solicitate la documentele prevăzute la alin. (1).

În situaţia în care se constată că documentele depuse corespund prevederilor prezentului ordin, reprezentanţii împuterniciţi verifică la faţa locului realitatea datelor înscrise în aceste documente.

În situaţia în care se constată că informaţiile din documente corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2; reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti va preleva şi va sigila o probă din produsul alimentar, pe care o va preda operatorului economic pentru verificarea conformităţii la un laborator autorizat, conform reţetei consacrate româneşti, publicată pe site-ul MADR, secţiunea „Industrie alimentară“

În situaţia în care se constată că informaţiile din documente nu corespund cu realitatea din teren, aceasta se menţionează distinct în procesul-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2, respectiv că unitatea nu îndeplineşte condiţiile de fabricare ale produsului alimentar pentru acordarea atestatului, precum şi motivele neacordării acestuia.

Rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces-verbal de constatare, prevăzut în anexa nr. 2, redactat în 3 exemplare, care se semnează de către reprezentantul direcţiei pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti şi de solicitant ori de împuternicitul legal al acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de constatare redactat rămâne la solicitant, unul la direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti şi altul se va înainta Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț, însoţit de raportul de încercare al probei analizate, dacă este conform cu datele prevăzute în documentaţia tehnică.

Direcţiile pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti vor înainta Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț documentele prevăzute la alin. (1), procesul-verbal de constatare prevăzut la alin. (7) însoţit de raportul de încercare al probei analizate în original şi „Propu­nerea de atestare pentru înscrierea în RNRC conform formularului prevăzut în anexa nr. 3“.

MADR verifică, prin personalul Direcţiei Generale Politici în Industrie Alimentară și Comerț, documentele prevăzute la alin. (8). În cazul în care documentele înaintate nu corespund prevederilor prezentului ordin, documentaţia se respinge. Direcţia Generală Politici în Industrie Alimentară și Comerț comunică, în scris, decizia de înscriere/ neînscriere direcţiilor pentru agricultură judeţene sau a municipiului Bucureşti.

În cazul în care se constată că documentaţia transmisă corespunde prevederilor prezentului ordin, produsul se înscrie în R.N.R.C. şi se eliberează documentul „Atestat produs alimentar obţinut conform unei reţete consacrate româneşti“, prevăzut în anexa nr. 4.

Drd. ing. Ioana TOMA

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, efectuează în această perioadă controale în piețe și la locul de producție (sere și solarii) după recoltare în vederea prelevării de probe de roșii de la producătorii înscriși în Programul guvernamental de sprijin pentru tomate, în scopul determinării calității tomatelor, în special pentru a determina reziduurilor de pesticide.

De la apariția primelor tomate și până în prezent au fost prelevate şi transmise pentru analize 44 probe, fiind eliberate buletine pentru 30 probe, acestea neînregistrând depășiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide. Astfel, rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Autoritatea Națională Fitosanitară asigură consumatorii că roșiile existente pe piață la această oră, din Programul de sprijin pentru tomate, sunt sigure pentru consum și că produsele de protecție a plantelor au fost folosite exclusiv în scopul menținerii sănătății plantelor și că au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare. În plus, în perioada următoare vom intensifica controalele având în vedere numărul mai mare de beneficiari care vor ieși cu tomate pe piață.

Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes sporit pentru depistarea la timp și eliminarea eventualelor neconformități legate de depășiri ale reziduurilor de pesticide din fructe și legume, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.

Punem, în ceea ce facem, accent pe normele de prevenție, nu numai de control, în acest sens menționăm importanța buletinelor de avertizare emise în funcție de cultură, riscul atacului de boli și dăunători și condiții climatice.

În ședința de Guvern din 18 aprilie 2018 s-a aprobat Hotărârea privind plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal precum şi pentru stabilirea cuantumului pe unitatea de măsură aferent acestora pentru anul de cerere 2017.

Astfel, acestea se vor încadra în suma maximă de 79.161,650 mii euro, în echivalent 364.088,177 mii lei care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2018 și modalitatea de stabilire a cuantumului pe unitatea de măsură, aferent acestora.

Plafoanele notificate Comisiei Europene se modifică, prin mecanismul de transfer de fonduri între măsurile de sprijin cuplat, în condițiile prevederilor art. 53a din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014.

Măsurile de sprijin cuplat implicate în transferul de fonduri sunt:

a) măsuri de la care se transferă fonduri: lucernă, castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp și cartof timpuriu pentru industrializare; 

b) măsuri care beneficiază de fonduri transferate: sfeclă de zahăr, tomate pentru industrializare cultivate în câmp și legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

Decizia de a transfera fonduri către aceste măsuri, a fost luată din mai multe considerente:

• Astfel, în cazul sfeclei de zahăr, în ultima perioadă de timp, prețul zahărului pe piața mondială și europeană a scăzut dramatic, indicele prețurilor la zahăr a înregistrat o scădere cu peste 30% față de anul anterior, determinând scăderea prețului de achiziție a sfeclei de zahăr de la cultivatori, sub prețul de producție.

Având în vedere situația descrisă, de asemenea s-a considerat necesară suplimentarea plafonului financiar care se alocă măsurii de sprijin cuplat pentru sfecla de zahăr, pentru a da un semnal pozitiv cultivatorilor, în sensul motivării acestora de a menține în cadrul asolamentului această cultură. Se are în vedere astfel reducerea riscului de abandonare a producției și asigurarea aprovizionării fabricilor de zahăr recunoscute de MADR.

• În cazul sprijinului pentru tomatele cultivate în câmp destinate industrializării, este necesară suplimentarea plafonului financiar alocat măsurii, întrucât ținta de suprafață notificată nu a fost încă atinsă și, prin urmare, nu se poate asigura aprovizionarea în fiecare an a industriei locale de prelucrare, pentru a se evita consecinţele sociale şi economice negative ale unui eventual proces de restructurare a acestora.
• În ceea ce privește sprijinul pentru legume cultivate în sere și solarii, se consideră necesară suplimentarea plafonului financiar alocat măsurii, deoarece acest sector încă nu înregistrează creșteri semnificative, cu impact în aprovizionarea piețelor cu legume.

Totodată, precizăm că din cauza evoluției factorilor climatici care diferă de la un an la altul, în special în primul trimestru al anului, se constată o majorare a costurilor de producție pentru spațiile protejate.

Transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au făcut astfel încât cuantumul pe unitatea de măsură să asigure profitabilitatea culturii și totodată să nu fie sub cel calculat ca raport dintre plafonul fixat pentru finanţarea măsurii şi limita cantitativă de suprafață, notificate Comisiei.

Plafoane aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, inclusiv cele rezultate în urma transferului de fonduri, care se aprobă, sunt următoarele:

a) 31.602,000 mii euro pentru soia;

b) 11.873,070 mii euro pentru lucernă;

c) 400,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;

d) 179,760 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;

e) 4.699,000 mii euro pentru orez;

f) 823,200 mii euro pentru sămânţă de cartof;

g) 126,880 mii euro pentru hamei;

h) 20.666,910 mii euro pentru sfeclă de zahăr;

i) 2.067,066 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;

j) 23,410 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;

k) 4.479,740 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;

l) 480,000 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;

m) 1.740,614 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal, se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin raportarea plafoanelor aprobate la suprafețele  eligibile pentru anul 2017.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Sursa: madr.ro

În perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul structurii competente cu atribuții de control, a desfășurat controale tematice specifice produselor vitivinicole, atât în depozitele distribuitorilor, cât și la producători.

Scopul acțiunilor a fost asigurarea consumatorilor în privința autenticității și conformității vinului românesc.

În acest sens, au fost prelevate peste 300 de probe de vin atât din producția autohtonă, din toate regiunile viticole, de la majoritatea producătorilor români, cât și din comerțul intracomunitar.

În urma analizării acestora, în laboratoarele specializate din cadrul MADR pentru acest gen de determinări, nu au fost depistate neconformități de calitate sau compoziție fizico-chimică, excepție făcând unele loturi de vin produs și îmbuteliat în Bulgaria, loturi ce au fost dovedite ca fiind neconforme și prin urmare, au fost interzise la comercializare și returnate furnizorului din țara vecină.

Rezultatele analizelor efectuate în cadrul Laboratorului Central pentru Controlul Calității și Igienei Vinului Valea Călugărească asupra celor 316 eșantioane prelevate au confirmat progresele realizate în domeniul vitivinicol românesc, datorită programelor derulate prin MADR privind refacerea patrimoniului viticol și retehnologizarea cramelor. Aceste programe au condus la creșterea continuă a calității și competitivității tuturor vinurilor românești.

Întreaga producție de vinuri autohtone se caracterizează prin calitate și diversitate, iar autenticitatea și naturalețea sunt elemente garantate de producătorii români, constatate de către specialiști în domeniu, dar și certificate prin distincțiile oferite vinului românesc la concursurile organizate pe plan național sau internațional.   

MADR asigură consumatorii că piața vinurilor oferă produse de calitate, ce corespund din punct de vedere fizico-chimic și organoleptic cerințelor impuse de lege.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că se află în desfășurare licitația deschisă pentru atribuirea contractului privind „Consiliere acordată producătorilor agricoli în vederea înființării și dezvoltării formelor asociative în sectorul agricol”, număr anunț de participare în SEAP nr. 182727/15.02.2018.

Procedura a fost lansată pe 7 loturi la nivel național, în conformitate cu prevederile legislației naționale din domeniul achizițiilor publice și ale Măsurii 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. MADR precizează că termenul limită pentru depunerea ofertelor este data de 29.03.2018, ora 16.00.

La nivel național, se preconizează consilierea a 10.000 de producători agricoli după cum urmează:

LOT 1 (județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 2 (județele Brăila, Buzău, Constanta, Galați, Vrancea, Tulcea):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înființate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislației naționale în vigoare;

LOT 3 (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, București -Ilfov):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1904;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 65 din care minim 2 grupuri de producători agricoli recunoscute conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 4 (județele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1190;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 45 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 5 (judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiș):

• Număr de producători agricoli consiliați – 954;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 40 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 6 (judeţele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grup de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare;

LOT 7 (județele Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș):

• Număr de producători agricoli consiliați – 1488;
• Număr de forme asociative înfiinţate şi dezvoltate, maxim 50 din care minim 1 grupuri de producători agricoli recunoscut conform legislaţiei naţionale în vigoare.

Contractul are ca obiect achiziția serviciilor de consiliere  pentru înființarea formelor asociative ale producătorilor agricoli, respectiv societăți/cooperative  agricole/grupuri de producători, în conformitate cu legislaţia naţională în vigoare și dezvoltarea acestora, prin întocmirea de planuri de afaceri și are o valoare estimată fără TVA de 15.914.500 RON pentru toate cele 7 loturi.

Contractul este finanțat din fondurile FEADR (fonduri comunitare) prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Măsura 2 „Servicii de consiliere, servicii de gestionare a fermei și servicii de înlocuire în cadrul fermei”.

Sursa: madr.ro

Regulamentul (CE) nr. 1185/2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentelor (UE) nr. 1307 și 1308/2013 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, în ceea ce privește notificările către Comisie ale informațiilor şi documentelor, a adus modificări și în piața zahărului.

În acest sens, la nivelul MADR, a fost adoptată Ordonanța de urgență nr.94/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2008 privind organizarea şi funcționarea Sistemului Informațional pentru Piața Produselor Agricole şi Alimentare, precum și Ordinul nr.10/2018 pentru aprobarea procedurii de recunoaștere a operatorilor economici care desfășoară activități privind fabricarea zahărului din sfeclă de zahăr și/sau din rafinarea zahărului brut din trestie.

Potrivit prevederilor ordinului sus-menționat, fabricile de zahăr care depun cerere și documentația aferentă acesteia, sunt verificate de către comisia constituită în acest sens, pentru a primi recunoașterea ca operator economic care desfășoară activități de fabricarea zahărului, dacă îndeplinesc condițiile de recunoaștere. Comisia de verificare a fabricilor este formată din reprezentanți ai MADR, ASAS, Patronatul zahărului din România, Federația cultivatorilor de zahăr din România și Direcția Agricolă Județeană  pe raza căruia se află fabrica de zahăr.

Comisia astfel formată a verificat fabricile Antrepriza Zahăr Bod SRL și Tereos România SA, urmând ca în perioada imediat următoare să fie verificate și celelalte fabrici.

Menționăm, de asemenea, că potrivit prevederilor Ordinului nr.619/2015 cu modificările și completările ulterioare, producătorii de sfeclă de zahăr pot beneficia de ajutor național tranzitoriu și sprijin voluntar cuplat, dacă fac dovada încheierii unui contract cu o fabrică de zahăr recunoscută de MADR.                                                                 

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) informează fermierii cu privire la intenţia de a transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat, aferente anului de cerere 2018, în temeiul art. 25 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: madr.ro

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, i-a primit, în data de 30 ianuarie 2018, la sediul instituției pe reprezentanții Organizației Interprofesionale pentru Produsele Agroalimentare (OIPA) legume-fructe. La întâlnire au participat experți ai Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală – Direcția Generală Dezvoltare Rurală, ai Agenției de Plăți pentru Intervenție în Agricultură, ai Agenției de Plăți pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, precum și personalul tehnic din cadrul Direcției Generale de Politici Agricole a MADR. 

În cadrul întâlnirii, a fost evidențiată o situație dificilă cu care se confruntă procesatorii de legume și fructe, respectiv taxele pe care aceștia sunt nevoiți să le suporte anual pentru ambalajele din sticlă (borcane și sticle) care sunt introduse în comercializare. Având în vedere că după anul 2015, unitățile de procesare trebuie să achite tariful de 2 lei/kg, aceștia se confruntă cu cheltuieli la limita costurilor, prețul pe produs descurajând activitatea, ducând chiar la închiderea fabricilor de procesare legume/fructe.

La acest subiect au fost făcute precizări de către reprezentanții Ministerului Mediului – Direcția Generală Deșeuri și ai Agenției Fondului de Mediu, iar la sugestia ministrului Petre Daea, procesatorii de legume–fructe au fost invitați, ca în cel mai scurt timp, să transmită în scris propuneri pentru a se regla această situație astfel încât să fie păstrat nivelul de competitivitate. 

O altă temă de pe agenda zilei a vizat urgentarea acordării sprijinului pentru suprafețele cultivate cu tomate destinate industrializării. În acest sens, reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură vor prezenta Ministerului o situație referitoare la stadiul depunerii documentelor pentru sprijinul cuplat, iar conducerea MADR va face precizările privind măsurile care se impun. Din nefericire, nu toți și-au depus documentele, MADR solicitându-le urgentarea depunerii, pentru a începe acordarea subvenției. Până la această dată, din cele 234 de solicitări pentru sprijin cuplat pentru tomate destinate procesării, circa 137 de beneficiari sunt în proces de clarificare sau nu au depus documentațiile complete la APIA.

În cadrul ședinței s-a discutat și posibilitatea deschiderii în perioada imediat următoare a unei sesiuni pe măsura 4.1, cu scopul de a sprijini construcția de sere și solarii pentru cultura de legume în spații protejate, sector cu valoare adăugată mare. Experții din cadrul DGDR AM-PNDR le-au precizat reprezentanților veniți la discuție la sediul MADR faptul că această propunere este în analiză la nivelul Autorităţii de Management, fiind deja în plan deschiderea în acest an a unei sesiuni pentru investiții complexe (în construcții–montaj) care includ şi proiectele de investiţii în spaţii protejate, fapt ce ar putea răspunde şi solicitării reprezentanţilor acestui sector.

Cuantumul alocării si perioada de lansare a sesiunii sunt condiţionate de finalizarea evaluării de către AFIR a proiectelor depuse în anul 2017 şi de realocarea propusă pentru această submăsură în cadrul modificării în curs a PNDR. Totodată, alocarea sesiunii 2018 aferente sm 4.1 va ţine cont de distribuirea echilibrată a fondurilor între sectorul zootehnic, vegetal şi zona montană.

Sursa: madr.ro

În prima săptămână a lunii ianuarie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit suma de 664 milioane euro, ce reprezintă rambursarea de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2017, pentru acordarea avansului aferent campaniei 2017 din plățile directe finanțate din FEGA (Fondul European  de Garantare Agricolă).

Aceste cheltuieli au fost finanțate inițial de la bugetul de stat, conform prevederilor europene și se rambursează ulterior de la Comisia Europeană.

Se precizează că plățile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb valutar stabilit de către Banca Centrală Europeană de 4,5993 lei pentru un euro și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329/05 din 30.09.2017.

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, plățile în avans s-au acordat în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2017.

Se menționează că, în conformitate cu art.75, alin. 1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, plățile din cadrul schemelor de sprijin se fac în perioada 1 decembrie – 30 iunie a anului calendaristic următor.

Prahova este primul județ din țară în care a poposit caravana „Alege oaia“, acțiune a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin care se dorește încurajarea consumului de carne de oaie. Organizatori ai evenimentului au fost MADR, prin Direcția Agricolă Județeană Prahova, Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, prin structura sa teritorială, și Consiliul Județean Prahova. Locul ales pentru manifestare a fost oarecum unul neașteptat, esplanada din fața Palatului Culturii Ploiești, iar evenimentul i-a avut în centrul atenței, cel puțin în prima parte a programului, nu pe oieri ori preparatele prezentate la standuri, ci pe invitații de la București, primiți de gazde, oficiali ai județului, cu pâine și sare.

„Alege oaia“ a fost un eveniment pregătit într-un timp relativ scurt. Și a avut, presupunem, ceea ce trebuia: o panglică de inaugurare a micuțului târg, o formație artistică însoțită de bucium din comuna Adunați, un berbec la proțap, două tuciuri cu tocăniță servită gratuit, un grătar pentru mici, standuri cu produse din carne de oaie și preparate din lapte, broșuri de informare, ba chiar a existat și un țarc unde au fost expuse câteva oi. Ministrul Agriculturii Petre Daea și secretarul de stat Daniel Butănoiu au fost întâmpinați de președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, prefectul Mădălina Lupea, parlamentari și primari din zonele care au prezentat produse la standuri, directori și funcționari ai struc­turilor agrare teritoriale, reprezentanți ai unor asociații de crescători, oieri – 14 sau 15 la număr și un public pesemne din categoria consumatorilor de carne de oaie.

Trecem peste episoadele care au dat culoare evenimentului (program artistic, o horă în care s-au prins oficialii, vizita la standuri, dialogul între demnitari și crescători, degustarea produselor, strângerile de mâini ori efuziunile sentimentale etc.) și spunem că scopul acțiunii a fost să-i determine pe consumatori să manifeste mai mult interes pentru carnea de oaie, să-i informeze atât despre modul de preparare, cât și de dezvoltare a unei culturi culinare în ceea ce privește consumul acestei cărni. Totul ar veni în sprijinul crescătorilor autohtoni, în ideea de a avea mai multă vânzare pe piața internă, iar ca un pas ulterior, să se poată crea o piață en-gros cu rol de intermediar între crescător și canalele de comercializare. Cei care au dorit au putut să cumpere carne de oaie proaspătă sau preparată, cașcaval, brânză de burduf, cârnați din carne de oaie, ba chiar și must de la producătorii din județ.

În Prahova, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, efectivul de ovine întregistrat în 2016 era de 177.000 de capete. Conform Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, numărul de oi este mult mai mare, de 256.056 capete. În evidențele Direcției Județene Agricole se vorbește despre 20 de mari exploatații profilate pe creșterea ovinelor și caprinelor, dar cu totul sunt înregistrați 800 de crescători - persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale și persoane juridice. În schimb, județul nu are niciun produs sută la sută de oaie înscris în registrele de produse tradiționale, rețele consacrate sau de produse montane, fie că vorbim despre preparate din carne sau din lapte.

Maria BOGDAN

Anul acesta se va sărbători pentru prima dată pe 10 octombrie „Ziua națională a produselor agroalimentare românești”, ca urmare a adoptării Legii nr. 168/2017 de către Parlamentul României. În cadrul acestei campanii se urmărește promovarea produselor obţinute pe teritoriul României din materii prime de bază provenite de la producători români.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Primăria Municipiului București va organiza, în perioada 10-15 octombrie 2017, în Parcul Herăstrău, intrarea Charles de Gaulle, un Târg de produse agroalimentare românești la care vor participa peste 100 de producători autohtoni din mai multe regiuni ale ţării. 

Aceștia vor aduce, spre vânzare, preparate din carne - cârnați, virșli, salam, untură, jumări din carne de porc, slănină, jambon din porc Mangalița și Bazna, etc; produse de panificaţie şi patiserie – cozonac secuiesc, plăcinte, turtă dulce, prăjituri, tort, doboș, ruladă de ciocolată, saleuri, cozonac, etc; brânzeturi și produse lactate - sana, iaurt, kefir, cașcaval, brânză topită, brânză de oaie şi de bivoliță, cașcaval afumat și neafumat, smântână, telemea, etc.

De asemenea, vizitatorii vor putea găsi la Târg şi miere, polen, faguri, propolis, fructe şi legume proaspete sau procesate - dulceață, zacuscă, produse ecologice, băuturi alcoolice –vinuri, pălincă de mere, pere, prune, vișinată, cidru şi bere.

Totodată, în cadrul evenimentului vor fi expuse şi produse înregistrate pe sisteme de calitate europene, cum ar fi: Magiunul de prune Topoloveni (primul produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România, din anul 2011) şi Salamul de Sibiu (cel de-al doilea produs cu Indicație Geografică Protejată - IGP pentru România din februarie 2016). Scrumbia de Dunăre Afumată este un alt produs care este în curs de obţinere a protecţiei pe sisteme de calitate europene  -IGP – şi care se va regăsi printre produsele româneşti.

Toţi oaspeţii Târgului vor putea să se bucure de preparate româneşti precum tocăniță de berbecuț cu mămăliguţă, tochitură pe plită, mici și cârnați, pastramă şi must, bulz, produse din pește în zona special amenajată din parcul Herăstrău.

Pe lângă produsele agroalimentare româneşti, producătorii vor aduce şi flori, produse cosmetice realizate din uleiuri vegetale, obiecte de decor realizate de meşteşugari şi meşteri populari precum ceramică de Horezu sau Corund, ii din borangic, ii de Breaza, opinci, costume populare oltenești, obiecte decorative din lemn, icoane, păpuși, linguri.

“Ziua Națională a produselor agroalimentare românești” va fi marcată în toată țara prin organizarea de programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, consacrate promovării produselor agroalimentare româneşti şi câştigării încrederii consumatorului, în conformitate cu prevederile Legii 168/2017.

Sursa: madr.ro

Având în vedere opinia Autorității de Audit nr. 61661/01.08.2017 privind conformitatea autorității de management cu criteriile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost desemnat, prin Ordinul ministrului delegat pentru fonduri europene nr. 5585/07.08.2017 autoritate de management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat Autoritatea de certificare a acestui program operational.

Prin urmare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritate de Managent pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Martime va putea solicita rambursarea cheltuielilor eligibile aferente Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, contribuind astfel la atragerea fondurilor europene în economia României.

Ordinul nr. 5585/07.08.2017 poate fi accesat la adresa:

http://ampeste.ro/docs/POPAM/OMD_5585_-_07.08.2017_-_POPAM.pdf

Miercuri, 26 iulie 2017, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a susținut o conferință de presă privind rezultatele studiului comparativ la produse alimentare susceptibile de dublu standard. Alături de domnia sa s-au aflat reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Materialul prezentat la conferința de presă este prezentat mai jos:

Realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard

Context:

• În 2011, subiectul a fost adus în atenție, pentru prima dată, de către o asociație de consumatori din Slovacia care a inițiat un studiu, pe cont propriu, evaluând senzorial produse din Cehia și similare din Belgia, Luxemburg și Franța.
• În 2012, s-a organizat o audiere publică în Parlamentul European, dar nu a beneficiat de susținere largă, iar rezultatele testelor prezentate au fost disputate de către producători invocând lipsa condițiilor optime de transport și depozitare. La momentul respectiv Comisia Europeană (COM) a fost reticentă în a se implica în acest subiect.
• În 2015 noi studii au fost efectuate, fiind obținute rezultate similare.
• În 2016 Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la politicile de concurență fiind inclus un amendament și pe această temă; în același an o nouă întrebare a fost adresată COM căreia i-a solicitat implicarea și identificarea unor soluții eventual legislative.
• În 6 martie 2017, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, Věra Jourová - Comisar pentru Justiție, Consumatori și Egalitatea de Gen a prezentat stadiul solicitării adresate de către COM autorităților de resort din UE, de a examina problema standardelor duble de calitate în cazul produselor alimentare.
• În 04.04.2017 pentru a avea o imagine cuprinzătoare privind tipul și amploarea problemelor care ar putea exista în ceea ce privește calitatea duală a produselor alimentare, a fost transmisă o solicitare tuturor statelor membre ale UE, semnată de Elzbieta Bienkowska – Comisar pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri; Vera Jourova – Comisar pentru Justiție, Consumatori și Egalitatea de Gen și Vytenis Andriukaitis – Comisar pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, prin care s-au solicitat informații pe acest subiect, cât și efectuarea unui studiu comparativ.
• În 13.04.2017, MADR a transmis o scrisoare prin care a răspuns la întrebările adresate de COM, privind măsurile întreprinse până la acea dată sub coordonarea ministrului agriculturii și dezvoltării rurale din România, Petre DAEA, precum și măsurile ce urmează a fi întreprinse în vederea realizării unui studiu comparativ.
• În 17-18 iulie 2017, în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit, ministrul ceh a prezentat rezultatele celui mai recent studiu care a arătat diferențe mari în compoziția produselor, în funcție de piața/SM pe care sunt comercializate. Slovenia a indicat că rezultatele testelor efectuate au arătat o problemă mai ales la produsele de tip ”marca proprie”, la care s-au constatat diferențe de compoziție în 50% din cazuri. Acestea sunt mai ieftine în Slovenia, dar au și calitate inferioară. Bulgaria a finalizat un studiu la 30 iunie a.c. care arată că există diferențe de calitate. Va efectua un nou studiu comparativ cu produse de pe piața italiană. Ungaria a testat produse și a constatat diferențe de calitate, 80% din consumatorii maghiari cer ca produsele de marcă să aibă aceeași compoziție, indiferent de locul comercializării.

Uniunea Europeană nu are reglementări legislative pentru dublul standard.

Lipsa normelor europene privind dublul standard nu dă posibilitatea comparării, determinării dublului standard și nu oferă instrumente de corecție referitor la această speță. Este foarte important ca această analiză să aibă o bază juridică comunitară pentru o comparație corectă.

Problematica dublului standard al alimentelor în România

 Autoritățile din România s-au implicat în clarificarea standardelor duble de calitate a alimentelor, stabilind un mod eficient de colaborare pentru a identifica produsele care ar putea prezenta parametri de calitate diferiți.

În perioada 02.03.2017-29.03.2017, în vederea analizării și depistării eventualului dublu standard în România în ceea ce privește calitatea alimentelor produse în Vestul Europei, s-a constituit un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

Într-o primă etapă, grupul a realizat analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.

În 07.04.2016, raportul a fost transmis de către MADR și Premierului României.

În 10.04.2017, după finalizarea acestei prime etape a fost întocmit un Raport, aprobat de conducerea celor trei instituții implicate din România, respectiv MADR, ANSVSA și ANPC. Acesta a fost prezentat opiniei publice din România în conferința de presă organizată la MADR.

Justificarea acțiunii desfășurate în perioada 19 - 26 iunie 2017 la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia).

În data de 07.04.2017, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a adresat omologilor din Belgia, Olanda, Germania, Franța și Austria, solicitând ca echipe de specialiști din România să se poată deplasa în aceste țări pentru a identifica și preleva produse alimentare, care vor reprezenta baza unui studiu comparativ.

Urmare acestor scrisori, au fost primite răspunsuri de colaborare de la omologii din Olanda, Germania și Belgia în 08.06.2017, 12.06.2017 și13.06.2017.           

În perioada 19 - 26 iunie 2017, o echipă mixtă formată din specialiști în domeniul alimentar, sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, al protecției consumatorilor și al afacerilor europene a participat la identificarea și recoltarea de produse alimentare din Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia).

Întâlnirea cu reprezentanți ai autorităților de control din Belgia

În 22.06.2017, a avut loc la Bruxelles - Belgia o întâlnire cu reprezentanții autorităților de control din această țară, la care au participat: Eric Sonnet (Director - Direcția Generală Inspectoratul Economic), Christian De Schacht (Inspector - Direcția Generală Inspectoratul Economic) şi Ruben Verstraete (Inspector - Direcția Generală Inspectoratul Economic).

Discuțiile au fost deschise de către reprezentantul Ambasadei României la Bruxelles, Marcel Ștefan SIMA, Ministru-consilier și au avut ca obiectiv stabilirea procedurilor și modul în care se vor desfășura acțiunile de recoltare de probe, având tot suportul și sprijinul autorităților locale belgiene în identificarea produselor și a hipermarketurilor.

Delegația României a identificat și recoltat produse alimentare identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: LIDL – Germania și Olanda; KAUFLAND – Germania; Belgia – DELHAIZE (Mega Image–România). Produsele au fost selectate și recoltate, conform competențelor, de către reprezentanții ANPC și ANSVSA ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora. De asemenea, s-a avut în vedere ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România.

Ca urmare a acestor acțiuni, au fost prelevate 29 de probe din Belgia, Olanda, Germania, din produse alimentare precum: preparate din carne, preparate din lapte, conserve din pește, ciocolată.

Probele prelevate din Belgia, Olanda și Germania au fost transportate în România către laboratorul Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București în condiții de deplină siguranță, respectiv temperatură și umiditate controlată.

În 26.06.2017, ora 21:00, probele recoltate din Belgia, Olanda și Germania au fost predate în condiții optime Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București, aparținând ANSVSA, în vederea efectuării următoarelor determinări:

• fizico-chimice pentru produse din carne, lapte, pește, ciocolată;
• prezența grăsimilor de origine vegetală în lapte și produse din lapte.

În 28-30 iunie 2017, imediat după finalizarea acțiunii de prelevare a probelor din Belgia, Olanda și Germania, echipele au organizat și desfășurat acțiunea de identificare și prelevare a celor 29 de produse identice existente în rețelele comerciale din țara noastră, conform procedurilor în vigoare, probele prelevate fiind predate Institutului de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București - ANSVSA.

Valorificarea rezultatelor analizelor de laborator

1. Informarea opiniei publice

Rezultatele analizelor de laborator sunt confirmate în buletinele de analize emise de Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară București urmând a fi prezentate opiniei publice din România.

2. Transmiterea rezultatelor la Comisia Europeană

Rezultatele și concluziile acestui studiu comparativ efectuat de România vor fi transmise operativ Comisiei Europene respectiv celor trei comisari europeni menționați mai sus, pentru completarea datelor în vederea stabilirii măsurilor ce se impun.

3. Propunerea României privind reglementări juridice și proceduri unitare

România consideră că la nivelul Uniunii Europene se impune elaborarea unor norme juridice, metodologii specifice cu caracter unitar, astfel ca statele membre să poată răspundă la problematica dublului standard într-un mod eficient.

4. Înaintarea concluziilor la grupul europarlamentarilor români în vederea evaluării în Parlamentul European.

Sursa: madr.ro

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, a avut în data de 19 iulie 2017 o întâlnire cu reprezentanții mai multor societăți comerciale din Bistrița-Năsăud, Râmnicu Vâlcea, Cluj precum și cu ingineri sau arhitecți, cercetători dar și crescători de ovine, interesați de valorificarea lânii de oaie ca termoizolator în construcții și în industria textilă.

Accentul a fost pus pe identificarea celor mai eficiente modalități de colectare, prelucrare și valorificare a lânii de oaie, în contextul interesului deosebit pentru lâna oilor din România, manifestat de țări precum India sau Turcia.

Un exemplu apreciat, în acest sens, este cel al unor investitori din Bistrița Năsăud, care au amenajat în Sângeorz Băi un depozit unde lâna este colectată și balotată, urmând apoi să fie trimisă la export. În perspectivă, se preconizează dotarea cu o linie tehnologică de spălare a lânii dar și soluții pentru prelucrare – includere în producția materialelor izolatoare pentru construcții, cu scopul de a înlocui polistirenul și vata minerală.

Totodată, investitorii din județul Bistrița au avut inițiativa realizării unui proiect pilot de valorificare a laptelui, printr-un proces experimental, în satul Ardan, comuna Șieu,. Inaugurarea ar urma să fie făcută în luna august, eveniment la care a fost invitat și ministrul Petre Daea.

Având în vedere preocuparea pentru dezvoltarea zonei montane, participanții la întâlnirea cu ministrul Petre Daea s-au arătat interesați să dezvolte un sistem integrat pe baza resurselor locale pentru a consolida gospodăria țărănească tradițională și a evita părăsirea satelor de munte.

Ministrul Agriculturii a apreciat inițiativele prezentate în cadrul întâlnirii, fiind preocupat de revigorarea activităților de colectare, prelucrare și valorificare a lânii, ținând cont că până în prezent această resursă valoroasă nu a fost utilizată la potențialul maxim.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

MADR reamintește că potrivit unei hotărâri adoptate în ședința de Guvern din 13 iulie 2017, crescătorii de ovine vor primi un sprijin financiar de 1 leu/kg pentru lâna comercializată.

Este vorba de o schemă de ajutor de minimis care are o finanțare de 36 de milioane de lei, iar banii se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate cu această destinație Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale prevăzute pe anul 2018.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unui beneficiar nu poate depăși suma de 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual (2018) și în cele două exerciții financiare precedente (2016, 2017).

Derularea sprijinului se face prin direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București. Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc într-o singură tranșă anuală. Beneficiarii sunt persoanele fizice care au atestat de producător, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, persoanele juridice și orice forme asociative cu personalitate juridică.

De asemenea, beneficiarii trebuie să dețină o exploatație de ovine înregistrată în Registrul Național al Exploatațiilor și să facă dovada comercializării cantității de lână pentru care solicită acordarea sprijinului.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA, s-a deplasat joi, 22 iunie 2017, la amenajarea de irigații Pietroiu-Ștefan cel Mare, din județul Ialomița.

Scopul principal al acestei deplasări a fost de a vedea dacă există fermieri care folosesc motopompele pentru a trage apa direct din canalul de aducţiune, o dată cu apariţia Legii 133/2017, care a intrat în vigoare pe 12 iunie 2017, şi potrivit căreia, fermierii primesc apă gratuit pentru irigarea culturilor.

„Am constatat că instalarea motopompelor este în curs de amenajare, având în vedere termenul scurt de la intrarea în vigoare a Legii, iar un fermier deja îşi instalase echipamentul pentru a prelua apa din canal. În sistemul de irigaţii Pietroiu-Ștefan cel Mare lungimea canalelor umplute cu apă este de 50 km din totalul lungimii canalelor existente de 96 km. Dacă vor exista solicitări, se vor umple cu apă şi restul canalelor disponibile”, a declarat Petre Daea.

Ministrul Petre Daea a vizitat staţia de pompare Pietroiu, care conţine nouă agregate de pompare şi a cărei reabilitare este prevăzută în Programul Naţional de Irigaţii, urmând ca lucrările de reabilitare să demareze la începutul anului 2018. Staţia de pompare este în funcţiune şi există solicitări din partea beneficiarilor pentru irigarea unei suprafeţe de 10.500 hectare, până la această dată fiind irigate 4.300 hectare.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale recomandă fermierilor să folosească toate metodele de preluare a apei din canalele de irigat, pentru a asigura dezvoltarea optimă a culturilor în această perioadă.

Sursa: madr.ro

Producătorii agricoli români susţinuţi prin programul de sprijin guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate dau dovadă de seriozitate şi cumpătare în ceea ce priveşte utilizarea optimă şi în condiţii de siguranţa a produselor de protecţie a plantelor.

Astfel, produsele de protecție a plantelor au fost aplicate în dozele recomandate de inspectorii fitosanitari ai Autorității Naționale Fitosanitare, respectându-se timpul de pauză de la aplicare și până la recoltare.

Zilnic, la nivelul întregii țări, se prelevează probe pentru determinarea reziduurilor de pesticide din legume și fructe, până la această dată fiind transmise Laboratorului pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide în Plante și Produse Vegetale București un număr de 325 probe de roșii de la producătorii agricoli sprijiniți prin Programul de tomate românești.

Rezultatul analizelor de laborator pentru probele finalizate demonstrează faptul că nici un consumator nu este expus la reziduuri de pesticide care i-ar putea pune în pericol sănătatea.

Astfel, producătorii au înțeles că produsele de protecţie a plantelor trebuie să fie folosite pentru a proteja culturile de atacul bolilor sau dăunătorilor și pentru distrugerea buruienilor pe parcursul perioadei de vegetaţie.

Sursa: madr.ro