Obiective turistice în Dobrogea

Era sfârșit de aprilie când am vizitat prima oară câteva dintre cetățile de la malul Mării Negre. În Dobrogea acelui ceas, pământul se huzurea sub splendoarea lanurilor de rapiță înflorită. Cerul se prăvălea spre el cu nori cenușii, încărcați de ploaie. Sub amenințarea lor peisajul era și mai frumos, mai enigmatic. Marea fremăta în zare ca și cum urzea în valurile sale o furtună. Nu și-a pierdut însă calmul și valurile au rămas molcome. Sub vraja acestor imagini, am pornit în căutarea cetăților din Dobrogea. Le-am găsit sub forma unor umbre ale trecutului, rămășițe de piatră ițite de sub faldurile pământului, unele mai bine păstrate de timp, altele abia intuind ceea ce au fost odinioară. Oricum, fiecare dintre cele patru cetăți vizitate – Histria, Argamum, Enisala, Caspium – are o poveste ce merită derulată prin ochii prezentului. Cele mai cunoscute sunt însă Enisala și Histria.

În Jurilovca am ajuns doar cu gândul de a vizita cetatea Argamum de la Capul Doloșman din Dobrogea de Nord. Am lăsat în urmă asfaltul și am pornit pe drum de pământ, bine bătătorit, dar de parcurs cu atenție mai ales pe vremea rea din cauza bălților de apă și a terenului alunecos. Nu este neapărat necesară o mașină 4X4 pentru a ajunge pe această faleză stâncoasă, dar probabil că într-un astfel de vehicul ai un alt sentiment de siguranță. Capul Doloșman este o arie protejată de interes național, rezervație naturală de tip floristic și faunistic, întinsă pe o suprafață de 125 de hectare, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Jurilovca. Urcarea ușoară către cetatea Argamum ale cărei ruine se află pe peretele abrupt al falezei se face prin câmpuri de flori și bastioanele plutitoare de stufuri ale limanului Razim (sau Razelm). Capul Doloșman, aflat în sud-vestul Deltei Dunării, la sud de Brațul Sfântu Gheorghe, este descris ca fiind singura faleză stâncoasă de pe litoralul țării noastre. Se întinde pe trei kilometri, iar imaginea lui este spectaculoasă.

Cât de impunătoare trebuie să fi fost cetatea Argamum construită, se spune, de coloniștii greci veniți din Asia Mică, către mijlocul sec. VII i.Hr, și stabiliți atunci pe malul Marii Negre, azi malul lacului Razelm! Am găsit cetatea de odinioară sub întruchiparea unor mici rânduri de piatră păstrate deasupra pământului, dar se pare că doar 15% din sit este excavat. Deși nu depășesc înălțimea genunchilor, zidurile definesc destul de bine forma cetății. În descrierile acesteia se menționează că peretele din piatră al cetății Argamum este constituit din roci cretacice vechi de aproximativ 100 de milioane de ani și are o înălțime de 29 de metri. Vizitarea ei nu impune nicio taxă, nu există ghid, ci doar câteva panouri cu date despre cetate.

Enisala o descoperiți la capătului unui drum asfaltat ce urcă un deal ușor. Este probabil cel mai bine conservată dintre toate cetățile pe care le-am vizitat în Dobrogea, în sensul că pereții ei delimitează încă foarte bine acest spațiu istoric. Când am vizitat-o plutea deasupra ei un stol de câțiva zeci de pelicani. I-am admirat mai târziu printr-un binoclu uriaș amplasat în afara cetății. Aflată la 2 km de localitatea Enisala, cetatea a fost construită în a doua jumătate a sec. XIV, cu scop militar. Se crede că cei care au gândit și ridicat această cetate sunt negustorii genovezi, deţinători ai monopolului navigaţiei în Marea Neagră la acea vreme. Enisala este inclusă în circuitul turistic și se achită taxă de vizitare.

Histria se bucură probabil de aceeași notorietate ca și Enisala. Spre deosebire de aceasta, Histria ocupă o suprafață mult mai mare, dar se înfățișează sub chipul unor ruine aflate pe malul lacului Sinoe. Istoria pune consturuirea ei pe seama coloniștilor greci veniți din Milet, în secolul VII a.Chr. Locul în care aceasta a fost ridicată a fost ales strategic, pe un promontoriu ușor de apărat, prevăzut cu un loc de ancorare adăpostit. Ca și Enisala, Histria este inclusă în circuitul turistic al Dobrogei și se achită taxa de vizitare care include și turul muzeului aflat în aceeași locație.

În orașul Hârșova din județul Constanța, cocoțată pe niște stânci abrupte ce străjuiesc malul drept al Dunării se află o frântură de istorie. A mai rămas aici în picioare un trunchi de piatră din fosta cetate Carsium Harsova. În prezent, cetatea este inclusă într-un proiect menit să îi dea viață. Valoarea totală a proiectului de restaurare a cetății Carsium este de 10,6 milioane lei (fără TVA). Nu există informații clare legate de data la care a fost construită, dar unii istorici spun că cetatea romană şi romano-bizantină Carsiuma fost clădită peste o fortificaţie getică în a doua jumătate a secolului I p. Chr.

Laura ZMARANDA