Visul din steaua de mare a Bahamasului
O privesc cum se scufundă gingaș în transparența picăturii de ocean, umbra mea vrea să o atingă, dar fără a-i tulbura formele ce au făcut-o a se naște așa, o stea de mare plutitoare pe nisipul fin al Bahamasului.
Dragă America, sunt aici, pe urmele lui Cristofor Columb, și, din Portul Canaveral, Orlando, Florida, mă îmbarc pe vasul de croazieră Disney Dream, într-o zi de aprilie pe la sfărșit, cu destinația Bahamas.
Stau la poalele vaporului, căci da, este un munte pentru mine, eu, un ghemotoc de kilograme puține, pe lângă tonajul lui. Acest Titanic îmi va fi casă pentru trei săptămâni, valurile, vântul și soarele vor fi Dumnezeul nostru de acum înainte, vom pluti după repeziciunea, adierile și strălucirea lor.
Nu realizez acum, dar bun-venitul de pe covorul roșu de la intrarea pe vas a fost pătrunderea într-o altă lume, nemaivăzută de mine până atunci, ca o prințesă am pășit, cred, într-un palat mai ceva decât cel din Dolmabahce din Istanbul fiindcă, în plus, acesta plutește deasupra unei alte planete cu miliarde de vieți din adâncuri. În acest cartier plutitor nu ai cum să te plictisești, de la spectacole și petreceri în aer liber, filme la cinema, răsfăț culinar la tot pasul, bălăceală la piscine, totul are un nume: splendoare.
Sutele de gemulețe rotunde din toate camerele își apleacă ochii către Oceanul Atlantic, bărcile de salvare sunt cuminți, lăsându-se amețitor ghidate de cârma căpitanului ce se îndreaptă către punctul geografic, Nassau, capitala Bahamasului, ce se află pe insula New Providence.

Pescăruși dornici să se împrietenească cu tine, pentru a le da ceva d-ale ciocului, firesc, magazine cu suveniruri la tot pasul, case îmbrăcate ca de sărbătoare, în culori vii, îndrăznețe, cu roz, albastru, verde, alb, flori de leandru ce acoperă gardurile ca niște covorașe, iată ce ne oferă, dintr-o primă vedere, Nassau.
Petrecerea de pe vapor s-a mutat pe uscat, locuitorii de aici dansează la margine de șosea, muzica aduce bucuria și voia bună pe fețele tuturor, concursurile de karaoke îi aduc aproape pe cei cu chef de distracție.
Iau un minibus și mă îndrept către Sandyport, una dintre insulele de aici, acest mic pustiu, populat doar de natură, palmieri, ocean, firicele de nisip, o casă și un ponton vopsite în albul pur și cerul ce adună-n el conțínutul oglinzii de jos. Îmi aștern trupul pe covorul încălzit de razele mândrului soare, ascult zumzetul frunzelor și doar atât. Subconștientul meu absoarbe toată perdeaua de lumină din acest frumos ce mă înconjoară ca o aură binecuvântată.
Stațiunea Atlantis Paradise Island, în trecut, o parte aparținând și fostului președinte al Americii, Donald Trump, am vizitat-o într-una dintre zilele în care am acostat iar, aici, în această comoară nesfârșită, Nassau. Din port am plecat cu o barcă, parcă de jucărie, pe lângă vasul de croazieră, Disney Dream. Lagunele cu rechini, parcul marin cu peste 50.000 de specii de animale, varietatea de plante acvatice, ambarcațiunile de lux m-au introdus într-un joc al unor cărți, în care luxul și opulența fac parte din careul de ași. Încerc să nu mă obișnuiesc aici, căci, curând, trebuie să revin „acasă“, la vapor. Mă adâncesc în turcoazul apei, ce trimite la mal cristalele nisipoase, în care, ca-ntr-un rucsac de călătorie, adun amintiri pe care nu vreau a le uita vreodată.
Castawey Cay, fosta Gorda Cay, prima insulă privată din istoria navelor de croazieră, este o bijuterie a Bahamasului, închiriată exclusiv pentru navele ce aparțin trustului Disney Cruise Line. Au fost aduse 50.000 de camioane de nisip din Oceanul Atlantic pentru amenajarea insulei, ce cuprinde trei plaje: pentru familii cu copii, adulți și membrii echipajului.
Mă legăn într-un baldachin, simt cum timpul a tăcut, s-a îndurat să nu mai șoptească nimic, doar cântecul fluxului și refluxului își recită versurile acum, alături de un murmur fericit ce cade din nori ca o amețitoare dorință.
Plaja Serenity Bay a rămas aici, pătrunsă în strâmtoarea inimii mele, ca un lăcaș în care am acaparat șiragul de nisip cernut prin sita vântului, perechile îndrăgostite de pescăruși ce-și înalță aripile prin toată această grădină paradisiacă, transparența oceanului în care mi-am scufundat steaua de mare a gândurilor.
Mi-am dat întâlnire zilnic cu apusul, plin de culori, roz, roșu și gri uneori, prințul îmbrățișat de miliardele de valuri ce coboară treptele, cu ochii deschiși, azi, mâine, mereu ca-ntr-un vis, până când se pierde în lăcașul marin, să povestească tainele picăturilor de ploaie ce ne trezesc pe noi, cei care clipim ca versurile unei poezii mișcătoare.
Aurora Grigore